3,530 matches
-
au fost descriși ca: afectați, agresivi, exigenți, dependenți, dominanți, viguroși, nerăbdători, cu spirit de inițiativă, sinceri, sarcastici, influențabili, pe când persoanele cu valori mai mari la testele de inteligență, dar mai slabi la cele de creativitate, au fost descriși ca: blânzi, optimiști, plăcuți, liniștiți, altruiști. Inteligența asigură rezolvarea de probleme prin respectarea regulilor gândirii logice, pe când creativitatea face acest lucru folosind gândirea laterală. Logica intelectuală implică crearea unor atitudini cognitive conformiste, de acceptare necondiționată a cunoștințelor certe și definitive care guvernează realitatea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
sine: inițiativa; curajul; încrederea în sine; capacitatea de risc; răbdarea; exigența cu sine însuși; nonconformismul; independența. Individul creator are inițiativa de a încerca un lucru nou, are încredere în sine, nu se teme de eventuala ostilitate sau de eșecuri, este optimist și curajos. Creativii au o energie superioară, un entuziasm în muncă și devin total acaparați de ideile și creațiile lor, încât nu pot dormi până nu le finalizează. „Locomotiva cea mai reușită de la General Motors a fost proiectată de o
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
problema dată. Fiecare persoană a grupului de concluzionare „va intra în rol” și-și va interpreta rolul ales, susținându-și punctul de vedere în acord cu acesta. Inițial ordinea în care se ia cuvântul este fixă: conservatorul, exuberantul, pesimistul și optimistul. În continuare, intervenția fiecărui personaj este dictată de evoluția discuțiilor. Participanții sunt liberi să spună ce gândesc, dar să fie în acord cu rolurile pe care le joacă. Moderatorul trebuie să antreneze în discuție toate personajele, iar acestea să-și
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Pălăria neagră * exprimă prudența, grija, avertismentul, judecata; * oferă o perspectivă întunecoasă, tristă, sumbră asupra problemei în discuție; * este perspectiv gândirii negative, pesimiste. * Pălăria galbenă * oferă o perspectivă pozitivă și constructivă asupra situației; * galbenul simbolizează lumina soarelui, strălucirea, optimismul; * este gândirea optimistă, construită pe un fundament logic. * Pălăria verde * exprimă idei noi, stimulând gândirea creativă; * verdele este culoarea ierbii, vegetației, abundenței; * este simbolul fertilității, al producției de idei noi, inovatoare. * Pălăria albastră * exprimă controlul procesului de gândire; * albastrul este rece, este culoarea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Putem face asta și în alt mod?”, „Găsim și o altă explicație?”, „Am putea inversa ceva?”, „Există ceva asemănător în alt domeniu?”, „Putem combina ceva?”, etc. Pălăria galbenă are în vedere posibilitățile reale de realizare a soluțiilor propuse. Folosește răspunsurile optimiste la întrebări de tipul: „Care sunt beneficiile?”, „Care sunt obiectivele?”, „Pe ce se bazează aceste idei?”, „Cum vom ajunge aproape de această perspectivă?”, etc. Pălăria neagră evidențiază slăbiciunile fiecărei soluții propuse. Folosește întrebările: „Care sunt erorile?”, „Ce ne împiedică?”, „La ce
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Deși tehnica acestei analogii este comună tuturor adepților primului nivel de analiză, interpretarea naturii umane și, de aici, a istoriei și a vieții internaționale diferă fundamental între cele două școli de gândire care stau la baza disciplinei: idealismul (de factură optimistă) versus realismul (clasic, dar numit inițial biologic tocmai datorită accentului pus în explicație pe natura umană), de factură pesimistă. Pentru optimiști (în speță idealiștii, adepții liberalismului în relațiile internaționale), oamenii au o structură psihică rațională, fiind capabili să evalueze costurile
PROBLEMA NIVELURILOR DE ANALIZĂ ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
nucleară face ca prețul plătit de agresor să fie enorm. Teoriile balanței ofensivă-defensivă (încorporate în realismul structural waltzian) pot ajuta la explicarea și predicția unui anumit război, precum și a condițiilor în care pacea devine mai probabilă. Realiștii defensivi sunt mai optimiști decât Waltz în privința șanselor de cooperare între state, inclusiv în domeniul securității. De exemplu, Charles Glaser consideră că realismul structural waltzian pune în mod nejustificat semnul de egalitate între autoajutorare și adoptarea unor comportamente competitive, trecând cu vederea aspectele cooperative
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
o-ntrat și-n celula asta câteva persoane cu parașutiștii. Eu eram a patra sau a cincea... Da’ asta vreau să vă spun, ce impresie mi-o făcut capetele ale Înconjurate de zdrențe... Aveam 29 de ani. Eu din fire-s optimistă, Îs sangvină... Și mă gândeam... Și nu știam dacă să râd sau să plâng... Și am Început să zâmbesc la capetele acele’ care se uitau la mine și am zis: „Nu vă supărați că v-am trezit, că v-am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
