5,043 matches
-
a condus lupta, că el a fost creierul care a coordonat toate acțiunile moldovenilor în campania din 1497 și că, personal, a fost prezent în locul în care s-a dat lupta. După încheierea campaniei, „Ștefan voievod însuși a trimis toată oastea sa, pe fiecare la ale sale, și astfel a poruncit tuturor vitejilor și boierilor săi să se adune, în ziua Sfântului Nicolae, în orașul Hârlău. Și astfel s-au adunat toți în acea zi, și acolo a făcut atunci domnul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mucenicu Dimitrie, în târgu în Suceava, care trăiește și până astăzi. Zic unii să se fi arătat lui Ștefan vodă la acest războiu Sfântul Mucenicu Dimitrie, călare și într-armatu ca un viteazu, fiindu-i întru ajutoriu și dând vâlvă oștii lui, că iaste de a și credere, de vreme ce au zidit biserica”. Pierderile armatei polone au fost însemnate. O recunoaște Wapowski, dar evaziv. Regele a trecut trupele în revistă după ce au trecut Codrii Cosminului. „Și așa mare mulțime de oameni era
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mulți bărbați iluștri fură prinși”. După unele informații ar fi pierit 11000 de oameni, dintre care 5.000 erau călăreți. În altă cronică se vorbește de 40.000 de morți, ceea ce este exagerat, dar nu prea mult, dacă admitem că oastea polonă număra, la intrarea în Moldova, 120.000 de oameni. Wapowski și în Kronika polska se arată că au pierit mulți nobili și li se da numele celor iluștri, iar într-un registru numele nobililor căzuți se înșiră pe mai
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a timpului. Nu trebuie uitată nici confruntarea cu tătarii cărora moscoviții le plătiseră tribut până în timpul luptelor lui Ștefan cu turcii. Toți cronicarii străini, care se referă la Moldova lui Ștefan cel Mare, laudă la superlativ talentul de conducător de oști al domnului, îndrăzneala, vitejia și tăria lui de caracter. A reușit să iasă victorios din patru mari campanii, iar succesele militare obținute au asigurat independența Moldovei. Fără aceste succese, Moldova ar fi devenit o simplă provincie a regatului ungar sau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nedreptatea pricinuită și de pustiirea Moldovei, scrie Wapowski, năvălind în primăvara anului următor în Polonia și Rusia, țări cu mulți locuitori pe vremea aceea și îmbelșugate, le jefui cu sabie și foc, în chipul cel mai jalnic, cu o puternică oaste de moldoveni, în unire cu turci și tătari, popoare foarte sălbatice. Și prădă așa de mult în lung și în lat și atât de vijelios, încât furia dușmănoasă pătrunse până la Canciuga și, până la râul Visloc și, trecând și peste Leopole
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mult de 40.000 de oameni, pe lângă pierderile cu mult mai mari de vite”. Ca să scape de moarte, mulți turci „se vârau în pântecele cailor”, dar n-au avut scăpare și s-au găsit „nenumărate leșuri omenești în pântecele animalelor”. Oastea, care a reușit să scape, a încercat să se refugieze prin Moldova, dar „fu greu încercată și măcelărită de Ștefan palatinul și de moldovenii săi, îmbrăcați mincinos în haine polone. Tot drumul până la gurile Dunării era plin de leșuri turcești
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
politico-militar în răsăritul european la sfârșitul secolului al XV-lea. La această poziție excepțională ajunsese Moldova datorită eforturilor militare făcute timp de aproape o jumătate de secol, din inițiativa și sub conducerea unuia dintre cei mai de seamă conducători de oști, dacă nu cel mai de seamă, din istoria poporului român. Domnul a știut să exploateze diplomatic această poziție deosebită a țării sale în timpul tratativelor pe care le duce cu ungurii și cu polonii. În fond, ceea ce dorea Ștefan era să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Moldova să fie trimiși la stăpânii lor, după ce au primit iertarea cuvenită. În cazul în care nu au primit-o, să fie alungați. Se stipula ca domnul să se poată refugia în regat, cu familia, cu boierii și cu toată oastea lui, în cazul în care era silit de o putere mai mare. Domnul urma să fie slobod să se întoarcă în țară, iar regele trebuia să-l ajute să-și recapete tronul. În cazul în care regele Ungariei și al
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
