3,345 matches
-
sa în Bătălia de la Bacău din mai 1600 de către domnitorul muntean Mihai Viteazul, care a realizat astfel Unirea țărilor române, fostul voievod Ieremia Movilă s-a refugiat în Cetatea Hotinului, împreună cu familia sa (fostul domnitor Simion Movilă, tatăl lui Petru Movilă), cu un grup de boieri credincioși și cu fostul voievod transilvănean, Sigismund Bathory, beneficind de protecția polonezilor . Ei au purtat o luptă împotriva forțelor armate ale Moldovei și Valahiei conduse de Mihai Viteazul, care au încercat să-i captureze, iar
Cetatea Hotin () [Corola-website/Science/315855_a_317184]
-
, întâlnită și sub denumirea de Mănăstirea Todireni, este o mănăstire de maici amplasată în municipiul Suceava, pe Strada Cuza Vodă nr. 19, în cartierul Burdujeni. Ea a fost ctitorită în anul 1597 de către postelnicul Teodor Movilă, fratele mai mare al domnitorului Ieremia Movilă (1595-1600, 1600-1606). Ansamblul Mănăstirii Teodoreni a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare și fiind alcătuit din următoarele 4 obiective: În anul 1472, pe
Mănăstirea Teodoreni () [Corola-website/Science/316567_a_317896]
-
sub denumirea de Mănăstirea Todireni, este o mănăstire de maici amplasată în municipiul Suceava, pe Strada Cuza Vodă nr. 19, în cartierul Burdujeni. Ea a fost ctitorită în anul 1597 de către postelnicul Teodor Movilă, fratele mai mare al domnitorului Ieremia Movilă (1595-1600, 1600-1606). Ansamblul Mănăstirii Teodoreni a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare și fiind alcătuit din următoarele 4 obiective: În anul 1472, pe locul unde se află astăzi , sfetnicul Bunea
Mănăstirea Teodoreni () [Corola-website/Science/316567_a_317896]
-
la porunca lui Ștefan cel Mare pe domnița Maria și fiica ei, Maria Voichița, de la curtea lui Radu cel Frumos. Biserica a fost ulterior arsă de turci. Pe locul acestei bisericuțe, la sfârșitul secolului al XVI-lea, postelnicul Teodor (Toader) Movilă a ctitorit o mănăstire de călugări, zidind acolo o biserică de zid. Postelnicul făcea parte dintr-o familie boierească de vază a Moldovei, fiind fiul mai mare al logofătului Ioan Movilă și a primei sale soții Greaca. Postelnicul Teodor (Toader
Mănăstirea Teodoreni () [Corola-website/Science/316567_a_317896]
-
la sfârșitul secolului al XVI-lea, postelnicul Teodor (Toader) Movilă a ctitorit o mănăstire de călugări, zidind acolo o biserică de zid. Postelnicul făcea parte dintr-o familie boierească de vază a Moldovei, fiind fiul mai mare al logofătului Ioan Movilă și a primei sale soții Greaca. Postelnicul Teodor (Toader) Movilă a fost frate vitreg cu domnitorii Ieremia și Simion Movilă precum și cu mitropolitul Gheorghe Movilă al Moldovei. Ctitorul a înzestrat mănăstirea cu numeroase moșii și sate (Adâncata, Nagoreni, Grușevița), Teodorenii
Mănăstirea Teodoreni () [Corola-website/Science/316567_a_317896]
-
a ctitorit o mănăstire de călugări, zidind acolo o biserică de zid. Postelnicul făcea parte dintr-o familie boierească de vază a Moldovei, fiind fiul mai mare al logofătului Ioan Movilă și a primei sale soții Greaca. Postelnicul Teodor (Toader) Movilă a fost frate vitreg cu domnitorii Ieremia și Simion Movilă precum și cu mitropolitul Gheorghe Movilă al Moldovei. Ctitorul a înzestrat mănăstirea cu numeroase moșii și sate (Adâncata, Nagoreni, Grușevița), Teodorenii devenind una dintre cele mai bogate mănăstiri din Moldova. Pisania
Mănăstirea Teodoreni () [Corola-website/Science/316567_a_317896]
-