i-a luat viitura. A fost lotu’ ăla de la Salcia, pe care i-a condamnat pentru crime Împotriva umanității, da’ de ochii lumii, că după aia i-a pus În posturi mari... Erau și momente În care oamenii erau mai optimiști? Era lumea prăpăstioasă: „Fraților, ne omoară!”. Unii făceau guverne, aveau credința aceasta nestrămutată că se schimbă regimul... Dar acolo, În Închisoare, convertești suferința În credință... E ceva minunat. Vrei, nu vrei, acolo Îl descoperi pe Dumnezeu... Și-n viața asta
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Adresându-se noului an 1915, în primele zile ale acestuia, Bacalbașa își exprima încrederea că el va aduce poporului român de pretutindeni împlinirea unor idealuri seculare care vor deveni, de altfel, realitate trei ani mai târziu, întrecând previziunile cele mai optimiste ale oamenilor politici: „Neamul românesc așteaptă de la tine dreptate. Neamul românesc speră... În scurgerea anilor vitregi, unul după altul, vecini mai numeroși, mai puternici dar și mai hrăpăreți au zmuls din trupul patriei române provincii bogate și frumoase, au înstrăinat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Voltaire: „- Ce înseamnă optimism?, întreabă Cacambo. - Vai!, spuse Candid, înseamnă să afirmi cu înverșunare că toate sînt bune atunci cînd îți merge rău”. După-amiază, acasă, am adăugat și prima parte a unei reflecții a lui Bernanos pe aceeași temă: „L’optimiste est un imbécile heureuxî” *„De la o vreme - mi-a spus C. Cojocaru - visele mele sînt întunecate. Mă visez prin cețuri, mlaștini și noroaie.” „Probabil că nemulțumirile de peste zi le imprimă această geografie”, i-am răspuns, încercînd să-i abat gîndul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
îi semăn! Merită să fie sărbătorită ziua de naștere? Răspunsurile diferă după felul în care privești viața. Un optimist ar zice că da; un pesimist ar fi sceptic sau ar nega că nașterea e un privilegiu. Eu nu-s nici optimist, nici pesimist, ci un meliorist îngrijorat. Sper, tacit, în mai bine, chiar dacă viitorul mă neliniștește. Realizările personale se configurează greu, climatul intelectual și moral în care trăiesc nu-i cel pe care l-aș vrea, numărul dușmanilor personali a crescut
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Holban, cu bucurie și admirație a subliniat din nou cartea Dv. „Lovineștii”, spunând, nu că-i bună, ci că este excelent scrisă. V-o reamintesc pentru bucuria ce vă dă forța să scrieți. De la Radio mi au spus să fiu optimist că piesa va fi aprobată. Așteptarea, dar, pe lângă așteptarea de altădată cu anii, așteptăm și acuma, deși ne-am gândit, odată, că viitorul va fi ceva, ceva, mai altfel. O să aștept și-mi văd de ale mele. Mi-e plină
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
direct de teza ce-o pregătiți. Nu mă pricep să scriu scrisori, după cum se vede cu ușurință. Nu am (nici) talent epistolar. Mircea s-a operat (a doua oară În opt luni) și se simte bine. E acasă, e mai optimist decât noi (vârsta!) și e fericit că a fost „numai” o ocluzie intestinală și nu altceva. De câte ori ne vedem, George mă Întreabă ce mai faceți, ca și cum ne-am vedea zilnic În colț de farmacie. (Ce mai fac eu nu-l
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Noi, tot cu frica de acasă, de! Relativ la date - le-am primit, mulțumesc, dar te rog să mai adaugi: traduceri În alte limbi; premiile, nominalizate. Compendiul sper să apară la anul, nu-l văd posibil În acest an, cum, prea optimist, Îl vede Papahagi. El merge până la zi! Informația Dicționarului mare Însă se oprește la 1989, așa cum am decis (minus date absolute: moartea unui scriitor, de pildă). Eu cred că va și purta În subtitlu: de la Început până În 1989 (care e
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
lui Ceaușescu nu am mai putut călători nici la Moscova. Acum sunt pe cale să reiau contactele cu toată lumea, dar aflu adesea o cortină de fier care se găsea Înainte de cealaltă parte a lumii. În anumite privințe am fost totuși mai optimist În timpul lui Ceaușescu. Vă rog să transmiteți omagiile mele Doamnei Manea. Cu gândurile cele mai bune, Al Dvs. A. Vieru P.S. Între timp am aflat că locuiți la N.Y., am vorbit cu Dvs. la telefon și plicul a avut
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
slăbiciunea sa) pare chiar mai satisfăcătoare decât tradiționala interpretare «umanistă». Oare «umanitatea», adică slăbiciunea și cugetările sale, l-ar putea salva pe Bérenger? Interpretarea studentei, ignorând amărăciunea și tragismul (căci, la urma urmelor, piesa nu are Învingători), pare, paradoxal, mai «optimistă».” „Lucrarea este unilaterală. De fapt, rinocerizarea nu este, conform logicii interne a textului, o «Îmbunătățire». Dar originalitatea și strălucirea textului este În afara oricărei Îndoieli.” „Puncte valide despre răsucirile și ipocrizia lui Bérenger În apărarea «civilizației» În care nu poate crede
