8,065 matches
-
morții scriitoarei, este până la urmă o radiografie a agoniei, o frescă a unei lumi condamnate, alcătuită mozaicat din însemnări succinte și note cu caracter de jurnal, în care esențială rămâne încercarea de a desfășura un dialog cu sine însăși, cu neliniștea și întrebările fundamentale. Atotstăpânitoare aici se dovedește iubirea de viață, asumată integral, Récit d’un combat transformându-se dintr-un itinerar al morții, într-un omagiu adus vieții. SCRIERI: Zilele nu se întorc niciodată, București, 1945; ed. (Les Jours ne
GURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
incontestabil meșteșug. Autorul scrie cu pasiune, investighează circumstanțe, coboară în suflete, analizează porniri și atitudini, operează deschideri în spațiile politice apropiate, schițează portrete, rostește discursuri, comentează, face - în fine - aproape tot ce este necesar pentru reconstruirea unei lumi dominate de neliniște. Bunăoară, acei „mestecători” care, ca paharnicul Staicu, împovărați de o extracție socială modestă, sunt proiectați și în categoria parveniților. Mecanismul acestui tip de „denunțare” funcționează fără greș. Doi dintre complicii lui Toma Cantacuzino - cel care fuge la ruși, amenințând fatal
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
Nievo, Memoriile unui italian, I-II, București, 1969; Giulio Carlo Argan, Căderea și salvarea în arta modernă, București, 1970, De la Bramante la Canova, București, 1974, Lina Putelli, Tițian, București, 1972; Gaetano Gangi, Familia Espinosa, București, 1974; Nicola Rossi Lemeni, Dincolo de neliniște, București, 1974, Tainic nemărturisit, București, 1983; Gabriele D’Annunzio, Focul, pref. Nicolae Balotă, București, 1979 (în colaborare cu Adriana Lăzărescu); Ioan Alexandru, Poezii - Poesie, ed. bilingvă, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1981; Francesco Petrarca, Scrieri alese, București, 1982; Eugenio Battisti, Antirenașterea
LAZARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287760_a_289089]
-
în 1928, într-un articol din „Viața literară”, nota despre povestirile lui: „Totul este limpede, totul este simplu, totul este nud în aceste povestiri și totuși totul este grav și adânc, totul are accentul serios al destinului și freamătul eternei neliniști umane”, povestirile constituind „o epopee modernă în chip de povestire orală poporană”. Iar Octav Șuluțiu, în „Vremea” din 1931, afirma că „Panait Istrati nu poate fi revendicat nici de spiritul francez, nici de spiritul românesc”, categorisindu-l drept „oriental”. De
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
autenticității, iar rarele accente de colocvialitate nu subminează „noblețea” modernistă. Textele dezvăluie un ego poetic amplu, „plin de el”, de o mare disponibilitate pentru încorporarea existentului, raportând cotidianul, accidentalul, contingentul la marile noime existențiale și etice, cu stoicism și neobosită neliniște. SCRIERI: Neîncetata ninsoare, București, 1971; Omul nedesăvârșit, București, 1981; Insomnia ideală, București, 1983. Ediții: G. Călinescu, Opera lui Mihai Eminescu, pref. edit., București, 1985; Perpessicius, Scriitori români, I-II, pref. edit., București, 1986. Traduceri: Iacob Sternberg, Oraș în profil, București
ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289304_a_290633]
-
versul dobândește o concentrare aforistică. R. are cultul strămoșilor și al naturii-mamă, într-un sistem de imagini pitoresc și antropomorfizant, iar fauna și flora autohtonă sunt invocate nu numai ca elemente decorative sau de peisaj, ci și ca simboluri ale neliniștilor provocate de posibila lor distrugere. Autorul utilizează cu dezinvoltură cele mai diverse straturi ale limbii și culturii: grai vorbit, folclor, mitologie etc. A scris și un număr mare de cărți pentru copii, cele mai reușite fiind versurile și povestirile din
ROSCA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289372_a_290701]