de zid. Postelnicul făcea parte dintr-o familie boierească de vază a Moldovei, fiind fiul mai mare al logofătului Ioan Movilă și a primei sale soții Greaca. Postelnicul Teodor (Toader) Movilă a fost frate vitreg cu domnitorii Ieremia și Simion Movilă precum și cu mitropolitul Gheorghe Movilă al Moldovei. Ctitorul a înzestrat mănăstirea cu numeroase moșii și sate (Adâncata, Nagoreni, Grușevița), Teodorenii devenind una dintre cele mai bogate mănăstiri din Moldova. Pisania bisericii s-a pierdut, dar pe copertina contrafortului de la absida
Mănăstirea Teodoreni () [Corola-website/Science/316567_a_317896]
-
dintr-o familie boierească de vază a Moldovei, fiind fiul mai mare al logofătului Ioan Movilă și a primei sale soții Greaca. Postelnicul Teodor (Toader) Movilă a fost frate vitreg cu domnitorii Ieremia și Simion Movilă precum și cu mitropolitul Gheorghe Movilă al Moldovei. Ctitorul a înzestrat mănăstirea cu numeroase moșii și sate (Adâncata, Nagoreni, Grușevița), Teodorenii devenind una dintre cele mai bogate mănăstiri din Moldova. Pisania bisericii s-a pierdut, dar pe copertina contrafortului de la absida altarului se află înscris anul
Mănăstirea Teodoreni () [Corola-website/Science/316567_a_317896]
-
altarului se află înscris anul 1597, care indică tocmai data înălțării edificiului. Într-un document din 19 decembrie 1611 - 31 august 1612 se spune că mănăstirea "numită a lui Toader Moghilă" a fost zidită "din nou" în timpul domniei lui Ieremia Movilă de fratele său Toader care i-a dat "tot avutul său și multe sate ce au fost dreptele lui ocine". De asemenea, există o însemnare din 1599 pe o carte dată de Ieremia Movilă ""întru a noastră rugă în sfînta
Mănăstirea Teodoreni () [Corola-website/Science/316567_a_317896]
-
din nou" în timpul domniei lui Ieremia Movilă de fratele său Toader care i-a dat "tot avutul său și multe sate ce au fost dreptele lui ocine". De asemenea, există o însemnare din 1599 pe o carte dată de Ieremia Movilă ""întru a noastră rugă în sfînta besearică unde iaste hramul Înălțarea Domnului Dumnezeu și Mîntuitorul nostru Is. Hs. carea iaste în cetatea Sucevei"". Împrejurimile din jurul mănăstirii erau nelocuite. Pentru a lucra moșiile mănăstirii au fost aduși aici țărani ruteni din
Mănăstirea Teodoreni () [Corola-website/Science/316567_a_317896]
-
schimbat astfel din Teodoreni în Burdujeni. Biserica a fost reparată de boierii din familia Costin în secolul al XVII-lea. La 19 februarie 1664, domnitorul Eustratie Dabija și Miron Costin (urmaș al ctitorului prin căsătoria cu Elena, nepoata lui Teodor Movilă) au închinat Teodorenii către Mănăstirea Sfântul Pavel de la Muntele Athos, aici instalându-se călugări greci. Biserica a fost devastată în timpul războiului ruso-turc din 1769-1774, chiliile au fost arse și zidurile prăbușite. În anul 1785 s-au efectuat lucrări de reparație
Mănăstirea Teodoreni () [Corola-website/Science/316567_a_317896]
-
este înconjurată de ziduri de piatră înalte de peste 2 metri. Biserica are o formă trilobată și este asemănătoare ca plan cu Biserica Sfântul Dumitru din Suceava, fiind mai mică decât aceasta. Construită din piatră de către Constantin Batiște, cumnatul lui Teodor Movilă, ea are ziduri de peste un metru grosime. În exterior, în partea superioară se află un brâu de ocnițe care înconjoară biserica. Interiorul bisericii este compartimentat în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul este de dimensiuni mici și este
Mănăstirea Teodoreni () [Corola-website/Science/316567_a_317896]
-
lor. Turla are patru ferestre dispuse în cele patru puncte cardinale. Biserica a fost pictată în anul 1785, dar zugrăveala s-a degradat în timp, fiind păstrat azi numai tabloul votiv, unde sunt pictate în mărime naturală portretele lui Teodor Movilă și al fiului său, Ioan, care se află pe peretele din stânga al pronaosului. În ultimii ani, biserica a fost repictată în stil bizantin și în tehnica frescă de pictorul profesor Nicolae Sava din București. Pe lângă elementele tradiționale, apar și elemente
