4,543 matches
-
otravă și antidot, ceea ce traduce ideea convertirii violenței în contrariul ei, actul ca atare fiind pus sub auspicii divine. Este, practic, vorba de o ambivalență, de "o ambiguitate latentă"172, ce se actualizează în plan sematic și pragmatic. Mitemul copilului orfan se înfățișează din perspectiva coincidenței de factură biografică. Destule variante ale baladei reflectă interesul autorului popular pentru soarta copilului lăsat acasă și rămas singur după moartea părinților. Acesta, conform informațiilor oferite de Mircea Eliade, este investit cu o serie de
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
tehnica romanului. A avut orgoliul, dar și acribia de a crea un sistem filosofic original, bazat pe studiul amănunțit al conceptului de substanță. Unele poezii abordează acea desfacere a increatului, fiind certă o regresiune în cosmogonie și antropogonie, imanentă apariției orfanului: " Timpul se dilată-n gol și vin prin spații/ Către mine, flămânzite constelații.../ Sorii noi au nimburi tari de sfinți. Eu trec/ Ca o pasăre salvată de înec.//"174 Ultimul mitem, identificat în roman, este cel al coborârii schelelor. Aproape
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
de nesomn și solitudine creatoare. Protagonistul D. are ceva din crochiurile pictorilor celebri. Finalul romanului Patul lui Procust e un veritabil "ospăț vampiric". Ladima și Fred sunt uciși în inconștient, Emilia e mama malefică suprimată de același inconștient personal al orfanului, în vreme ce însăși D-na T., Anima scriitorului, își recunoaște resorturile psihice rupte, internându-se pentru a treia oară într-un sanatoriu din străinătate. Asemeni lui Leonardo, dar, cu alte preocupări și parcă pentru a-și reabilita Supraeul, Camil Petrescu era
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
shakesperiană și operele camilpetresciene ar trebui să țină seama nu numai de drama ontică și fenomenologică a eroului hamletian, prin intermediul căreia scriitorul nostru își verifică propriul sistem filozofic. Fascinația exercitată de Hamlet își găsește categoricul suport argumentativ în condiția de orfan a lui Camil Petrescu. Dacă metodele psihanalizei moderne evidențiază, în scrierile sale, un veritabil complex matern, aceleași texte indică o tentativă de reabilitare, chiar de idealizare a tatălui. Am remarcat că Ștefan Gheorghidiu își apără cu un nobil entuziasm părintele
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
natură din întreaga sa creație, care îl singularizează pe Sadoveanu și îl fac pe Ibrăileanu să-l considere cel mai mare poet în proză de la noi. În logica acestor constatări, la polul opus, se plasează Camil Petrescu. Condiția sa de orfan îl va converti mai târziu într-un scriitor care evită sistematic descrierile de natură. Tentația de a-și proteja și înfrumuseța opera prin natură este inexistentă fiindcă el însuși, copil fiind, nu a beneficiat de aceste stări de beatitudine, simțindu
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
ci și despărțirii ireversibile de Mamă. Măcar descrierile de natură devin din ce în ce mai rare după 1876. însă tot după această dată, apar din ce în ce mai des accentele misogine, care culminează cu figura Dalilei din Scrisoarea V. Este ceea ce am constat și în cazul orfanului Camil Petrescu. Emilia Răchitaru pare o transpunere analitică mult mai nuanțată, mai elaborată, a acestui personaj biblic din creația eminesciană. Capitolul al III-lea APLICAȚII NARATIVE ȘI STILISTICE Motto: "...condeiul trebuie să alunece pe tăbliță atât de lin încât de-
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
a se reliefa unul pe celălalt, destinul unuia se împlinește prin reflectarea la celălalt. Astfel, în teatrul și romanul scriitorului nostru apar câteva cupluri inseparabile precum Pietro Gralla-Nicola, Ștefan Gheorghidiu-Orișan și Fred Vasilescu-Ladima. Psihanalitic, fenomenul se explică prin copilăria de orfan nefericit a lui Camil Petrescu, în care singurul sfetnic și protector a fost prietenul său mai mare, Tutulă. Această complinire a personajelor se reflectă metonimic în secvența "Altoi de suferință". Într-o asemenea abordare, nu puteam omite onirismul. Visul, acest
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
plece sufletul casei". Balada populară consacră acest adevăr că orice construcție își are un suflet al său. Naratorul ranforsează (probabil involuntar) această axiomă. În continuare, câmpul mitic se ordonează pe succesiunea mitemelor comandă, preconstrucția, jertfa, prăbușirea eroului, izvorul și soarta orfanului rămas singur acasă. Toate acestea sunt operante doar la nivelul romanului Patul lui Procust. În același subcapitol am evidențiat dubla structură circulară a operei, în funcție de ordinea în care personajele apar în narațiune, și care în plan imaginar condensează un adevărat
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
