4,111 matches
-
nu se poate cunoaște mai bine fondul sufletesc al unui neam decât privindu-se atent în oglinda minunată care e folclorul... Mărturisirile sufletești ale neamului se fac complete numai cântecului, versului, împletirii unui strai și unui covor, ori smălțuirii unei oale și încrustării unui lemn. Ciudat duhovnic - această artă populară! Ea primește spovedania unui neam întreg, în tot ce spovedania cuprinde mai curat și mai adânc ca trăire internă.” Trebuie să spunem că la intrarea în închisoare, Radu Gyr era deja
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
viață. „Radioalmanah“, 1 martie 1997, ora 13,23 8. Blidul de linte Cu riscul de a face să roșească obrazuri subțiri și de a mă expune criticii „oamenilor de bine“, nu pe bună dreptate iritați de amestecul meu În propria oală, aceea a soartei românimii, auziți iarăși, astăzi, o voce ce vă permite s’o comparați: când discută o problemă general umană - ecologia - privind-o global, respectiv o problemă națională neuitând cărui popor Îi aparține; tot un fel de ecologie. Și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
o incintă, cu pereți groși din același lut. O mână-două de găteje - biomassă adică - Îl Încinge suficient de mult pentru ca, bine astupat, căci aerul Înlesnește și el curenți de convecție, cuptorul să poată coace, rând pe rând, pâinea, plăcintele și oala cu sarmale, pe măsura răcirii sale lente. Așa le-a folosit tradiția, mai mult decât ieftin, pentru om și Natură: cuptor și beci, dogoare și răcoare. Civilizația a preferat Însă scumpetea, aceea a unei mașini de gătit ca a bunicii
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Iar Moti, motanul din preajma mea, ca și prietenul lui, Tomiță, nu lempăie laptele, ci chișleagul de a doua zi: păi laptele e deficitar energetic, pe când chișleagul, În care au trăit acele bacterii lactice, e excedentar... la urma-urmei proverbiala smântânire a oalelor nu e gratuită, ci firească. Pisica râde de mine chiar rozând fire de grâu ori asparagusul din glastră; ce să mai zic de papirusul originii ei: tustrele plantele sunt extrem de excedentare energetic. Râde de mine, acela care Înghite orice căutând
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de ce e În stare să dea și aur pe un drob de sare... Și a Început să cerceteze. Să facă, adică, știință. Dar vai! A descoperit focul, mai precis cum să-l aprindă. Dar nu i-a ajuns locul de sub oala În care-i forfotea fiertura. L’a transformat În napalm. Dar, atenție! Înainte a fost „focul grecesc“, adică bizantin, acela care ardea chiar și În apă și care nu era altceva decât Întruparea evoluției tehnologice a Încărcăturilor incendiare ale catapultelor
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
priviți, vitejii mei, la prunii aceia falnici: Se coc Întotdeauna, și pe pace și pe război, nu trebuie Îngropați, cotorâți, legați, prășiți, iar țuica-i tare... bună. Bașca că nătângii de romani habar n’au de distilare - aia cu o oală, o strachină și blidul cu apă de deasupra, știută de noi Încă din neolitic - ca să ne fure arma secretă... Dar, vitejii mei, nu uitați de bunii zei, care mi-au inspirat porunca: voi să beți țuica din ulcică - că pentru
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a se așeza pe locul dureros: șale, de exemplu, care nu-i altceva decât ceva deficitar. Așa i-am dres lui Cristi piciorul rupt În doar două săptămâni. Dar, În loc de laudă, ne acuzați iarăși: Cică ne place grozav să smântânim oalele cu chișleag. Eu nu refuz lăpticul, ci doar aștept să devină chișleag, și-l lempăi tot. Laptele are un biocâmp exact pe dos decât al meu dar, imediat ce se covăsește cât de cât, devenind sediul vieții unor microorganisme, bacteriile lactice
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Meridian“, 13 iulie 2001, ora 12,44 34. Cercul vicios Nu-i un secret că-mi place laptele. Dar vă spun altul: mai ales când e covăsit, căci biocâmpul lui ajunge astfel la fel de bogat ca al meu. Și așa, smântânitul oalelor de chișleag a devenit proverbial pentru noi, pisicile... De alcool nu mă ating căci, ca animal carnivor, n’am fost Înzestrat de mama Natură cu alcool dehidrogenază, enzima care protejează ierbivorele și omnivorele față de o beție involuntară provocată de „concurență
