100,485 matches
-
Ei sînt, în schimb, intens folosiți de către Adrian Oțoiu în descrierea unor direcții literare. Nu cumva distanța este prea mare? Întrebarea este naivă, dar ea a persistat cît timp am citit cartea. Altă întrebare de al cărei răspuns mă voi ocupa în cele ce urmează ar fi: nu e încă evident că o schimbare de sensibilitate s-a produs în anii '80 la noi, în anii '60 la alții? De ce apelează Oțoiu la acest discurs? Pentru că se situează într-o tradiție
Manual de postmodernism clasic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16080_a_17405]
-
Emblematic din acest punct de vedere este romanul Femeia în roșu - există o scenă extrem de încărcată simbolic în care cei trei naratori-personaj se apropie de frontiera cu Iugoslavia. Adrian Oțoiu face o trecere în revistă a teoreticienilor care s-au ocupat de "margine", "frontieră", "limită". Distincția lui Derrida între logica himenală și logica palisadei pare să servească foarte bine în acest caz. Nu trebuie însă uitat că "delficul" filosof își aplică teoria într-un context foarte precis: eseu despre prefață în
Manual de postmodernism clasic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16080_a_17405]
-
rînd de toți sătenii și așezate, jur-împrejurul bisericii lor vesele, pe niște scînduri negeluite puse pe niște pari înfipți în pămîntul roșcat, nisipos, al locului... Astfel încît biserica părea ocrotită de niște zei localnici ai lor ce s-ar fi ocupat și ei, pe vremuri, cu pescuitul, dar care, acum, ieșind la pensie și primind pensia lor cerească, mai dădeau cîte o mînă de ajutor tribului vechi, ortodox, de pravoslavnici, numiți așa încît se țineau de legea cea mai veche și
Praznicul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16102_a_17427]
-
impersonalizat pe Woolf: alături de veșnicele ape tulburi ale psihicului soției, el apare drept companionul calm, stăpîn pe situație, lucid, calculat, cu perfectă priză la realitate. Într-un cuvînt, prozaicul Woolf, dispus să-și consacre viața altcuiva, altora (nu s-a ocupat doar de cărțile Virginiei, ci a fost implicat în toate activitățile editoriale ale celebrei Hogarth Press, care la vremea respectivă publica operele unor Freud, Cehov, T.S. Elliot, sau Maxim Gorki), poate pentru că propria sa viață lăuntrică oferea prea puține. E
Noi scrisori de dragoste by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16073_a_17398]
-
Cîtă vreme România rămîne o țară fundamental rurală, ea nu are un viitor democratic. Nu are, de fapt, nici un viitor iar de intrarea în Europa nici nu poate fi vorba. Știi doar că abia 8% din populația Uniunii Europene se ocupă cu agricultura. Dar, atenție, acești 8% nu sînt țărani români, folclorici, de tipul Muzeul Satului. Sînt fermieri - cu totul altceva. La noi, procentul este de peste 50%". Opinie, să recunoaștem, profund pesimistă, deși e incontestabil adevărată. Al treilea discurs. Cultură, ideologie
Un mare cărturar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16083_a_17408]
-
Gorj, celebrul Toni Greblă intempestivul, care s-a autosuspendat după o convorbire la telefon cu doamna Vadim Tudor, punea Coloana jos, s-o restaureze din nou Fundația Radu Varia. L-a ferit Dumnezeu de acest gînd silitor pe prefectul Greblă, ocupat în Gorj. El n-a apucat să-l lumineze pe prefectul din județul vecin, căruia i-a dat prin cap să ridice o copie identică (nu mă întrebați cum se poate așa ceva, dar luat pesemne de valul clonărilor, între două
Prefectul clonator al Coloanei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16108_a_17433]
-
românesc, răspunsul este și el destul de simplu: plecarea sculptorului din țară în urmă cu treizeci și șase de ani, în plină putere și în plină glorie, a lăsat în arta noastră contemporană un loc pe care încă nu l-a ocupat nimeni. Nici George Apostu, nici Paul Vasilescu, nici Vaslie Gorduz, nici Neculai Păduraru, nici Mircea Spătaru și nici generațiile mai tinere nu și-au asumat universul formal și tensiunile specifice ale sculpturii lui Ion Vlad. Încercarea surdă de a-l
O somație by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16103_a_17428]
-
practic, un fel de cronică de cenaclu. Pentru că ce altceva decât un fel de cronică de cenaclu este comentarea noutăților editoriale dintr-o singură țară, și aceea neînsemnată? Ca să nu mai vorbesc de faptul că s-a întâmplat să mă ocup de cărțile dintr-o epocă meschină, în care trebuia să mă entuziasmeze curajul cine știe cărui autor de a face aluzie la lipsa brânzei din magazine. Mi-am cheltuit o mare parte din viața mea unică, irepetabilă pentru a scrie cronica unui
Cică niște cronicari... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16112_a_17437]
-
