4,211 matches
-
franceză a textului lui Haxthausen acesta din urmă este în mod frecvent utilizat în desemnarea deopotrivă a obștei, a satului sau a comunității sătești. Din acest motiv, în traducerile realizate după această versiune, am ales să înlocuim conceptul commune cu obște, comunitate sau sat, în funcție de contextul în care se regăsește. Haxthausen, Études sur la situation intérieure..., vol.III, 130. Ibidem, 131. Ibidem, vol.I, VI. Ibidem, IX. Ibidem, vol. III, 134. Anatole Leroy-Beaulieu surprinde și el legătura dintre familia patriarhală rusească
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
130. Ibidem, 131. Ibidem, vol.I, VI. Ibidem, IX. Ibidem, vol. III, 134. Anatole Leroy-Beaulieu surprinde și el legătura dintre familia patriarhală rusească și mir: „Obștea pare a se trage din familie; una pare a fi făcută după modelul celeilalte. Obștea rusească poate astfel fi privită ca o familie lărgită, în care pământul rămâne proprietatea colectivă a comunității, fiecare bărbat sau fiecare gospodărie primind spre exploatare o parte egală” (1990, 357). Haxthausen, Études sur la situation intérieure..., vol.III, 150-151. Ibidem
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
cu privire la ceea ce înseamnă comportamentul dezirabil. Deși studiul lui Stahl nu pune accentul pe identificarea unor astfel de norme, existența lor este oarecum implicită, întrucât autorul ne relatează pe larg cum acțiunile relevante pentru comunitate ale unui individ erau dezbătute în obștea sătească, în cazurile în care ele aveau efecte negative. De asemenea, autorul (1998, vol. II, pp. 29-94) menționează o serie de cântece prin care se păstrau în memoria colectivă și se răspândeau spre cunoașterea tuturor diverse fapte pe care obștea
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
obștea sătească, în cazurile în care ele aveau efecte negative. De asemenea, autorul (1998, vol. II, pp. 29-94) menționează o serie de cântece prin care se păstrau în memoria colectivă și se răspândeau spre cunoașterea tuturor diverse fapte pe care obștea le dezaproba. Pe lângă respectivele cântece, sunt menționate și sărbători în care cei care avuseseră un comportament neacceptat de obște erau expuși dezaprobării publice. n) Robustețe instituțională - regulile au fost modificate în timp în conformitate cu un set de reguli colective și constituționale
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
o serie de cântece prin care se păstrau în memoria colectivă și se răspândeau spre cunoașterea tuturor diverse fapte pe care obștea le dezaproba. Pe lângă respectivele cântece, sunt menționate și sărbători în care cei care avuseseră un comportament neacceptat de obște erau expuși dezaprobării publice. n) Robustețe instituțională - regulile au fost modificate în timp în conformitate cu un set de reguli colective și constituționale. Având în vedere că datele empirice pe care le folosesc în această analiză sunt culese în cu totul alt
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
Stahl (1998, vol. II, p. 29) ca fiind „o asociație de gospodării familiale, pe baza unui teritoriu stăpânit în comun, în care colectivitatea ca atare are drepturi anterioare și superioare drepturilor gospodăriilor alcătuitoare, drepturi exercitate prin organul de conducere denumit obște”. Satul arhaic are o obște organizată pe principii democratice egalitare, cu vagi tendințe de a acorda o importanță mai mare opiniei celor în vârstă în procesul de luare a deciziilor colective și cu o populație omogenă alcătuită exclusiv din băștinași
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
29) ca fiind „o asociație de gospodării familiale, pe baza unui teritoriu stăpânit în comun, în care colectivitatea ca atare are drepturi anterioare și superioare drepturilor gospodăriilor alcătuitoare, drepturi exercitate prin organul de conducere denumit obște”. Satul arhaic are o obște organizată pe principii democratice egalitare, cu vagi tendințe de a acorda o importanță mai mare opiniei celor în vârstă în procesul de luare a deciziilor colective și cu o populație omogenă alcătuită exclusiv din băștinași care utilizau sistemele de resurse
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
pentru că schimbările demografice se fac natural, nu după interesul economic al boierului. În vatra de sat, existau terenurile agricole din jurul casei care aveau un regim asemănător cu proprietatea privată, iar tehnicile agricole folosite pe aceste terenuri nu se supuneau controlului obștii. Acele vetre de sat erau înconjurate de două zone: (1) pădurea, izlazul și terenurile nedesțelenite care puteau fi folosite de oricine după cum dorea; (2) un teren aflat în imediata apropiere a vetrei de sat pe care se practica o agricultură
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
