5,154 matches
-
aportul nostru subiectiv. Același drum al demonstrației este parcus și în cadrul operei literare, unde Ingarden își axează învestigația ontologică pe obiectul de artă în sine, îndependent de stările mentale ale subiectului. Pentru Ingarden, la baza operei literare stau aceleași principii ontologice care determină întreaga existența. Arta deschide pentru subiect un univers necunoscut din care omul face parte, dar de care este conștient numai prin experiența estetică. Cu alte cuvinte, arta are funcții de reprezentare, dar operează și ca o fisură (fissure
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
actuale ale gândului nostru despre arte, iar prin metafizica revizionară interogăm obiectul artei ca lucru în sine. Pentru că opera de artă prezintă un statul relativ într-o relație continuă cu al său contemplator, nu putem decât să încercăm o introspecție ontologică descriptivă, dar și revizionară, în măsura în care prin prima putem stabili principiile prime ale operei și putem trasa direcția de cercetare, iar prin a doua să explicăm dihotomia exprimată de obiectul artei. Ontologia ingardiană descrie structurile realității/realului, ceea ce pentru o ontologie
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de la un statul evident și concret al operei de artă prin care poate fi definită entitatea ei. În acest context, obiectele de artă sunt văzute necondiționat, ca lurcuri în sine ce pot avea o prezență valentă prin intermediul atributelor lor. Categoriile ontologice 21 ca res sau ens sunt definitorii în determinarea naturii obiectului, iar aliquid și verum în trasarea laturii transcedentale a obiectului artistic. O categorie cu statut aparte este cea de pulchrum, dobândită numai prin contemplație, ea având un statut subiectiv
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
trebuie să analizăm modul în care o categorie întră în relație cu cealaltă. 4.2. Problema referenței artei Un alt pericolul pe care îl prezintă ontologia operei de artă stă în modul prin care putem ajunge la soluții veridice. Teoriile ontologice intră în conflict cu multiplele aspecte ale simțului comun. Chiar dacă opera se prezintă ca fiind singulară este foarte posibil să observăm anumite multiplicități ontologice la anumite tipuri de operă. O introspecție euristică este necesară în cazul relației dintre arta definită
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
prezintă ontologia operei de artă stă în modul prin care putem ajunge la soluții veridice. Teoriile ontologice intră în conflict cu multiplele aspecte ale simțului comun. Chiar dacă opera se prezintă ca fiind singulară este foarte posibil să observăm anumite multiplicități ontologice la anumite tipuri de operă. O introspecție euristică este necesară în cazul relației dintre arta definită în mod tradițional și arta înțeleasă prin simțul comun. Chiar dacă teoriile științifice oferă o perspectivă empirică acceptată universal, ele nu sunt întru totul acceptate
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
tipuri de operă. O introspecție euristică este necesară în cazul relației dintre arta definită în mod tradițional și arta înțeleasă prin simțul comun. Chiar dacă teoriile științifice oferă o perspectivă empirică acceptată universal, ele nu sunt întru totul acceptate de teoriile ontologice pentru că nici o dovadă empirică nu e suficientă în a explica nivelul ontologic al operei. Iar dacă obiectele artei ar reprezenta viariabile ale unei teorii universale, atunci cercetarea ontologică riscă să piardă în fața relativismului simțului comun. Raportul dintre referința numelor de
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
arta definită în mod tradițional și arta înțeleasă prin simțul comun. Chiar dacă teoriile științifice oferă o perspectivă empirică acceptată universal, ele nu sunt întru totul acceptate de teoriile ontologice pentru că nici o dovadă empirică nu e suficientă în a explica nivelul ontologic al operei. Iar dacă obiectele artei ar reprezenta viariabile ale unei teorii universale, atunci cercetarea ontologică riscă să piardă în fața relativismului simțului comun. Raportul dintre referința numelor de arte și a termenilor nautrali nu e deterimnată prin concepte sau descripții
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
perspectivă empirică acceptată universal, ele nu sunt întru totul acceptate de teoriile ontologice pentru că nici o dovadă empirică nu e suficientă în a explica nivelul ontologic al operei. Iar dacă obiectele artei ar reprezenta viariabile ale unei teorii universale, atunci cercetarea ontologică riscă să piardă în fața relativismului simțului comun. Raportul dintre referința numelor de arte și a termenilor nautrali nu e deterimnată prin concepte sau descripții ci, mai de grabă, prin contact cauzal între universali și individuali. Teoria cauzală a referinței aduce
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