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Schuster nu accepta să se despartă de ginecologul evreu dr. Antal, singurul În care avea absolută Încredere. „Ea micuță și slabă, el depășind-o cu un cap și jumătate. Dispăreau În camera de dormit, după care ea revenea ușurată, consolată, optimistă. Dacă nu exista antisemitismul feroce al nazismului, dr. Antal n-ar fi dobândit niciodată acea importanță iritantă: ori mama era trădătoare, ori antisemitismul era o eroare.” Apoi, mai era și sănătatea șubredă a tânărului nazist. Puștiul „plăpând, anemic”, scutit de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și-o alunga în uitare, ca să participe cu toată ființa la lupta, care abia se contura. La întâlnirea avută cu cei doi veniți din țară, în casa lui Petre Ponta, a asistat Papanace, Comandantul și Nicolae Petrașcu. Bidianu era foarte optimist de viitorul mers al tratativelor cu Guvernul, Stoicănescu însă era îngrijorat, presimțind o cursă care i se întinde Legiunii. În discuții, Papanace, deasemeni nu vedea nimic bun în această așa zisă înțelegere atâta timp cât încă frâiele erau în mâinile Regelui. A
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
1958; Viața și moartea lui Constantin Andreica - 1958; Viața și moartea unui om fără acte de identitate - 1958; Din Autobiografia lui Panait Petre - 1959; Memoriile lui Toto Istrati ori Vârsta de aur sau Dulceața vieții - 1959; Memoriile lui Prosper Dobre. Optimist - 1959). Altele au rămas în manuscris. Tipologia și temele de aici reapar în Incognito, Rendez-vous au Jugement Dernier și în alte scrieri din exil. În 1997, într-un proiect de prefață la ediția Opere (ediție ce nu a fost înfăptuită
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
între „mit și adevăr” în cazul lui C.: „Adevărata față a lui Ion Creangă, după atâtea tragedii familiale și suferințe personale, era - să nu uităm aceasta niciodată - tragică, deși el a înveselit lumea și ne-a lăsat opera sa, profund optimistă și stenică.” În polemica lui Petru Rezuș cu G. Călinescu, mai aproape de adevăr pare imaginea propusă de cel dintâi. Nici „fața” operei lui C., în care după Nicolae Iorga „toți pare că râd”, nu este chiar atât de veselă și
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
al spectacolului teatral, D. surprinde și reprezintă de la început cerințele noii dramaturgii, realiste și populare: personaje net conturate, „pozitive” (muncitorii conștienți de necesitatea făuririi noii societăți) și „negative” (burghezi, „foști”, care se opun, sabotează etc), conflicte puternice care se rezolvă optimist prin triumful „noului”, o abilă și simplă retorică propagandistă, replici scurte și dure, un limbaj accesibil, pigmentat cu regionalisme și cuvinte specifice diverselor profesiuni. Omul din Ceatal (tipărită în 1948) aducea pe scenă o lume necunoscută până atunci teatrului, exotică
DAVIDOGLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286705_a_288034]
-
pecetea mitologiei autohtone. Caracterul magic al acestei specii a determinat conservarea unui mare număr de elemente străvechi. Structura d. apropie textul de epica rituală, recitarea amintește de incantație, apelurile către supranatural stabilesc relații cu poezia cultică, prezența fantasticului și finalul optimist trimit la basm, personajele din mitologia creștină la legendă etc. Valoarea artistică a speciei sporește datorită acumulărilor de experiență poetică din mai multe epoci. Cei care au practicat d. vreme îndelungată au căpătat o ușurință de improvizație generatoare de procedee
DESCANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286736_a_288065]
-
ar fi la rândul ei,considerată esențială pentru ceea ce este o politică publică, există riscul de a crede că cele două componente sunt unite de o legătură necesară. Cele două concluzii ce ar decurge de aici ar fi: una excesiv de optimistă, cu privire la capacitatea instituțiilor guvernamentale de a Îmbunătăți viața cetățenilor (prin satisfacerea preferințelor acestora), și una excesiv de pesimistă, cu privire la capacitatea altor forme de agregare a acțiunii colective (În afara formei guvernamentale), cu scopul de a atinge rezultate cel puțin similare. Însă o
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
duble a actorilor, va trece în actualitatea imediată, țintind, după cum va declara, să transpună dramatic „dezvoltarea deplină a capacității intelectuale și morale a femeii în noile condiții de viață”. Aliniată ideologic, D. propune, într-un moment istoric tulbure, un „mesaj” optimist, ca în Cumpăna (1949), Vadul nou (1951), Oameni de azi (1952), ultimele două încununate cu Premiul de Stat. Piesele cumulează toate convențiile și directivele oficiale referitoare la naționalizare, colectivizare etc., încercând uneori să depășească normele realismului socialist prin atmosfera poetică
DEMETRIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286729_a_288058]