organizării cruciadei, reizbucnește conflictul cu teutonii, din care cauză, duce negocieri cu Poarta în vederea încheierii unei păci, în care să fie inclus și regele Ungariei. Informat în legătură cu ceea ce se petrece la hotarul cu Imperiul Otoman, Ștefan cel Mare își strânsese oastea în tabără, după cum aflaseră venețienii. La 29 iunie 1500, un florentin scria din Veneția, că Ștefan „nu doarme, stă la hotar cu toată puterea sa”. În aceste împrejurări, Ștefan poruncește să se brodeze noul steag al țării, pe care era
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dat foc Cetății Albe și Chiliei și-i atrage atenția că „Dumnezeu îl vede pe fiecare, ceea ce caută, îndată va găsi”. Dintr-o scrisoare din Cataro, de la 16 noiembrie 1500, Sanudo reține informația potrivit căreia Ștefan ar fi înfrânt o oaste otomană, comandată de doi sangeac-bei, care au pierit în luptă, fiul sultanului scăpând cu greu. Potrivit unei știri din Corfu, Ștefan ar fi reușit să cucerească trei ținuturi (terre). Aceste informații, culese de Sanudo din scrisorile adresate Senatului venețian, trebuie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ele sunt simple zvonuri, care circulau în sud-estul european sau în insulele din Marea Egee. Un lucru este cert: domnul se temea de un atac din partea turcilor, fiind informat despre pregătirile militare făcute în Imperiul Otoman. De aceea, și-a strâns oastea în tabără, pregătit să se apere, lucru remarcat și de apuseni. Faptul că sultanul nu ripostează violent față de felul în care moldovenii s-au purtat cu solul turc, ne arată că acesta ținea seama de puterea militară a Moldovei și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
primit în Senat, la 28 martie 1502, unde era investit cu titlul de cavaler și era îmbrăcat cu o haină cusută cu fir de aur. Așa cum îl informaseră solii moldoveni pe regele Alexandru în 1501, la începutul anului 1502, o oaste otomană se îndrepta spre Dunărea de Jos, amenințând Transilvania, iar tătarii de pe Volga veneau, la chemarea sultanului în părțile Chiliei și Cetății Albe. La 6 februarie 1502, regele Vladislav considera că domnul va trebui să fie ajutat. În raportul trimis
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mixtă pentru stabilirea hotarului dintre Moldova și Muntenia, a fost fixată la 29 septembrie 1502, de ziua Sfântului Mihail. Logofătul Tăutu va povesti, în 1503, că domnul a mers la locul de întâlnire împreună cu fiul său, cu toată curtea, cu oaste și cu multe bombarde, făcând multă și mare cheltuială. La termenul fixat au venit și ungurii, dar nu și „domnii poloni”, deși se aflau la ei acasă. Regele Alexandru pornise în Lituania, din cauza războiului cu Moscova, delegându-l pe cardinalul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
călăreți, care să se opună cavaleriei musulmane. Neavând venituri, care să îngăduie organizarea unei călărimi greu înarmate, Carol Martel a înzestrat pe cavalerii săi cu o bucată de pământ numită feud. În schimbul feudului, stăpânul acesteia era obligat să meargă la oaste, la chemarea regelui. Astfel s-a născut o societate feudală, care avea la bază posesia unui feud și obligația militară a feudalului. În 732, musulmanii au fost opriți la Poitière și forțați să se retragă. Având o asemenea oaste de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la oaste, la chemarea regelui. Astfel s-a născut o societate feudală, care avea la bază posesia unui feud și obligația militară a feudalului. În 732, musulmanii au fost opriți la Poitière și forțați să se retragă. Având o asemenea oaste de cavaleri, Carol cel Mare (774-814) a organizat aproape în fiecare an o campanie militară, care a dus în final la formarea Imperiului Carolingian, ce cuprindea Franța, cea mai mare parte a Germaniei (inclusive Austria de azi), comitatul Barcelonei, la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ștefan restituie regelui Pocuția, pe care regele Poloniei o promisese ca zălog lui Petru Voievod în 1388, Vladislav promițând, în schimb, că nu îl va ajuta pe Iliaș. Murind regele la 31 mai 1434, Iliaș a strâns un corp de oaste și a pătruns în Moldova în vara anului 1435. Deși Iliaș a fost înfrânt la Dărmănești, apoi la Podagra, și în cele din urmă la Piperești, Ștefan și-a dat seama că nu va scăpa de fratele său și a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domnească și au prinsu pre unchi-său, Ștefan Vodă, și i-au tăiatu capul.” În lupta de la Tămășeni, din 20 august 1454, Alexăndrel a fost înfrânt de Bogdan, în luptă pierind Oancea logofătul și Coste Andronic. Alexandru a venit cu oaste adunată din Țara Rusască și a cuprins Hotinul, Neamțul și Suceava, dar Bogdan adunându oameni de pretutinderile” l-a alungat pe Alexăndrel. Dar, “pentru pofta a o samă de moldoveni”, craiul i-a trimis pe Odrivoz și Conețpolschii cu oaste