-
umanistic și cuprinzând valorizarea preeminentă a sentimentului estetic și a artei. Arhitectura și conținutul cărții își au originea în propoziția conform căreia „existența este și rațională și irațională”, și inteligibilă și neinteligibilă, și rezonabilă și absurdă. „Sentimentul tragic al existenței”, „neliniștea metafizică” și „tensiunea sufletească”, generate de „absoluta incertitudine” a omului confruntat cu această dualitate conflictuală și veșnic nerezolvată, constituie, după R., nu temeiuri defetiste, ci surse esențiale ale creativității, demnității și libertății umane. Deși atât de diferită în rest, opera
ROSCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289368_a_290697]
-
R. scrie versuri suave închinate iubirii, în tonalitate elegiacă, cu frecvente nostalgii de toamnă, transpuse adesea în ritmuri tradiționale. O constantă ar fi aspectul calofil și grațios al poemelor, prezent încă din Plânsul oglinzilor. Motivul liric fundamental al cărții este neliniștea în fața timpului, care nu e durată calculabilă, ci se contopește cu eternitatea: „Este târziu, bătrâne Tom, târziu / cum n-a mai fost în nici o poezie. / Clepsidrele s-au veștejit și plâng / într-una veșnicie, veșnicie...” (Clepsidrele în năruire), iar în
ROTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289388_a_290717]
-
cărți de poezie. O exemplară linearitate a evoluției vocii lirice și o stilistică unitară se observă în primul rând la S., care cumulează, într-o manieră netrucată, deseori vetustă („Eu sunt o umbră din alt veac”), sub același semn al neliniștilor, candorii și dorurilor, versuri ce marchează vârstele poetului. Tristeți moldave, străbătute de un vag sentiment religios sunt exprimate în formă clasică, iar stihurile („o luptă cu vechi arme și fără de trofeu”) se înșiruie cuminți, mărturii „sub al tristeții arc”, fără
SAIZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289437_a_290766]
-
gest) și cultivarea ambiguității literare și a iubirii de absolut, ca echivalent al purității (Pur). Simbolului central al ninsorii, expresie a aceleiași aspirații, i se adaugă motive semnificative - moartea, târziul, iubiri învăluite în tristețe -, exprimând o stare de incertitudine și neliniște. Recviem pentru secolul meu se axează pe ideea poetică a damnării și pe unele motive obsedante - noaptea, toamna, soarta. Îngeri indeciși (1995), roman de atmosferă, relevă tumultul interior al protagonistului, student la filologie și viitor profesor de franceză. Narațiunea are
ROSIORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289382_a_290711]
-
bazează pe criterii de valoare și nu este condiționată geografic. Teoretic, orice țară poate să ceară să devină membră și, dacă satisface criteriile, să fie admisă În Uniune. Natura deschisă și inclusivă a acestei noi instituții de guvernământ a cauzat neliniște În rândul membrilor și tensiuni Între țările candidate. Unii argumentează că, cu toate că apartenența se bazează pe criterii de valoare, ea trebuie restrânsă numai la acele țări care formează „Europa istorică”. Problema este că istoricii Înșiși nu pot cădea de acord
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
față de statul-națiune este mult mai puțin importantă În lumea musulmană decât În cea creștină. În perioada ulterioară evenimentelor de la 11 septembrie, descoperirea unor rețele musulmane globale, care canalizau asistența financiară, ajutorul politic și chiar asistența paramilitară rețelelor teroriste, a provocat neliniște. O preocupare crescândă cu privire la posibilitatea atacurilor teroriste În Europa a devenit realitate la 11 martie 2004, când musulmanii din Grupul Combatant Marocano-Islamic, suspectat de legături cu Al Qaeda, au provocat explozia unor trenuri din suburbiile Madridului, provocând moartea a 200
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