constatat cu stupefacție că sunt privit cu ură de aproape toți autorii care mi-au inspirat cronici nefavorabile sau nu întrutotul favorabile! Cu ură! Tot blestematul de sentiment al răspunderii (așa îl consider acum, blestemat) m-a determinat să mă ocup de prospectarea zăcămintelor de talent literar din România. Zăcăminte imense, foarte puțin explorate și aproape deloc exploatate. Am devenit un fel de geolog fanatic (fără să ajung și șef al statului), astfel încât la un moment dat am și desenat o
Cică niște cronicari... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16112_a_17437]
-
congenere, de la Ion Caraion la M. Ivănescu, Dan Laurențiu și mai cu seamă Ileana Mălăncioiu. Ovidiu Cotruș - Dialoguri, Ed. Cartea Românească, București, 1999, 268 pag., preț neprecizat. P.S.: O ciudată inadvertență se ivește în Epilogul volumului de care ne-am ocupat: "În 1978, Tolstoi ar împlini două sute de ani, bicentenarul înseamnă ceva. Cotruș, care recita în închisoare pagini întregi din Război și pace, care realiza incredibile show-uri povestindu-le deținuților Anna Karenina, se simțea îndatorat marelui romancier. Dacă Tolstoi împlinește
Dialogurile lui Ovidiu Cotruș by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16096_a_17421]
-
pretențiile-i exorbitante, s-a văzut înlăturat de la "onorurile" pe care le așteptase probabil. Ceea ce aș fi vrut să scriu aici încă de anul trecut, am amînat pentru acum, într-o atmosferă mai calmă. Nu putem, la infinit, să ne ocupăm de cazul Goma și al disidenților al căror apex pică acum douăzeci de ani; e ca și cum în mijlocul haosului dintre catastrofa de la Stalingrad și cea din cîmpia Orel-Kursk opinia noastră publică ar fi fost sechestrată de problema eroismului Ecaterinei Teodoroiu sau
Alexandru George show (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16113_a_17438]
-
le-ar fi așteptat Goma. De asemenea trecem peste imprudenta paranteză cu bătăliile de pe frontul sovietic, din care ar rezulta năstrușnicia că un istoric - așa cum se vrea de atîtea ori, măcar subtextual, autorul aci discutat - nu s-ar mai putea ocupa cu... istoria, din pricina evenimentelor, uneori inevitabil presante, ale contemporaneității. Dar nu putem trece peste constatarea - stupefiantă! - că Alexandru George, atît de apropiat de Goma în blamarea disidenței românești, tocîndu-i mărunt ca și emulul său pe exponenții acesteia, îl contestă pe
Alexandru George show (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16113_a_17438]
-
disperată a celor ce-și asumau riscuri imense pentru a rămîne stăpîni pe propria intimitate. Cazurile prezentate - femei care făcuseră avorturi ilegale și medici, unii condamnați pentru asemenea întreruperi de sarcină - sînt șocante prin aerul lor orwellian. Capitolul final se ocupă de efectele pe termen lung ale strategiilor demografice comuniste: numărul mare de copii abandonați (unii cu handicapuri ca urmare a încercărilor nereușite de întrerupere a sarcinii prin metode empirice), preferința pentru avort ca unică (și finală) metodă contraceptivă, lipsa de
Patru fețe ale trecutului by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16128_a_17453]
-
ea oficială sau underground. Magda Cârneci, Artele plastice în România 1945-1989, col. Biblioteca de artă, Editura Meridiane, 2000, 250 pag., 70.000 lei. Vocile trecutului Figură importantă a istoriografiei românești, făcînd parte dintr-o familie ce de trei generații se ocupă cu trecutul acestei țări, Constantin C. Giurescu e și autor de memorii, apărute pentru prima dată chiar în plină perioadă comunistă: cu serioase tăieturi ale cenzurii, în 1976, cu un an înaintea morții memorialistului. O altă ediție, din 1994, reface
Patru fețe ale trecutului by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16128_a_17453]
-
doua zi spre amiazi. Noaptea mă apuca în așternut. Pierdusem răbojul timpului." Un altul, după oarecare timp, continuă tușind, deoarece fuma pe întuneric se vedea jarul țigării arzînd ca un mic semafor de gară: "... - N-am timp, mă lămuri, sunt ocupat cu înmormîntarea; a murit Mișu... Acum vin de la cimitirul ovreiesc și merg la jurnal... Mișu trăgea să moară, și noi în odaia de alături... tu comprends? - lipitoare - nu altceva, m-a dăulat. Du-te numaidecît, pînă nu iese bacceaua, hoașca
Diverse supoziții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16146_a_17471]
-
răsuna străin, fără nici o legătură cu viața lor dezordonată. Vorbește criminologul El era dintre aceia în stare să înfrunte răsăritul soarelui marin după o noapte întreagă nedormită. Rămăseseră numai ei trei; ceilalți șapte se duseseră la culcare. Cel ce se ocupa de fărădelegi, - încă mai era pe la început de răsărit - tocmai povestea ceva ce nu se povestește de obicei la asemenea ceasuri..., cînd viața orișicît reîncepe cu aceeași exaltare uitînd de toate sta gata să se producă... (remarca celui de al