I, p. 13). Fiecare gospodărie practica agricultura pe fiecare dintre cele trei zone agricole menționate - locul de lângă casă, cel de lângă vatra satului și terenurile nedesțelenite. În aceste condiții, exploatarea agricolă autonomă era imposibilă (Stahl, 1998, vol. I, p. 13). Această obște omogenă, afirmă Stahl (1998, vol. II, pp. 22-24), conținea însă anumite structuri de organizare care au permis destrămarea acelui echilibru social și apariția unei clase îmbogățite de săteni. Principalul element de organizare care a permis diferențierea unora dintre membrii ei
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
începe analiza propriu-zisă a structurii de organizare și a modului de guvernare a bunurilor comune prin discutarea nivelului constituțional și a celui al alegerii colective, întrucât acestea influențează modul de exploatare al tuturor sistemelor de resurse. Principalele două obligații ale obștii față de stat constau în plata birului și asigurarea ordinii publice. Statul cerea birul pe sat, iar aprecierea puterii de plată a fiecărui contribuabil se făcea de către obște. Este interesant de subliniat aici faptul că obștea nu împărțea pur și simplu
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
influențează modul de exploatare al tuturor sistemelor de resurse. Principalele două obligații ale obștii față de stat constau în plata birului și asigurarea ordinii publice. Statul cerea birul pe sat, iar aprecierea puterii de plată a fiecărui contribuabil se făcea de către obște. Este interesant de subliniat aici faptul că obștea nu împărțea pur și simplu suma birului la numărul de gospodării, ci aprecia puterea de plată a fiecărui contribuabil. Egalitarismul, ca normă socială internă a comunității, ajunge adeseori să intre în conflict
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
resurse. Principalele două obligații ale obștii față de stat constau în plata birului și asigurarea ordinii publice. Statul cerea birul pe sat, iar aprecierea puterii de plată a fiecărui contribuabil se făcea de către obște. Este interesant de subliniat aici faptul că obștea nu împărțea pur și simplu suma birului la numărul de gospodării, ci aprecia puterea de plată a fiecărui contribuabil. Egalitarismul, ca normă socială internă a comunității, ajunge adeseori să intre în conflict cu legile formale, cu nivelul constituțional. Acest conflict
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
manifeste nici în cazul plății birului în momentul în care statul încearcă să impună legi care nu se pliau pe normele comunității. Astfel, atunci când statul încerca să impună impozitul individual , toți contribuabilii, de comun acord, continuau să se adune în obște și să recalculeze impozitul după propriile reguli (Stahl, 1998, vol. II, pp. 69-70). Obligația de a asigura ordinea publică se concretizează sub forma răspunderii penale solidare a satului. Astfel, în cazul săvârșirii unei infracțiuni, satul avea obligația să caute, să
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
că nivelul alegerii colective influențează nivelul constituțional. După cum susține Stahl (1998, vol. II, p. 71), „răspunderea solidară a satului în materie penală nu era însă o creație arbitrară a statului, ci doar folosirea unui sistem preexistent de judecată penală locală. Obștea sătească are capacitatea de a judeca pricini nu numai civile, ci și penale”. Prin urmare, modalitatea în care statul alege să trateze chestiunile de siguranță publică este influențată de modul de organizare deja existent al acestor obști. După cum reiese din
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
judecată penală locală. Obștea sătească are capacitatea de a judeca pricini nu numai civile, ci și penale”. Prin urmare, modalitatea în care statul alege să trateze chestiunile de siguranță publică este influențată de modul de organizare deja existent al acestor obști. După cum reiese din cele prezentate anterior, statul nu interacționa de regulă cu indivizii, ci cu obștea, dând astfel o mare greutate adunărilor obștești în luarea deciziilor locale. Astfel, obștile sunt cele care corespondează oficial cu organele de stat; se constituie
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
penale”. Prin urmare, modalitatea în care statul alege să trateze chestiunile de siguranță publică este influențată de modul de organizare deja existent al acestor obști. După cum reiese din cele prezentate anterior, statul nu interacționa de regulă cu indivizii, ci cu obștea, dând astfel o mare greutate adunărilor obștești în luarea deciziilor locale. Astfel, obștile sunt cele care corespondează oficial cu organele de stat; se constituie ca parte în instanță și participă la procesul de stabilire a hotarelor, fiindu-le astfel recunoscut
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
publică este influențată de modul de organizare deja existent al acestor obști. După cum reiese din cele prezentate anterior, statul nu interacționa de regulă cu indivizii, ci cu obștea, dând astfel o mare greutate adunărilor obștești în luarea deciziilor locale. Astfel, obștile sunt cele care corespondează oficial cu organele de stat; se constituie ca parte în instanță și participă la procesul de stabilire a hotarelor, fiindu-le astfel recunoscut dreptul de a se autoorganiza. Această recunoaștere nu era însă deplină, ci mai
