4,047 matches
-
nu vor produce suficiente inputuri pentru a determina un răspuns pozitiv din partea sistemului politic. Acesta va funcționa fără legătură cu dorințele cetățenilor și va fi dominat cel mai probabil de ineficiență și corupție. Astfel, el va genera la rândul lui neîncrederea, dezamăgirea și neimplicarea cetățenilor. Din această perspectivă ar trebui să vedem alarmismul celor care percep scăderea implicării civice în societățile occidentale (Putnam, 1995a). Așa cum vom vedea, disputa actuală privește tendința de scădere a participării politice. În timp ce unii autori precum Putnam
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
confirma teoria menținerii activismului și a schimbării de repertoriu politic, ar trebui ca cei care se angajează în aceste noi tipuri de participare să fie și cei care le abandonează pe cele vechi, cei care să manifeste cel mai puternic neîncrederea politică. Analiza întregului set de date ESS indică contrarul: cei care se angajează în noile forme de activism, conchid autorii, sunt aceiași care se angajează în cele vechi, adică noi repertorii politice sunt adăugate celor vechi. Relațiile bivariate au indicat
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
însă, de introducerea altor factori și pentru a explica de ce moștenirea comunistă are un efect așa de puternic asupra participării voluntare în fostele țări socialiste. Dintre numeroșii factori ce ar putea fi selectați pentru testarea importanței moștenirii comuniste, Howard alege neîncrederea în asociațiile existente în timpul regimului comunist, persistența unei rețele de legături personale și dezamăgirea legată de evoluția democrației în fiecare țară, anume Rusia și Germania de Est. Așa cum se cunoaște, asociațiile nu lipseau din tabloul regimurilor comuniste. Diferența fundamentală față de
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
1989 subliniază autorul așteptarea ca cei care se opuseseră regimului, care refuzaseră să participe la astfel de organizații să devină membri în noile organizații, autonome și deplin voluntare ale societății civile post-comuniste. Rezultatele sondajului PCOMS arată însă contrariul: relația dintre neîncrederea în organizațiile comuniste și participarea actuală este una pozitivă. Al doilea factor luat în calcul de autor este persistența unei rețele de legături personale. Trebuie amintit că aceste rețele formau nodurile economiei paralele în epoca socialistă, funcțiile lor fiind de
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
eșantionul combinat Rusia Germania de Est, cât și pe eșantioanele naționale alături de variabilele SES și mărimea localității arată o îmbunătățire substanțială a înțelegerii participării voluntare în cele două țări. Dintre factorii postcomuniști, cel mai important efect pare să-l aibă neîncrederea în organizațiile comuniste. Interpretarea rezultatelor nu poate fi făcută decât în două moduri: cei care participau înainte de 1989 într-o măsură mai mare (fără să știm exact motivul) au deprins probabil un anumit atașament, și-au format o experiență pozitivă
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
stilul de viață orientat tot mai mult spre câștig pare să fi dezvoltat în România un egoism generalizat, contrabalansat de percepția unei inechități flagrante și de cereri de redistribuție radicală (Bădescu, 2004; Rothstein și Uslaner, 2005). Acest climat de egoism, neîncredere și frustrare este foarte puțin propice participării civice, dar și toleranței sociale (Dragoman, 2006a). Există încă o neîncredere în asociațiile voluntare și în eficiența acestora, precum și în utilitatea muncii voluntare, a cooperării și participării politice (Sum, 2005). S-ar putea
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
contrabalansat de percepția unei inechități flagrante și de cereri de redistribuție radicală (Bădescu, 2004; Rothstein și Uslaner, 2005). Acest climat de egoism, neîncredere și frustrare este foarte puțin propice participării civice, dar și toleranței sociale (Dragoman, 2006a). Există încă o neîncredere în asociațiile voluntare și în eficiența acestora, precum și în utilitatea muncii voluntare, a cooperării și participării politice (Sum, 2005). S-ar putea însă ca și măsurarea participării să fie defectuoasă. Cele câteva întrebările din sondajele de opinie referitoare la numărul
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
rămân cantonate local, fără o organizare națională și cu o slabă colaborare. Ceea ce face Spania diferită de contextul european este și nivelul scăzut al încrederii sociale. Analiza longitudinală întreprinsă de autori pune în evidență un fenomen de transmisie generațională a neîncrederii. Din toate efectele pe care o astfel de analiză le poate sublinia (efectul de grupă de vârstă, efectul de perioadă și efectul ciclurilor de viață), nici unul nu apare ca fiind semnificativ. Astfel, lipsa unui efect de grupă de vârstă (cohort
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