o măsură covârșitoare negativă cu privire la guvernul american, ea este mai favorabilă față de poporul american și modul nostru de viață, cu toate că și În acest caz, puterea noastră benignă se erodează. În timp ce există multe lucruri care atrag lumea către America, există o neliniște În creștere din cauza a ceea ce este perceput ca egoism și brutalitate americană. Sunt Întotdeauna Întrebat de către europeni, de exemplu, de ce americanii continuă să conducă automobile mari, care consumă multă benzină și poluează atmosfera. Sau de ce America, cea mai bogată țară
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
devotați, gata să militeze cu toate forțele pentru o cauză. Nașterea mișcării feministe sau a celei pro life (pentru apărarea vieții în orice formă a ei) și a altor mișcări s-au produs astfel. 2) În etapa a doua, numită neliniștea socială, un număr tot mai mare de oameni aderă la mișcare, fiind convinși că inițiatorii ei, profeți, au dreptate când dezvăluie anomaliile unor structuri și practici sociale. Plutește un sentiment de frustrare în rândul adepților, spiritele se agită, conducătorii mișcării
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
relevând puternice caractere feminine; Dumitra (Fata din flori) (1958), Cuza-Vodă (în Teatru, 1968) și Leana vrăjitoarea (în Teatru, 1968) evocă evenimente și personalități din secolul al XIX-lea; Javra pământului (1942) așază în centrul acțiunii figura enigmatică a lui Rasputin; Neliniștea Doamnei (nepublicată) abordează problema maternității; Morișca (1937) este o satiră socială inspirată de realități românești interbelice; Pelina (în Teatru, 1963) rememorează momente ale răscoalelor țărănești din 1907 ș.a.m.d. După 1945 L. încearcă o aliniere la cerințele literaturii realist-socialiste
LUCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
tip de alarmă pentru paza locuinței). Scenariul tipdorință-satisfacere nu necesită angoasarea publicului cu stresul unei probleme, ci i se prezintă acestuia lucruri plăcute care urmează să i se întâmple. Dacă primul mecanism porneade la dezvoltarea unei perspective a incertitudinii, a neliniștii și stresului, acum provocăm o stare de așteptare, de speranță. De fiecare dată însă procedeul este același: tensiunea creată conduce la un final fericit care va produce o destindere la nivelul audienței; - principiul vaccinării pornește de la o analogie cu biologia
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pistruii ploii în soare sunând ca bănuții de aur / O procesiune de arbori...”, Vremea cireșilor). Sunt caracteristice parafraza, ironia, referințele livrești și biografice, cu mari decupaje de album de familie: „Tatăl meu umil funcționar de birou/ Mama mea împărtășindu-mi neliniștile/ Mătușile mele cu frica lui Dumnezeu/ Bunica mea supraveghetoare cândva la o fabrică de tutun/ Bunicul dinspre mamă căzut prizonier la Cotul Donului/ Și revenit printre noi ca prin farmec/ Toți dar absolut toți nu încetează să mă iubească/ Și
STANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289873_a_291202]
-
ce nu se cunosc, evocate în poemul Spațiu viu („Mă naște/ Lumina ochiului care cunoaște. Mă dezmiardă/ Mai mult ochii care-au să mă piardă”), adeveresc ruptura dintre intellectus și trăire. Prăpastia dintre puritatea, dureros de fragilă, a idealului și neliniștile, totuși fertile în planul sensibilității, date de păcat, este prefigurată de chipurile biblice ale solilor lui Noe, porumbelul și corbul, în poezie fețe complementare ale aceleiași realități (Trimiterea corbului, Trimiterea porumbelului). „Tânguirile frățești” ale impurului și pământescului ajung la imagini
STANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
fantastic zid/ de ceață”, Interior), ca și de așteptarea dureroasă („cu inima doldora de teama singurătății/ te aștept”, Aștept). Meditația se orientează frecvent spre condiția poeziei ca meșteșug laborios și fără istov. Umbre pe faleză (1991) face și mai clară neliniștea unei comunicări dificile, frustrante, care rămâne intactă și pentru că un creator trăiește și este trăit de poezie: „am și viscol în sânge - descărcări satanice/ am și flacăra poemului ce o să mă ardă de viu/ până la capăt” și adesea tinde să