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
a hotarelor, fiindu-le astfel recunoscut dreptul de a se autoorganiza. Această recunoaștere nu era însă deplină, ci mai mult de facto, întrucât nu se dorea, afirmă Stahl (1998, vol. II, pp. 80 89), o recunoaștere a personalității juridice a obștilor. Astfel, deși în practică se constată o oarecare independență de organizare, ea nu este recunoscută legal de către stat, fapt care face ca realitățile satului românesc să nu corespundă cu „exemplele de succes” prezentate de Ostrom în Guvernarea bunurilor comune și
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
depline nu putea fi decât boierul. În satele libere, problema venea din faptul că singura formă de proprietate recunoscută de către stat era cea individuală, iar sătenii erau proprietari doar ca masă. Astfel, pentru a nu-i fi recunoscută personalitatea juridică, obștea era citată în instanță printr-un act care conținea numele tuturor sătenilor. În lumina acestor noi elemente, faptul că obștile aveau o serie de sarcini administrative poate fi interpretat nu ca o recunoaștere a independenței de autoorganizare, ci ca o
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
stat era cea individuală, iar sătenii erau proprietari doar ca masă. Astfel, pentru a nu-i fi recunoscută personalitatea juridică, obștea era citată în instanță printr-un act care conținea numele tuturor sătenilor. În lumina acestor noi elemente, faptul că obștile aveau o serie de sarcini administrative poate fi interpretat nu ca o recunoaștere a independenței de autoorganizare, ci ca o încercare de compensare a neajunsurilor administrației de stat. Conform opiniei lui Stahl (1998, vol. II, p. 30), obștile din satele
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
faptul că obștile aveau o serie de sarcini administrative poate fi interpretat nu ca o recunoaștere a independenței de autoorganizare, ci ca o încercare de compensare a neajunsurilor administrației de stat. Conform opiniei lui Stahl (1998, vol. II, p. 30), obștile din satele libere se caracterizau prin faptul că populația avea drepturi egale și nu existau diferențe de clasă socială, iar atunci când își desemnau reprezentanții, aceștia aveau un mandat limitat și revocabil și urmăreau interesele obștii. Cu timpul apar și obștile
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
1998, vol. II, p. 30), obștile din satele libere se caracterizau prin faptul că populația avea drepturi egale și nu existau diferențe de clasă socială, iar atunci când își desemnau reprezentanții, aceștia aveau un mandat limitat și revocabil și urmăreau interesele obștii. Cu timpul apar și obștile reprezentate de funcționari permanenți care mai apoi sunt recunoscuți de către stat și care, de multe ori, exploatează respectiva funcție pentru a se îmbogăți. Aceste obști nu aveau o dată de întrunire prestabilită, dar atunci când trebuiau să
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
obștile din satele libere se caracterizau prin faptul că populația avea drepturi egale și nu existau diferențe de clasă socială, iar atunci când își desemnau reprezentanții, aceștia aveau un mandat limitat și revocabil și urmăreau interesele obștii. Cu timpul apar și obștile reprezentate de funcționari permanenți care mai apoi sunt recunoscuți de către stat și care, de multe ori, exploatează respectiva funcție pentru a se îmbogăți. Aceste obști nu aveau o dată de întrunire prestabilită, dar atunci când trebuiau să se întrunească, o făceau duminica
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
aceștia aveau un mandat limitat și revocabil și urmăreau interesele obștii. Cu timpul apar și obștile reprezentate de funcționari permanenți care mai apoi sunt recunoscuți de către stat și care, de multe ori, exploatează respectiva funcție pentru a se îmbogăți. Aceste obști nu aveau o dată de întrunire prestabilită, dar atunci când trebuiau să se întrunească, o făceau duminica sau într-o zi de sărbătoare. Nici locul de întâlnire nu era reglementat strict, dar de obicei se adunau în curtea bisericii, cu prilejul ieșirii
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
bază egalitatea de drepturi patrimoniale. Totuși, votul „celor buni și bătrâni” avea o importanță mai mare, dar nu în sensul că voturile lor erau cuantificate diferit, ci în sensul că acționau, involuntar, ca niște formatori de opinie. Mai târziu, apar obști în care voturile sunt inegale. Stahl (1998, vol. II, pp. 41-42) semnalează aici un alt exemplu în care nivelul constituțional este influențat de nivelul alegerii colective, afirmând că procedura de vot din obștea orașului Câmpulung a servit drept model Codului
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]