este în concordanță cu modernizarea socio-economică pe care Spania a înregistrat-o odată cu profundele schimbări politice. Încrederea însă urmează altă logică, ea fiind o caracteristică foarte stabilă de-a lungul timpului. Cum se poate explica nivelul scăzut și constant de neîncredere? O primă explicație avansată de autori ar fi condițiile politice anterioare regimului democratic, când era descurajată orice formă de participare în afara cadrului strict controlat de stat și de Biserică. O altă explicație este tranziția însăși, din moment ce ea s-a realizat
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
Biserică. O altă explicație este tranziția însăși, din moment ce ea s-a realizat prin negocierea elitelor, nu prin mobilizare de masă (în ciuda scurtelor momente de presiune populară). În consecință, participarea nu a ajuns să fie instituționalizată, ea alimentând pe mai departe neîncrederea socială. Paradoxal, democrația din Spania nu urmează același model. Similar cu educația, există un efect de grupe de vârstă evident, cei mai tineri fiind mai atașați legitimității democratice a noului regim politic spaniol, iar diferențele dintre generații sunt constante și
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
nu este suficientă pentru generarea capitalului social, că acesta poate exista într-un echilibru de slabă intensitate de-a lungul mai multor decenii. Spaniolii rămân neîncrezători unii în ceilalți, în ciuda schimbărilor politice, economice și sociale pe care le-au traversat. Neîncrederea pare să fie o trăsătură culturală transmisă generațional și foarte constantă de-a lungul timpului. Acesta este și un avertisment pentru noile democrații post-comuniste, confruntate și ele cu niveluri scăzute de capital social și cu un efort semnificativ de consolidare
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
în același timp, controlul politic îi forța să-și constituie rețele dense, dar foarte reduse, de relații apropiate cu indivizi de încredere. Chiar dacă prăpastia dintre cele două tipuri de relații s-a redus după 1990, specializarea relațiilor din comunism și neîncrederea puternică legată de relațiile dintre oameni pot avea încă efecte asupra încrederii sociale și cooperării în fostele țări comuniste. Problema societăților est-europene rămâne atât nivelul scăzut de încredere, cât și gradul scăzut de participare și tipul de participare. Un studiu
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
alte societăți decât cea americană. Acesta se bazează pe sentimentul optimismului și pe sentimentul controlului. Iar cetățenii societăților post-comuniste de obicei sunt pesimiști și se simt fără nici o putere de a controla ceea ce li se întâmplă. De aici și o neîncredere profundă în cei necunoscuți, în oameni în general, în afara cercului strâns de rude și prieteni. De unde provin acest pesimism și sentimentul lipsei de control? Desigur, o parte din explicație vine din moștenirea regimurilor comuniste, anume costurile prea mari ale încrederii
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
te așteptai din partea unui regim criminal. Dar explicația vine și din contextul tranziției. Pesimismul provine și din sentimentul inegalității sociale. Distribuția echitabilă a resurselor duce la ideea unui țel comun, a unor interese și destine comune. Distribuția lor inegală produce neîncredere și segregare, fiecare fiind coeziv doar cu cei asemenea (Dragoman, 2006a). Încrederea nu se poate naște în societăți ierarhice, puternic stratificate, consideră Putnam (2002). Legătura dintre încredere și inegalitate este măsurată prin corelația dintre un indice Gini al inegalității și
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
și reciprocitate. Constrângerile specifice sistemului politic comunist, bazat pe controlul strâns al relațiilor sociale, pe control și mobilizare de tip ideologic și represiune nu puteau să nu ducă la un tip de societate lipsită de spontaneitatea relațiilor sociale (Uslaner, 2004). Neîncrederea, atomizarea socială, imposibilitatea cooperării susținute ar putea fi datorate tipului special de relații pe care oamenii le aveau în comunism (Völker și Flap, 2001). Nivelul scăzut al încrederii și al cooperării înregistrat astăzi în regiune nu trebuie deci să ne
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
sau alienați nu vor produce suficiente presiuni pentru a determina un răspuns pozitiv din partea sistemului politic. Acesta va funcționa fără legătură cu dorințele cetățenilor și va fi dominat probabil de ineficiență și corupție. Astfel, el va genera la rândul lui neîncrederea, dezamăgirea și neimplicarea cetățenilor. Tipul de cultură politică poate fi determinată cu ajutorul anchetelor. În cercetarea noastră am folosit datele unei anchete realizată în România la nivel urban. Concluzia este că, contrar așteptării, cultura politică a cetățeanului Românei urbane este una
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
gamă largă de sentimente și axe normative și cognitive cu privire la modul în care funcționează Uniunea Europeană în prezent și la cum ar trebui să fie. Noțiunea este invocată cu diferite ocazii pentru a desemna un larg evantai de sentimente contradictorii, de neîncredere, de frustrare sau speranțe năruite de construcția europeană 54. Eurosceptice sunt considerate discursurile unor elite politice care doresc retragerea țării lor din UE. Tot de eurosceptici sunt calificați și cei care, fără să conteste principiul integrării europene, consideră că Uniunea