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
oaste adunată din Țara Rusască și a cuprins Hotinul, Neamțul și Suceava, dar Bogdan adunându oameni de pretutinderile” l-a alungat pe Alexăndrel. Dar, “pentru pofta a o samă de moldoveni”, craiul i-a trimis pe Odrivoz și Conețpolschii cu oaste, iar aceștia “au avut și de moldoveni gloate mari”. Reiese din aceste informații, puține câte sunt, că unii boieri, și e vorba de mari boieri “din curtea domnească”, au uneltit împotriva domnului aflat în scaun, în vreme ce alții își pierd capetele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ar fi fost impusă de boieri, rămâne de neînțeles faptul că aceeași boieri nu l-au împiedicat pe Ștefan să facă două incursiuni în Polonia, la care ei au trebuit să participe și au și participat, incursiunile fiind făcute cu oastea cea mică, formată din cei mai aleși boieri. Este greu de susținut că boierii l-au obligat pe Ștefan să-l recheme în țară pe Mihul, din moment ce ceilați pribegi se întorseseră și ocupaseră locuri înalte în Sfatul Domnesc. Cronicarul polon
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din 1461 a jucat un rol însemnat în viața vornicului. Acesta a așteptat un moment favorabil ca să se răzbune, iar acest moment a apărut în timpul campaniei din 1467. La lupta de la Baia, Crasnăș comandă unul din cele trei corpuri de oaste care trebuia să atace Baia, urmând cele trei căi principale care duceau în centrul târgului. A trădat, convins că cel care va obține victoria va fi regele Ungariei. S-a înșelat, nu a mai avut timpul să ajungă în tabăra
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din Sfatul Domnesc, în 1464, Crasnăș apare cu dregătoria de vornic, cea mai de seamă dregătorie. La 20 octombrie 1467, Crasnăș era vornic; la Baia, în noaptea de 14/15 decembrie, domnul îi încredințează cel de-al treilea corp de oaste, care trebuia să atace Baia. Crasnăș a trădat și și-a pierdut capul, el și boierii care au trădat alături de el. La 17 august 1461, scrie în document, ”au venit înaintea noastră și a boierilor noștri, Petrișor, fiul lui Galin
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
proprietar, erau de drept ale domniei și domnul coloniza pe ele oșteni-plugari. Aceștia au format puterea de neînfrânt a domnului, înăuntru și în afară.” P. P. Panaitescu îi mai numește pe cei care îi colonizează domnul și “curteni”, “răzeși de oaste”. În realitate, Ștefan a dat în timpul domniei sale de 47 de ani doar 10 privilegii în care este vorba de dăruirea unor locuri în pustiu, alte trei locuri fiind menționate în documentele de după 1504. În două dintre aceste documente este întărită
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cazuri, domnul întărește o propritate mică și face danii doar în 11 cazuri. Beneficiarii daniilor domnești nu sunt în toate cazurile oameni care acum intră în posesia unei moșii datorită mărinimiei domnului. Marea operă de colonizare a “curtenilor” răzeși de oaste cum îi numea P. P. Panaitescu se rezumă la cele 6 locuri în pustiu, pe care domnul le dăruie pentru întemeierea unui sat. Când se ajunge la o proprietate ceva mai consistentă, cum este o moșie de jumătate de sat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
oameni va fi tâlhărie, fie orice fel de faptă, sau mare sau mică, dregătorii domnești nu aveau voie să judece pe oamenii din satele mânăstirii, ci numai egumenul și oamenii săi. Oamenii din satele mânăstirii erau obligați să meargă la oaste “când domnia mea va merge cu viața sa”. Când în Apus se acorda imunitate unui domeniu feudal, suzeranul renunța la toate drepturile sale, el nu mai putea să revină și să se amestece în viața domeniului. Acordarea privilegiului de la 27
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
-se pe scaunul Moldovei, ocupat până atunci de Ștefan. În afară de aceasta, în privilegiu figurează sate ce nu apar în privilegiile anterioare: Pâșco și Petrică, Dumbrăvița, Clococina, Cobâcini, Bilosăuți și Hlapești ca și obligația locuitorilor satelor mânăstirii de a merge la oaste. Așadar nu este o imunitate completă, ci una parțială. Mânăstirea Neamț nu s-a sustras în întregime autorității domnești, așa cum se întâmpla în Apus. Domnul-suzeran este cel care acordă privilegiul și tot el este cel de a cărui mărinimie depinde
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]