30 Alexandru Lapedatu, op.cit., p. 117. 14 Gimnaziul “Ștefan cel Mare” și la Liceul Național până în vara anului 1894. Perioada acelor ani a fost una dificilă pentru Alexandru Lapedatu. De altfel întreaga copilărie a lui a fost una zbuciumată. Rămas orfan de tată la numai doi ani, crescut doar de mamă, neputând năzui la prea multe a fost nevoit să se descurce singur, luptând din greu. Constrâns de greutățile materiale s-a angajat ca ca un fel de pedagog la un
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Eroul nostru plecase din Europa în speranța că trecerea timpului, meditația și depărtarea de lumea civilizată, îl vor face să uite eșecurile unui trecut plin de remușcări și dezamăgiri, să vadă lucrurile într-o perspectivă cât de cât acceptabilă. Copil orfan și absolvent al Institutului Blacktorne, unde obține calificarea de Tehnician de Logistică Marină, naratorul colaborează de foarte tânăr cu militanții cauzei independenței irlandeze. Prins cu un document în țeava bicicletei de către o patrulă britanică, scapă doar cu o amendă, în timp ce
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
printre altele în filosofia ebraică din Evul Mediu, în fond un sceptic constructiv, îi amintește lui Alik de cartea de căpătâi a evreului, Tora. Fiind lipsit de Tora, de modul de educație și învățătură evreiască, Alik este iertat și declarat orfan, unul din milioanele de "prizonieri" ai păgânilor, adică ai creștinilor, în concepția ineflexibilului rabin. Și de data asta, Alik rămâne nebotezat; preferă statutul de "copil-prizonier", evitând să treacă drept renegat, pas pe care rabinul nu i l-ar fi putut
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
30 Alexandru Lapedatu, op.cit., p. 117. 14 Gimnaziul “Ștefan cel Mare” și la Liceul Național până în vara anului 1894. Perioada acelor ani a fost una dificilă pentru Alexandru Lapedatu. De altfel întreaga copilărie a lui a fost una zbuciumată. Rămas orfan de tată la numai doi ani, crescut doar de mamă, neputând năzui la prea multe a fost nevoit să se descurce singur, luptând din greu. Constrâns de greutățile materiale s-a angajat ca ca un fel de pedagog la un
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
de Împărat propunerea de a pleca În lume pentru că acum fata de Împărat poartă un nume. Ea este Cătălina. PÎnă atunci era o „simplă fată de Împărat”. CÎnd gîndul fugii În lume Îi Încolțește iatromantului acesta nu mai este un orfan, ci devine vocală. Vocala Începuturilor. Eroina primește acum un nume tocmai pentru a fi gata de nominalizare. Dar odată cu primirea numelui se și vindecă. Iatromantul, copilul găsit, orfanul paj, cel cu obrajii aprinși de un foc lăuntric sau poate doar
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
bărbat, bătrîn, dar pe un parcurs circular, În jurul unui centru imuabil. (Cătălin, pajul-iatromant nu se află și el În aceeași condiție, gravitînd numai În jurul Cătălinei, fiind legat de ea Într-o relație psihanalitică de medic-pacient ? n.n.) Profetul Muhamed este alyatin, Orfanul, pentru că și-a pierdut părinții În copilărie. Orfanul este simbolic complementar cu Văduva și aceste două auguste prototipuri se găsesc, fără excepție, În toate tradițiile, provenind probabil din Tradiția Primordială. Făt-Frumos e deseori Fiul Văduvei. CÎnd orfanul prototipic, Golanul Primordial
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
unui centru imuabil. (Cătălin, pajul-iatromant nu se află și el În aceeași condiție, gravitînd numai În jurul Cătălinei, fiind legat de ea Într-o relație psihanalitică de medic-pacient ? n.n.) Profetul Muhamed este alyatin, Orfanul, pentru că și-a pierdut părinții În copilărie. Orfanul este simbolic complementar cu Văduva și aceste două auguste prototipuri se găsesc, fără excepție, În toate tradițiile, provenind probabil din Tradiția Primordială. Făt-Frumos e deseori Fiul Văduvei. CÎnd orfanul prototipic, Golanul Primordial, binevoiește să se fixeze În lume, de cele mai multe
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
Muhamed este alyatin, Orfanul, pentru că și-a pierdut părinții În copilărie. Orfanul este simbolic complementar cu Văduva și aceste două auguste prototipuri se găsesc, fără excepție, În toate tradițiile, provenind probabil din Tradiția Primordială. Făt-Frumos e deseori Fiul Văduvei. CÎnd orfanul prototipic, Golanul Primordial, binevoiește să se fixeze În lume, de cele mai multe ori cu o anumită misiune, ascunzîndu-și În multiplicitate Unitatea, e vorba de o Învăluire cu scopul precis de a veni măcar cu periferia lui aparentă În contact cu ambianța
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
vom vedea care este misiunea lui Stan. Îmbogățirea finală are un caracter alchimic. Maestrul Focului Filosofal, după ce s-a redus prin sărăcire la starea de materie primă, de particulă elementară, ajunge la faza finală a Multiplicării. De aceea „fixarea” acestui orfan pribeag, Într-un sat mare și frumos, după multe tribulațiuni, sclipirea cîtorva parale, agonisirea cîtorva oi sunt un simptom al Începerii multiplicării, vizibilă și Într-o gospodărie țărănească. Tot cosmosul e cuprins Într-o ogradă. Luceafărul eminescian. O interpretare transeontică