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
foarte prezente ca infirmiere sau medici sau doar în serviciile de intendență ale spitalelor de campanie (chiar maică-mea, la vârsta de aproape 60 de ani a stat cu lunile în spitalele din Rusia) dar femeile-pilot stârneau mirarea, sau uneori neîncrederea. Și totuși au fost câteva exemplare extraordinare, ca în romane. Daniel Focșa a avut șansa și meritul să mai apuce câteva supraviețuitoare din faimosul grup supranumit "Escadrila Albă", îndeosebi admirabila Mariana Drăgescu, acum la frumoasa vârstă de 96 de ani
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
român rănit ușor. Cum nu mai zburase în viața lui, acesta a privit speriat avionul, pe urmă a întrebat: Dar cini mână aeroplanul ista?". Cineva i-a răspuns, arătând spre Nadia: "Dumneaei!". Soldatul s-a uitat la ea cu maximă neîncredere și... a refuzat să urce. În cele din urmă, cu greu, s-a lăsat convins. Nadia i-a povestit Marianei, amuzată, că după ce au aterizat, soldatul, recunoscător, voia să-i sărute amândouă mâinile... * Februarie 1942. Departe de câmpiile fără sfârșit
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
uită faptul că prelevările asupra automobilelor nu servesc doar pentru domeniul rutier, ci o parte se duc și spre educație, apărare, ordine publică ș.a. Economia politică s-a afirmat ca disciplină în epoca Luminilor. Ea a pornit la drum cu neîncredere față de absolutism și cu credința într-o ordine naturală spontană. La fiziocrați, aceasta se concretizează prin faimoasa formulă "laissez faire, laissez passer, le monde va de lui même". Acest imperativ se adresează Statului, care nu trebuie să dispară, ci să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
la calitatea serviciilor. Faptul că Statul, teoretic cel puțin, nu va da niciodată faliment dă mai multă încredere populației. Lumea știe că "o mînă spală pe alta și amîndouă spală obrazul", dar măcar în abstract au pe cine da vina. Neîncrederea în sectorul privat a fost alimentată și de eșecul multor întreprinderi private puse să funcționeze în regim de prețuri administrate și să practice protecție socială. Fenomenul este cu atît mai marcant în țările ex-comuniste, unde încă predomină o mentalitate etatistă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
sistemelor fiscale de la preponderența impozitelor directe, mai bine percepută de contribuabili, la cea a impozitelor indirec-te, mai productive, dar care pot conduce la o "anesteziere" a plătitorilor; exagerarea în reglementări fiscale; ruptura dintre administrația fiscală, legislator și contribuabili, ca și neîncrederea acestora din urmă. În vederea combaterii acestei erodări a consimțămîntului, autoritățile încearcă să dezvolte strategii adecvate, încercînd la nevoie să lege creșterea impozitului de un anumit serviciu foarte solicitat, sau de un proiect de importanță capitală pentru cetățeni (earmarking). 3.3
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
specializate: cursuri pentru părinți, respectiv consiliere psihologică. Informațiile, deși ar trebui să fie resurse pentru părinții adoptatori în construirea relației cu copiii adoptați și stimularea lor în procesul de dezvoltare, prin lipsă ele devin factori de stres. Insuficiența informațiilor și neîncrederea în veridicitatea informațiilor primite, reprezintă un factor de stres în măsura în care conduc la nevoia de aprofundare și de verificare a informațiilor. Toate respondentele solicitat investigații medicale aprofundate pentru copil, apreciind fișa medicală din dosarul copilului ca fiind neconcludentă, cu multe erori
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
propuneri democratice, între altele aduce și propunerea eligibilității magistraților. Rosetti comunică propunerea sa corpurilor constituite a oamenilor de Drept. Membrii baroului de Ilfov se și întrunesc ca să discute propunerea. Bineînțeles, în opinia publică toate aceste reforme democratice ereau primite cu neîncredere și chiar ca lucruri glumețe. Reformele democratice aduse de C.A. Rostetti la ordinea zilei îi ereau inspirate de fiul său mai mare, Mircea Rosetti, care, venit de curând de la Paris, aducea toate iluziile cercurilor socialiste pe care le frecventa
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
ereau toți rusofili declarați. De aci ruptura din partidul conservator; bătrânii pentru politica rusofilă, junimiștii pentru politica germanofilă. Serbările din Cișmigiu și marele lor succes, precum și alte serbări proiectate de Comitetul de caritate pus sub președinția prințului, erau privite cu neîncredere și cu invidie chiar. Căci din banii adunați, atât de la Cișmigiu cât și din alte subscripții, baluri etc., s-au trimis în toate unghiurile țării și prin multe sate ajutoare bănești, toate pe numele prințului Bibescu. Prințul își făcea astfel
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]