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de „dres“. Adică pentru o ieșire din scenă silențioasă, nu „gălăgioasă“ a acestei enzime. Tot așa e și cu hrana, alcătuită din trei componente de bază: glucide, grăsimi și proteine, cu toatele aflate În Natură, adică În corpul viețuitoarelor puse În oală, „sub cheie“, adică În forme necomestibile/inutilizabile direct. „Cheia“ e, desigur, ca pentru orice ființă, tot enzima, anume tot trei categorii: amilaze, lipaze, respectiv proteaze. Dar Natura e economă, și nu sintetizează nimic fără rost, nici calitativ, nici cantitativ, iar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pe un sfert e oxid de fier, sau la același lut, căci o parte mai mare sau mai mică din aluminiul lui e Înlocuit adesea cu fier și magneziu. À propos: fierul din argilă e cel care dă culoarea roșie oalelor arse oxidant, respectiv neagră celor arse reducător. Nu ne trebuie decât tehnologii adecvate, chiar dacă par depășite, chiar primitive față de ale altora, beneficiari ai unor zone mai binecuvântate. În fond, asta am făcut dintotdeauna: am scos apă chiar din piatră seacă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
un chindeu la foale. Tot așa se leagă pleava fiartă în vin. Sau se bea 15 g. cafea măcinată fiartă în 150 ml. rachiu de drojdie curat. Această boală mai poate fi tămăduită și cu ghințură fiartă înădușită într-o oală de pământ. Se bea cu vin sau cu rachiu, «pe inima goală». Durerea în gât. Se mănâncă mult usturoi sau se freacă cu acesta partea dureroasă a gâtului. Durerea de inimă. Se bea oțet amestecat cu spuză, ori se mănâncă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
l. vin, 200 ml. rachiu de drojdie, 200 ml. miere de albine, puțin balzam de Ierusalim, 100 g. zahăr galben, 1 g. zinabor măcinat, 1 g. șofran, 100 ml. camfor și 50 ml. untdelemn. Toate acestea se amestecă într-o oală curată care se astupă cu un capac cât gura oalei, ce se lipește ermetic cu aluat. Astfel astupată oala se pune să fiarbă la foc domol. Bolnavul culcat la pat bea din această medițină 100 ml. dimineața și tot atât
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de albine, puțin balzam de Ierusalim, 100 g. zahăr galben, 1 g. zinabor măcinat, 1 g. șofran, 100 ml. camfor și 50 ml. untdelemn. Toate acestea se amestecă într-o oală curată care se astupă cu un capac cât gura oalei, ce se lipește ermetic cu aluat. Astfel astupată oala se pune să fiarbă la foc domol. Bolnavul culcat la pat bea din această medițină 100 ml. dimineața și tot atât seara. Întotdeauna înainte de a fi întrebuințată, doftoria se încălzește și
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
galben, 1 g. zinabor măcinat, 1 g. șofran, 100 ml. camfor și 50 ml. untdelemn. Toate acestea se amestecă într-o oală curată care se astupă cu un capac cât gura oalei, ce se lipește ermetic cu aluat. Astfel astupată oala se pune să fiarbă la foc domol. Bolnavul culcat la pat bea din această medițină 100 ml. dimineața și tot atât seara. Întotdeauna înainte de a fi întrebuințată, doftoria se încălzește și se agită bine ca amestecul să fie omogen. Se
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de după stâlpul porții. Primul om pe care-l va vedea pe uliță, va fi din neamul ursitului ei. - Scrie numele feciorilor pasibili a-i fi soți, pe petice de hârtie, le împăturește bine, le amestecă în aluat, le bagă în oală de pământ și le pune la fiert, la ora 12 noaptea. Fata va avea parte de feciorul al cărui nume plutește primul desupra fierturii din oală. - în noaptea de anul nou iarna, în noaptea de sânziene vara, fata de măritat
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
pe petice de hârtie, le împăturește bine, le amestecă în aluat, le bagă în oală de pământ și le pune la fiert, la ora 12 noaptea. Fata va avea parte de feciorul al cărui nume plutește primul desupra fierturii din oală. - în noaptea de anul nou iarna, în noaptea de sânziene vara, fata de măritat se așează între două oglinzi, puse față-n față, goală-goluță, cu părul despletit. La flacăra lumânărilor de ceară, va vedea într-una din oglinzi chipul celui
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
folcloric al satului și al zonei noastre, parte din Țara Oltului. Cîntec de șezătoare Găzdiță, găzdiță, gazdă ca pe tine N-am găsit pe nime să ne țîie ghine : C-un blid de pâsat, tu ne-ai săturat, C-o oală de poame, la ficiori li-i foame. Tortu ce l-am tors, fie-ți de folos, Să umbli pe munte cu mâneci bătute, Să umbli-n ospețe cu poalele crețe. Găzdiță, găzdiță,ieși până-n portiță Și te uită-n sus