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
Nous avons organisé une loterie en faveur des jeunes filles pauvres" [ibidem, p.136]. Aceste activități mai mult simulează bunele intenții. Maupassant observa cu ironie că din cele trei mii de franci pe care doamnele pariziene le-au adunat pentru orfani, doar două sute douăzeci vor reveni destinatarilor este tot ce a rămas după recepția în cinstea acestui eveniment: "Leș dames patronnesses avaient recueilli plus de trois mille francs. Îl resta, tous frais payés, deux cent vingt francs pour leș orphelins du
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
în toate, de la elemente dintre cele mai intime pînă la cele mai evidente, metamorfozînd și înglobînd totul printr-o alchimie misterioasă și conducîndu-ne astfel, în mod irezistibil, destinele. După victoria sa cvasitotală asupra comunismului, am rămas, cum spunea Pascal Bruckner, "orfani de o antiteză care făcea multe servicii". Mai mult, unii au început să vadă în aceasta realizarea utopiei orwelliene din 1984. Între timp, au devenit agresive alte forme de totalitarism, astfel încît antiteza este asigurată. Capitalismul are în continuare ce
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
un cifru prin excelență al morții devine astfel, aici, singurul instrument de protejare a vieții!), pînă cînd ambarcațiunea (cu nume simbolic) Rachel, "aflată în căutarea propriilor copii dispăruți", îl găsește "și îl primește la sîn ca pe oricare altul dintre orfanii acestei lumi". Deși "ficțional" și "limitativ" în percepțiile sale, precum toți naratorii, Ishamel are o funcție ontologică, s-ar putea spune supremă. Prin el, istoria își continuă cursul. În afara conștiinței lui receptoare, realitatea extraordinară a eforturilor lui Ahab nu ar
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Apărut între 1860 și 1861, în formă de roman-foileton, Marile speranțe nu lasă, la prima vedere, impresia unei rupturi esențiale de formula melodramei inițiatice, care îl consacrase deja pe scriitor în creațiile anterioare, precum Oliver Twist și Nicholas Nickleby. Un orfan, Phillip Pirrip (prescurtat "Pip"), e urmărit narativ pe o traiectorie a formării excepționale de la vîrsta de cinci ani (cînd trăiește la marginea sistemului social victorian) și pînă la maturitate (cînd îl vedem, în postură de gentleman londonez, apt să pornească
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
a dat deja toate explicațiile posibile: domnișoara Havisham este "binefăcătorul" misterios și doar ea conștientă de iubirea lui disperată pentru Estella poate să-l transforme într-un gentleman, "furnizînd" astfel semnificație concretă idelismu-lui lui funciar. Protagonistul a devenit, pe nesimțite, orfanul freudian din Der Dichter und Phantasieren/Creația artistică și reveria diurnă, care își inventează familii, succese sociale și economice sau amoruri senzaționale numai pentru a elimina frustrările copilăriei nefericite. Sentimentele sale ajung, prin urmare, "grila" de comprehensiune a evenimentelor și
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
care își inventează familii, succese sociale și economice sau amoruri senzaționale numai pentru a elimina frustrările copilăriei nefericite. Sentimentele sale ajung, prin urmare, "grila" de comprehensiune a evenimentelor și unicul instrument de evaluare a lor. Totuși, mai mult decît pe orfanul freudian, am senzația că trebuie să-l vedem în Pip pe naratorul modern, a cărui "subiectivitate" înlocuiește "obiectivi tatea" autorului omniscient tradițional. Faptul că Dickens vrea să ne asumăm această perspectivă este argumentat de ultima treaptă a inițierii lui Pip
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
mărturisire. Descumpănit, Flint recitește declarația lui Wilt. Găsește incongruențe strigătoare la cer și incompatibilități pe care nici măcar un polițist începător nu le-ar fi trecut cu vederea. Mai mult, hîrtia a fost semnată, în bătaie de joc, "Little Tommy Tucker" ("orfanul cerșetor" din cîntecele de inimă albastră ale englezilor), lucru neobser vat inițial de Flint orbit de obsesia că Wilt ar fi fost vinovat. Între timp, apare și Eva, soția supraponderală, nevătămată și plină de energie, compromițînd definitiv demersurile inspectorului. Cum
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
le monde en parle” (Thierry Ardisson, France 2, care nu se mai difuzează) sau „On a tout essayé” (Laurent Ruquier, France 2), nu trece zi fără ca un cântăreț, sportiv sau actriță să nu fie întrebați care sunt acțiunile lor în favoarea orfanilor sau bolnavilor. A devenit aproape obligatoriu atunci când ești celebru să faci mici gesturi umanitare. Ultima modă în domeniu este adopția. Angelina Jolie, Madonna, Tom Cruise, toți au adoptat. Jennifer Aniston intenționează să facă asta. Când nu se implică personal în
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]