STEROM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289927_a_291256]
-
vară, / scrum leneș acum, peste margini prelins / c-o tristețe amară // și numai eu neștiut mai răsar / între goale ținuturi, / ca un amiaz timpuriu, fugar, / plin de mirări și de fluturi” (Amurguri cu coțofene și vânt). La ceas crepuscular, înfiorările, neliniștile ființei capătă o notă gravă, meditativă, elegiacă, stăpânită însă de un anumit echilibru lăuntric: „O fereastră cu licăr anemic / își reazemă fruntea de-un singur copac. Amurgul revine. Cuvintele tale / îngheață pe arbori. Disperarea lor mută / fulgeră aerul ca o
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
colaborează, încă de pe băncile liceului, la „Junimea literară”, „Glasul Bucovinei” și „Iconar”. A redactat, alături de Teofil Lianu și Mihai Verbovschi, revistele „Izvodiri” și „Plaiul Cosminului”. Volumul Poeme, apărut postum, în 1937, conține versuri simple și fragede „ca frunza plopului”, „ca neliniștea ogoarelor bătute de lună”, „ca boabele de rouă”, „cântate parcă din fluier” - cum remarca Teofil Lianu -, cu străluciri de metafore parcă izvorâte din „imensa serilor fântână”, din crengi „ce-și țipă zveltețea”. De la S. au rămas în manuscris ciclurile de
STRATOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289973_a_291302]
-
la celebrul episod povestit de Ieronim în Epistola 22, privitor la propria incapacitate de a recunoaște adevărata valoare a Bibliei, o carte a cărei lectură i se părea prea puțin plăcută în comparație cu cele păgîne. Puțin după aceea, Augustin, împins de neliniștea sa spirituală, s-a îndreptat către secta maniheilor care, deși condamnată de un secol de autoritățile civile, exista încă la Cartagina, ca în întregul Imperiu Roman; în această sectă, el nu a ocupat un loc important, ci a fost doar
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
eliberăm de clișeele triumfaliste aplicate lui Isidor de către contemporanii săi. A fost un om măcinat de instanțe contradictorii: liberalismul cultural și reprimarea ereticilor și a iudeilor, optimismul naționalist și dureroasa pocăință în fața experienței păcatului și a slăbiciunilor omenești. De aici, neliniștea amestecată cu amărăciune, proprie unui om frămîntat și nefericit, pe care o putem surprinde în mod clar în două dintre epistolele sale adresate discipolului Braulion. Pe plan literar, calitățile și limitele lui Isidor sînt evidente. Limitele, în esență, sînt cele
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
spirituale împotriva pasiunilor; pentru a învinge, sfinții evită orașele și contactele cu oamenii, care îi pot tulbura, și se concentrează asupra liniștii sufletului. Caracteristica sufletului desăvîrșit este absența grijilor (to amerimnon), în timp ce sufletul nelegiuit este strivit de ele. Eliberat de neliniștea provocată de bogății, separat de cercul persoanelor inutile, retras în solitudine, desprins de lucrurile sensibile și de senzații, sufletul poate atinge starea de contemplare a inteligibilelor. Mai ales aceste ultime teme sînt o dovadă a notabilei influențe a lui Evagrie
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
lasă să ghicim că asumarea lucidă a tragi-comediei poate constitui antidotul împotriva complexelor și frustrărilor: " Acolo însă, peste ape gloanțele șuieră. Și dacă n-ar fi tot ce se întâmplă peste Codri și ape, nici eu n-aș simți această neliniște, dar sub semnul Răfuielii sângeroase, ne era tuturor, nu numai mie, tare greu, stânjenitor și fiecare se gândește dacă n-o să-i cadă și lui ceva în cap de pe acolo și să n-o pățească și el. Asta e, în loc
Simulacru și putere by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17161_a_18486]