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Ion, cu coasa pe umăr, De luna dintre sate mi-e dor, De seri cu lună nebună mi-e dor... Seara de vară-n Cârțișoara Seara, vara-n Cârțișoara O-ntâlnești pe Marioara Cu vreo treabă la fântână Ori cu oala după lapte, Ori cu două mere-n mână Bine coapte, Pentru noapte... Și primarul pe-nserate, Lasă legi și lasă toate Și pe la crâșmă s-abate - Că și el e tot om viu. Și «trebe» să aibă parte De un păhar
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de cânepă cu care se leagă fânul în car I bai bucluc ia da îmblăti (a) a treiera încârligat îndoit, complicat înăcrit nervos, arțăgos înciocăla( a) a cupla, a monta, a îmbina înzdrobat răcit J jăgneață jarul strâns grămadă sub oala cu verze pentru fierbere jărui(a) a târâi jigărit slab, sfrijit jilip jgheabul pe care curge apa la roata morii jude primar jutariu paznic de câmp L ladamesesertar laghiță bancă mai lungă laibăr vestă lămpaș felinar liuri must din dreve
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
măsură de 100 ml de lichid poză fotografie pripor urcuș greu, pantă mare prizvariu coridor privechi privegherea mortului în nopțile de dînaintea înmormântării progadie cimitirul oamenilor sărmani punt ½ kg. R rac cancer răcului (a) a recruta răgută, răcute recrut răvariu oală de pământ, strânsă la gură în care se pune laptele la prins răzgăbăiată țesătură slab bătută în război, deslânată, destrămată recăl haină groasă de lână retează zăvor la ușă prevăzut cu lacăt râni (a) a scoate gunoiul din grajdul vitelor
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
mănânc struguri ca o spartă, promisiune care uneori o mai uitam. Mă gândeam la vinurile românești de bună calitate adresându-mă Janetei. Unde ai băut tu cel mai bun vin? La bunica, la Bâcleș. Când slobozea din butie câte o oală spumată de vin roșu, așa-i? Hm! Ce gustos era, mai ales după o toăniță de pui cum obișnuia ea să facă, savura Janeta vorbele ca și când ar fi savurat vinul bunicii. Mi-ai făcut poftă de mâncare. Și
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
prea ușor să tragă toți dintr-o leafă... Și, mă rog, să nu vă fie cu bănat. Că dacă m-ați întrebat, v-am spus și eu părerea. Măi, oameni buni, interveni Bițu. Nu vă băgați unde nu vă fierbe oala. Toate sunt așa cum sunt. Dac-o fi să ne fie greu, toate s-or sparge în capul meu. N-o să cer altora socoteală pentru ce fac eu. Eu fac, eu trag. Asta așa-i, zise moș Costache... Însă cine nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
cu dovleacu’ ăla de căpățână cât toate zilele, nu vrei să Înțelegi. Amândoi stăm aicea cu pula la cur pentru jafu’ ăla, și mai avem și-o mortăciune-n cârcă, ca mâine vine și ne ridică, ne ia ca din oală ca pe niște dobitoci ce suntem, și pentru ce? Pentru ce-a făcut el, și el umblă liber ca pasărea din local În local, cu teșcălău’ de sute În buzunar. Văd că până la urmă văru’ Laur nu știe sau se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ziare pătate de grăsime, pe care-i acum o sticlă cu apă și un pachet de margarină fleșcăit de căldură și bâzâit de muște, iar Neli aduce o pâine și scurge În trei castroane ciorba de fasole de pe fundul unei oale. Vântur lingura prin zeama străvezie reamintindu-mi cum ani În șir, de-a lungul a kilometri de pagini, am trăit și am retrăit până-n pragul demenței și al uitării de sine viețile celor doi și viețile altor oameni al căror
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
În ianuarie aveau loc Leneenele, sau sărbătoarea teascurilor (lenoï), apoi, timp de trei zile, la sfârșitul lui februarie, se desfășurau Antesteriile 36. Primele două zile (numite "deschiderea urcioarelor" și a "cănilor") corespundeau episoadelor vinificării, în timp ce a treia zi (numită a "oalelor") ilustra rolul lui Dionisos în cadrul acestor mistere. În ziua "deschiderii urcioarelor", podgorenii destupau pentru prima oară butoaie mari făcute din pământ ars pentru a gusta vinul din recolta precedentă. Odată ce era apreciată calitatea vinului, podgorenii îl turnau în burdufuri pentru
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]