greșelii deoarece credința sensului comun poate să fie total falsă fără să aibă un referent concret. Ne putem raporta la tipurile artistice în aceeași manieră ca în cazul termenilor naturali, prin cauzalitate. Dar nicio credință a sensului comun, în ceea ce privește statutul ontologic al artei, nu are sens și nu poate fi justificată prin intermediul teoriei cauzale a referinței. Teoria pur cauzală a referinței va fi mereu urmată de problema qua, adică, în cazul denumirii, există multe lucruri cu care cineva intră în contact
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
fi mereu urmată de problema qua, adică, în cazul denumirii, există multe lucruri cu care cineva intră în contact cauzal. Orice numire trebuie să aibă numite calități pentru a fi gândită sub numele unui tip de artă. Prin urmare, categoria ontologică a unei arte este determinată nu de investigații empirice, ci prin intermediul categoriei ontologice asociată cu un nume dat de cei care au stabilit referentul unui termen. Referențialitatea unui termen artistic trebuie să coincidă cu atributele termenului ontologic. Analiza ontologică a
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
cu care cineva intră în contact cauzal. Orice numire trebuie să aibă numite calități pentru a fi gândită sub numele unui tip de artă. Prin urmare, categoria ontologică a unei arte este determinată nu de investigații empirice, ci prin intermediul categoriei ontologice asociată cu un nume dat de cei care au stabilit referentul unui termen. Referențialitatea unui termen artistic trebuie să coincidă cu atributele termenului ontologic. Analiza ontologică a artei presupune o relație între operele de artă și tipul de obiect relevant
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Prin urmare, categoria ontologică a unei arte este determinată nu de investigații empirice, ci prin intermediul categoriei ontologice asociată cu un nume dat de cei care au stabilit referentul unui termen. Referențialitatea unui termen artistic trebuie să coincidă cu atributele termenului ontologic. Analiza ontologică a artei presupune o relație între operele de artă și tipul de obiect relevant lor. În timp ce toate credințele simțului comun formează pre-conceptul unui anumit tip de artă, relația dintre pre-conceptul oferit de simțul comun și termenul oferit de
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
categoria ontologică a unei arte este determinată nu de investigații empirice, ci prin intermediul categoriei ontologice asociată cu un nume dat de cei care au stabilit referentul unui termen. Referențialitatea unui termen artistic trebuie să coincidă cu atributele termenului ontologic. Analiza ontologică a artei presupune o relație între operele de artă și tipul de obiect relevant lor. În timp ce toate credințele simțului comun formează pre-conceptul unui anumit tip de artă, relația dintre pre-conceptul oferit de simțul comun și termenul oferit de numitori trebuie
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
obiect relevant lor. În timp ce toate credințele simțului comun formează pre-conceptul unui anumit tip de artă, relația dintre pre-conceptul oferit de simțul comun și termenul oferit de numitori trebuie să fie într-o anumită coerență. Metoda prin care putem afla statutul ontologic al artei ține de experimentarea și explicarea statulului ontologic, care este creat de practicile relevante, precum și de credințele celor care analizează arta. O sistematizare concretă a artei și o punere a lor în termeni filosofici ne va oferi o privire
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
pre-conceptul unui anumit tip de artă, relația dintre pre-conceptul oferit de simțul comun și termenul oferit de numitori trebuie să fie într-o anumită coerență. Metoda prin care putem afla statutul ontologic al artei ține de experimentarea și explicarea statulului ontologic, care este creat de practicile relevante, precum și de credințele celor care analizează arta. O sistematizare concretă a artei și o punere a lor în termeni filosofici ne va oferi o privire de ansamblu asupra schemei ontologice propuse. 4.3. Statutul
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
experimentarea și explicarea statulului ontologic, care este creat de practicile relevante, precum și de credințele celor care analizează arta. O sistematizare concretă a artei și o punere a lor în termeni filosofici ne va oferi o privire de ansamblu asupra schemei ontologice propuse. 4.3. Statutul fenomenologic al operelor de artă Operele de artă se prezintă într-o triadă ontologică ce implică apariția, prezența și existența. O investigație a lucrurilor independent de referința lor e o gândire a lucrului în sine. Investigația
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
O sistematizare concretă a artei și o punere a lor în termeni filosofici ne va oferi o privire de ansamblu asupra schemei ontologice propuse. 4.3. Statutul fenomenologic al operelor de artă Operele de artă se prezintă într-o triadă ontologică ce implică apariția, prezența și existența. O investigație a lucrurilor independent de referința lor e o gândire a lucrului în sine. Investigația ontologică a lucrurilor simple nu este o investigație a gândurilor, ci o investigație a lucrurilor așa cum se prezintă