Mănăstirea Teodoreni () [Corola-website/Science/316567_a_317896]
-
Sfanțului Gheorghe - ctitorita în prima jumătate a secolului al XVI-lea de domnitorii Bogdan III și fiul său Ștefăniță. Se cunosc mai multe minuni înfăptuite de moaștele Sfanțului Ioan cel nou de la Suceava, una dintre ele fiind amintită de Petru Movila al Kievului: La 2 iunie 1622 Suceava era amenințată să fie cotropita de tătari. Locuitorii se refugiau în toate părțile. Preoții slujitori la biserică în care erau adăpostite moșstele au voit să ia racla să o ducă în cetatea Suceava
Sfântul Ioan cel Nou () [Corola-website/Science/316581_a_317910]
-
notiță de mână, aflată în arhiva Decanatului din Ipotești, însă informațiile nu corespund datelor istorice și arheologice. Domnitorul respectiv trecuse la islamism, chipul său din tabloul votiv din biserica Mănăstirii Probota fiind înnegrit. În anul 1611, în timpul domniei lui Constantin Movilă (1607-1611), vel vistiernicul Nicoară Prăjescu, împreună cu cneaghina Maria, și copiii lor, au înnoit (refăcut) Biserica "Sf. Nicolae", dându-i forma pe care o are astăzi. El a pus o pisanie cu următorul text: ""Cu voia Tatălui și cu ajutorul Fiului și
Biserica Sfântul Nicolae din Suceava () [Corola-website/Science/316603_a_317932]
-
lor în anul 7119 (1611)"". Boierul Nicoară Prăjescu era unul dintre cei mai puternici și bogați boieri ai Moldovei, deținând dregătorii înalte în Moldova medievală: vel logofăt (1606), vel vistiernic (1610). El a primit mai multe moșii de la domnitorul Ieremia Movilă (1595-1600, 1600-1606). Biserica a fost menționată în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea în mai multe acte. În perioada medievală, în jurul bisericii a existat un cimitir parohial, întins pe o suprafață mică. Multe morminte feudale au fost distruse
Biserica Sfântul Nicolae din Suceava () [Corola-website/Science/316603_a_317932]
-
echipa belgiană YR KV Mechelen, viitoarea câștigătoare a trofeului. Turul întâi "KV Mechelen s-a calificat mai departe cu scorul general de 3-0." Portari: Dumitru Moraru, Florin Prunea, Bogdan Stelea. Fundași: Ioan Andone, Bogdan Bucur, Vasile Jercălău, Iulian Mihăescu, Lică Movilă, Alexandru Nicolae, Mircea Rednic, Ioan Varga. Mijlocași: Ilie Balaci, Gheorghe Dumitrașcu, Ionuț Lupescu, Dănuț Lupu, Dorin Mateuț, Costel Orac, Gheorghe Timiș. Atacanți: Rodion Cămătaru, Marian Damaschin, Florin Răducioiu, Claudiu Vaișcovici. Dinamo îl aduce în retur pe Claudiu Vaișcovici, atacantul Victoriei
FC Dinamo București în sezonul 1987-1988 () [Corola-website/Science/318819_a_320148]
-
m, pavat cu cărămidă, unde exista o rezervă de gheață și erau adăpostite vitele în timpul verilor toride ale Bărăganului. Din a doua jumătate a veacului trecut, conacul este confiscat de comuniști, intrând în proprietatea G.A.S. Sudiți și I.A.S. Movila, iar din anul 2005, ferma de la Frățilești a fost retrocedată nepotului marelui agricultor, Aurel Nicolae Pană, împreună cu 10 ha. de teren care, la sugestia d-lui Răzvan Ciucă, fostul director al Muzeului Național al Agriculturii, și a părintelui consilier Ion
Aurelian Pană () [Corola-website/Science/316006_a_317335]
-
de timp "Poienile" sau "Poiana" (actualul sat Poieni) a ținut de moșia învecinată Stănești. în Uricarul XXII, pag. 85-92, se menționează că la data de 13 decembrie 1767 hotarul Stăneștilor începea din capul moșiei Sinăuți, alături cu Tureatca, pe la Trei Movile, până la Movila Săpată, iar de aici, în sus, se mărginea cu Mihorenii, în Bahnă, și mai departe se întindea până la hotarul moșiei Privorochia. In alt document datat la 1782 se consemnează că satul Poiana (Poieni) aparținea de Stănești. Tot din
Stănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316170_a_317499]
-
Poienile" sau "Poiana" (actualul sat Poieni) a ținut de moșia învecinată Stănești. în Uricarul XXII, pag. 85-92, se menționează că la data de 13 decembrie 1767 hotarul Stăneștilor începea din capul moșiei Sinăuți, alături cu Tureatca, pe la Trei Movile, până la Movila Săpată, iar de aici, în sus, se mărginea cu Mihorenii, în Bahnă, și mai departe se întindea până la hotarul moșiei Privorochia. In alt document datat la 1782 se consemnează că satul Poiana (Poieni) aparținea de Stănești. Tot din acel document
Stănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316170_a_317499]
-
Conacul (cod: 38 B 01199), biserica de curte (cod: 38 B 01198) și mormântul Doamnei Elena Cuza (cod: 38 D 021) au fost incluse pe Lista Monumentelor Istorice din 1992. Episcopia Hușilor și Mănăstirea „Ștefan cel Mare și Sfânt” de la Movila lui Burcel au solicitat în 1996 preluarea conacului în administrare în vederea amenajării ca muzeu ecleziastic și camere de protocol, iar Ministerul Culturii, prin Avizul nr. 152/F din 17 mai 1996, a aprobat această solicitare cu condiția de a se
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
localitatea de reședință a comunei cu același nume din raionul Herța, regiunea Cernăuți, Ucraina. Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 154 metri, în partea de nord-est a raionului Herța. De această comună depind administrativ satele Movila și Pilipăuți. Localitatea Lunca a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, a intrat în componența statului român. Acest teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea
Lunca, Herța () [Corola-website/Science/316222_a_317551]
-
Acești vulcani sunt localizați în zona faliilor tectonice, fenomen ce și poate explica creșterea intensității erupțiilor în timpul cutremurelor de pământ și ploilor abundente . La 17 august 1974, în preajma satului Bărboieni, pe un câmp neted, s-a format pe neașteptate o movilă cu înălțimea de circa 2,5 m. Locuitorii din vecinătate priveau la acest neobișnuit fenomen al naturii cu mare uimire. Vulcanul din Bărboieni are un con mobil, din fisuri iese la suprafață și în jos curg torenți de masă de
Vulcan noroios () [Corola-website/Science/316253_a_317582]
-
Matar etc). Recipientul găsit întreg în cultura Tel Ghassul era din tipul de dimensiuni mici, având o lărgime de 22-23cm și o înălțime de 12-13cm. El a fost numit "vasul pasăre" și la început întrebuințarea lui nu era clară. În movilele de la Ghassul s-au găsit și cioburi din tipul de dimensiuni mari. În cultura Beer Sheva predomina acest din urmă tip, având o lărgime de 70 cm și o înălțime de circa 40 cm. Arheologul israelian Yaakov Kaplan a emis
Putineiul chalcolitic () [Corola-website/Science/320106_a_321435]
-
bere pentru Wodan (Odin). În ciuda acestor activități, de ceva timp, alemanii par să-și fi continuat activitățile lor de cult păgân, doar cu elemente superficiale sau sincretice creștine. În special, nu există nicio schimbare în practica funerară, morminte cu tumul (movilă artificială, conică sau piramidală, din pământ sau din piatră, pe care unele popoare din antichitate o înălțau deasupra mormintelor) pentru războinici au continuat să fie ridicate în întreaga perioadă merovingiană. Sincretismul tradițional al stilului animal germanic cu un simbolism creștin
Alemani () [Corola-website/Science/320220_a_321549]