Diverse supoziții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16146_a_17471]
-
trimis și că se obosește să răspundă, mi se pare un pas mare pentru România și pentru omenire, în general. Și mi se mai pare mișto că, pe scrisoarea primăriei către mine, sunt patru semnături. Deci patru oameni s-au ocupat cu seriozitate și profesionalism de problema mea. Cred că au fost ședințe peste ședințe pe tema asta: - Ce facem, mă, cu scrisoarea lu’ Tache? O analizăm sau nu? - Șefu’, nu știu ce să zic, e o decizie grea... - Da, bă, știu, că
Mi-a răspuns Piedone! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19601_a_20926]
-
Singura chestie pe care trebuie s-o mai faci e să legalizezi iarba înainte de vot, ca să fim superfumați când punem mâna pe ștampilă. Poate amestecăm și cu ceva alcool, ca să fim mai siguri că ne iese, da’ de asta ne ocupăm noi, tu doar rezolvă cu legalizarea, după care ia-o pe Elena Udrea și, în loc de ciocolată, flori și calendare, împărțiți iarbă la popor! Bine, acuma, ca să fiu și mai sinceră, cel mai la sigur ai merge dacă ne-ai da
Elena, poporul drogat te va vota! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19646_a_20971]
-
dar nu putem rezolva probleme pe care nu le cunoaștem. Așadar, cine se lovește de situații de genul ăsta e rugat să intre pe www.ansv.ro, la rubrica “Reclamații și soluții”, și să facă o reclamație. De soluții ne ocupăm noi”. Aia e, oameni buni. Deci se poate! E real! Și - cel mai tare! -e în România!
Mănânc şi am cui să mă plâng by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19739_a_21064]
-
mult de 15 minute și nici o știre nu mai e, de fapt, știre. Pentru că, de fapt, nu se întâmplă decât că niște oameni zic niște vorbe. De făcut, nu prea mai are timp nimeni, mai ales în politică, fiind toți ocupați cu declarații. Năstase se ia de Roberta Anastase, care se ia, la rândul ei, de Năstase, Sulfina Barbu zice că Bombonel nu s-a dat încă jos din pom, Elena Băsescu se plânge că a fost tratată ca o păpușă
Mihaela Rădulescu i-a zis lui Geoană că Iliescu e virgin by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19729_a_21054]
-
Simona Tache O glumă simpatică, pe care mi-a făcut-o cadou amicul Comănescu, ca să așez sub pălăria ei toate textele despre Mircea Badea: “Trăim în România și asta îi ocupă lui Mircea Badea tot timpul”. P.S. Tot pe tema asta, a mai zis una și cititorul blogului care semnează cu pseudonimul “Concediază-ți șeful“. Cică Mirciulique ar trebui să zică, de fapt, așa: “Trăiesc în Mircea Badea și asta îmi
Trăiesc în mine şi asta îmi ocupă tot timpul by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19744_a_21069]
-
lui Mircea Badea tot timpul”. P.S. Tot pe tema asta, a mai zis una și cititorul blogului care semnează cu pseudonimul “Concediază-ți șeful“. Cică Mirciulique ar trebui să zică, de fapt, așa: “Trăiesc în Mircea Badea și asta îmi ocupă tot timpul”.
Trăiesc în mine şi asta îmi ocupă tot timpul by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19744_a_21069]
-
și-a propus , pe lângă melodiile compuse pt. el la MIHAI STUDIO , să-și umple timpul , scriind piese și altor cântăreți valoroși de la noi și chiar să lanseze nume noi pe piața muzicală românească. Primul dintre artiștii de care se va ocupa va fi violonista Alexandra Toader . Alexandra , la cei 24 de ani ai săi , fiind absloventa de Conservator , are un palmares de invidiat. A cântat pe marile scene ale lumii și a concertat alături de 2 nume mari ale scenei mondiale : Chris
Lui Traistariu i-a slabit violonista by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19768_a_21093]
-
sunt profesioniști, serioși și talentați. Bravo lor, dar mi-aș permite să le dau un sfat. Cred că ar trebui să treacă în etapa următoare. A venit momentul să se apuce și de scris. Cărți, firește, că de articole ne ocupăm noi. În locul lor, aș începe cu Anna Karenina, Un veac de singurătate și Don Quijote. De În căutarea timpului pierdut m-aș ține departe, că e imensă si ar fi prea mult de muncă la ea.
“Anna Karenina” de Morar şi Buzdugan by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19780_a_21105]
-
sens să reflectăm prea mult asupra subiectului. Dă-l naibii de sistem de învățământ, care ar trebui scos urgent din mizerie, în sensul unei îmbunătățiri reale a educației generațiilor viitoare, noi trebuie să ne concentrăm pe turism! De educație se ocupă, oricum, părinții, care au reînceput să le pună copiilor, încă din clasa I, meditator la germană. DE AICI.
Pregătirea Tineretului pentru Abandonarea Patriei by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19846_a_21171]