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
propuse. 4.3. Statutul fenomenologic al operelor de artă Operele de artă se prezintă într-o triadă ontologică ce implică apariția, prezența și existența. O investigație a lucrurilor independent de referința lor e o gândire a lucrului în sine. Investigația ontologică a lucrurilor simple nu este o investigație a gândurilor, ci o investigație a lucrurilor așa cum se prezintă prin ele însele. Astfel, ontologia nu cercetează ce există, existentul, ci posibilitățile și necesitățile pure. Ontologia formală investighează ceea ce noi numim o idee
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ontologia nu cercetează ce există, existentul, ci posibilitățile și necesitățile pure. Ontologia formală investighează ceea ce noi numim o idee, o substanță sau o proprietate pentru a găsi structura interioară a lucrurilor în ele însele. Pentru Ingarden, acest tip de cercetare ontologică implică explicitarea formei unei idei sau a formei unei substanțe, înțelegând prin ontologie o analiză a priori a conținutului ideii, unde ideile sunt indepedente de conștiință și sunt înțelese ca entități non-temporale. Ontologia vorbește de lucrurile pe care ea le
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
și nici de o posibilă credință. Dacă realismul presupune ideea de căutare, atunci ceea ce se caută va fi găsit, deci opera de artă este o entitate apriorică. Un statut fenomenologic al artei este trasat de creativitate care prezintă o formă ontologică de emergență a văzutului, a auzului și a atingerii. Lumea ca percepție vizuală care conectează cele trei stări ontologice ale creației este lumea obiectivă a operei de artă. Pictura și sculptura sunt realități ființate ca obiectivitate de văz și de
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
deci opera de artă este o entitate apriorică. Un statut fenomenologic al artei este trasat de creativitate care prezintă o formă ontologică de emergență a văzutului, a auzului și a atingerii. Lumea ca percepție vizuală care conectează cele trei stări ontologice ale creației este lumea obiectivă a operei de artă. Pictura și sculptura sunt realități ființate ca obiectivitate de văz și de atingere care ajung, cu ajutorul contemplației, obiecte estetice. Când separăm creația de artă ne confruntăm cu o confuzie a descoperirii
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
astfel de cercetare nu poate fi văzută ca o sinteză a artei tradiționale cu arta contemporană, unde printr-o cercetare intimă a conceptelor se poate extrage o definiție proprie și universală operei de artă și a obiectului artistic. 5. Planul ontologic al lucrării Interogarea ontologică a operei de artă poate fi privită ca o introspecție universală asupra existenței umane. Acest lucru însemană că prin cerectarea noastră ajungem la o conștiință de sine a epocii. Ontologia oferă o viziune și o înțelegere
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
poate fi văzută ca o sinteză a artei tradiționale cu arta contemporană, unde printr-o cercetare intimă a conceptelor se poate extrage o definiție proprie și universală operei de artă și a obiectului artistic. 5. Planul ontologic al lucrării Interogarea ontologică a operei de artă poate fi privită ca o introspecție universală asupra existenței umane. Acest lucru însemană că prin cerectarea noastră ajungem la o conștiință de sine a epocii. Ontologia oferă o viziune și o înțelegere a lumii, ca existență
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
absolută și șansa de a decide și de a acționa. Omul are posibilitatea dezvoltării artei și a conștientizării frumosului, împreună cu aprecierea sublimului naturii, astfel, experiența estetică devine posibilă. Prin umanism se descoperă valorile și scopul în sine ale omului. Explicarea ontologică a artei ține de umanism, adică de o rezolvare a necesităților și a nevoilor omului în căutarea adevărului și a frumosului. Însă, dacă umanismul respinge validalitatea justificărilor transcendentale, atunci toate formele artistice ce țin de supranatural nu pot explica direct
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
un efect al spiritualității umane. Astfel, umanismul trebuie înțeles ca humaniores litterae, termen ce definește capacitatea umană în raport cu științele, dar și cu expresivitatea sensibilă. Înțelegerea operei de artă prin intermediul ontologiei va duce către o înțelegere a umanismului. Determinarea aparatului conceptual ontologic necesar în descifrarea operei de artă ține de existența simplă a omului. Arta, ca un concept universal, definește, explică și este un fel de existență a omului. De aceea, introspecția ontologică va aduce în discuție natura umană ca formă de
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]