3,831 matches
-
curățe a treia și a șaptea zi, ei și cei prinși de voi. 20. Să curățiți de asemenea orice haină, orice lucru de piele, orice lucru de păr de capră și orice unealtă de lemn." 21. Preotul Eleazar a zis ostașilor care se duseseră la război: "Iată ce este poruncit prin legea pe care a dat-o lui Moise Domnul: 22. aurul, argintul, arama, fierul, cositorul și plumbul, 23. orice lucru care poate suferi focul, să-l treceți prin foc ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
zis lui Moise: 26. "Fă, împreună cu preotul Eleazar și cu căpeteniile caselor adunării socoteala prăzii luate, fie oameni fie dobitoace. 27. Împarte prada între luptătorii care s-au dus la oaste și între toată adunarea. 28. Să iei întîi din partea ostașilor care s-au dus la oaste o dare pentru Domnul, și anume: unul din cinci sute, atît din oameni, cît și din boi, măgari și oi. 29. Să le luați din jumătatea cuvenită lor, și să le dai preotului Eleazar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
și le-a dat Leviților, care păzesc cortul Domnului, după cum îi poruncise Domnul. 48. Căpeteniile oștirii, căpeteniile peste o mie și căpeteniile peste o sută s-au apropiat de Moise 49. și i-au zis: "Robii tăi au făcut socoteala ostașilor care erau sub poruncile noastre, și nu lipsește nici un om dintre noi. 50. Noi aducem deci, ca dar Domnului, fiecare ce a găsit ca scule de aur și anume: lănțișoare, brățări, inele, cercei și salbe, ca să se facă ispășire pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
în celulă au mușcat din carnea lui... și asta în plin secol XX. De ce?! Pentru că a îndrăznit să dea glas mesajului său de dragoste și dor, care este mesajul întregii Basarabii:” Vă iubesc, popor român!”. Ilie Ilașcu fusese arestat de către ostași ai Armatei a 14-a la 2 iunie 1992 și reținut la o bază militară a Federației Ruse, fiind interogat, între alții și de A. Lebed. Un argument în plus că Ilie Ilașcu a fost „prizonier de război”, cum își
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
Vadim Pirogan am mers într-un grup mare la cimitirul refăcut de la Țiganca. Cimitirul a fost refăcut cu sacrificiul neobositului român cu suflet mare din SUA, dl. Nicolae Popa, cel care a cules de pe câmp o sacoșă cu oasele sărmanilor ostași români, morți în cel de al doilea război mondial, uciși de ciuma roșie rusească și risipite în cimitirul devastat de către cotropitorii Sf. pământ românesc. Cu sacoșa plină cu oasele culese de pe câmp, dl. Nicu Popa a mers la toate autoritățile
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
plan extern caută sprijin în a elibera țara de influența otomană. În anul 1877 se declanșează războiul ruso-turc la care și Principatele Unite participă și, la 10 mai 1877, România se declară independentă. În acest război au participat 50.000 ostași printre care și din județele cuprinse între rîurile Siret și Prut, căzând vitejește peste 2.600 de eroi. În perioada 1881-1914, România, prin pacea de la Berlin, este stat independent și regat, având drepturi depline să încheie legături politice și economice
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
germane, din flancul drept al frontului germano-sovietic, amintindu i Fuhrerului problema teritorielă a României și acesta îl asigură prin promisiunea, că așa va fi. În urma înțelegerii, la 22 iunie 1941, generalul I. Antonescu dă ordin Armatei române să treacă Prutul: „OSTAȘI VĂ ORDON: Treceți Prutul! Zdrobiți vrăjmașul din Răsărit și Miazănoapte ! Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații voștri cotropiți ! Reîmpliniți în trupul Țării glia străbună a Basarabilor și codrii voevodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre!” În urma acestui ordin
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
acestui ordin dat de conducătorul României, Armatele a 3 a și a 4 a în frunte cu generalii Petre Dumitrescu și Neculae Ciupercă, alături de flota maritimă militară și cele 670 de avioane, cu un efectiv total de peste 325.000 de ostași se angajează alături de Armata a 11 a germană, sub comanda generaluluiu Eugen von Schobert și începe „războiul sfânt”, așa cum a fost botezat la acea vreme. Entuziasmul oștirii române de a elibera frații de sub jugul bolșevic a dus la eliberarea orașului
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
cu jertfa a peste patru mii de morți, 12 mii răniți și peste cinci mii de dispăruți, ajungând pe data de 27 iulie 1941 la Nistru pe toată porțiune de hotar, operațiune aprobată de întregul popor român, cu toate jertfele ostașilor eroi. Antonescu intenționează să se oprească, dar Hitler îi pune în față semnătura depusă și-i aprobă ridicarea la gradul de mareșal, la data de 21 august 1941, iar Antonescu se hotărăște a continua războiul, cea ce face să se
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
armatei. Se continuă lupta de cucerire a orașului și a portului Odesa, luptă susținută de armata română și trecută în cinstea armatei germane. În această luptă, România a mai pierdut până la data de 16 octombrie 1941, peste 90.000 de ostași. Analizând pierderile grele ale armatei, Antonescu retrage de pe front, majoritatea efectivelor, rămânând pe front Corpul de Munte și Corpul de Cavalerie cu șase brigăzi, adică cam două divizii. Parolist și respectând angajamentul dat, aduce noi efective de trupă, luptă mai
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
îl poți întâlni. S-au trimis de către familii: mănuși, fulare, flanele împletite din lână, de către femeile din țară organizate și neorganizate dar nu erau ca cele rusești, pufoaice. Femeile din comuna Hlipiceni au donat și ele articole de îmbrăcăminte pentru ostașii de pe front, confecționate de ele. Sovieticii aduc pe front oameni din Urali și muniți din Asia, oameni obișnuiți cu temperaturi joase. La Stalingrad s-a dat ofensiva hotărâtoare, cu împrospătare de noi forțe umane și armament nou executat în Asia
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
de eliberare a Cehoslovaciei și Ungariei. Dacă mareșalul Malinovski nu ar fi respins cele zece divizii românești pe care le-a desființat, victoria ar fi putut fi mai rapidă. În războiul din vest, din peste o jumătate de milion de ostași, s-au pierdut 18.000 de eroi români. La 9 mai 1945, ziua Victoriei a fost sărbătorită de toți prin cuvântări și defilări. Kremlinul îl decorează pe regele Mihai I al României cu înalta distincție a Uniunei Sovietice, Ordinul Victoria
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
1947 s-a semnat Tratatul de pace cu România, care printre altele prevedea: România nu este stat cobeligerant, cu toate că a luptat împotriva hitleriștilor și au fost date o mulțime de ordine de zi pe front pentru acte de eroism a ostașilor români și regele a fost decorat de Stalin; România este stat independent, egal în drepturi cu celelalte state; Dictatul de la Viena anulat, iar Transilvania de nord este realipită României. În plină vară guvernul reușește să dizolve P.N.Ț. aducându-i
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
militari, care au fost lăsați la vatră și cu toții au început să repare ce s-a mai putut repara sau chiar s-o ia de la început. În urma celui de al Doilra Război, din Hlipiceni au căzut la datorie 80 de ostași și au fost împroprietăriți cu locuri de casă sau suprafețe de pământ un număr de 400 familii. Cu greu, cu chin și vai, viața merge înainte și treburile trebuiesc făcute: organizarea și paza ca și respectarea legilor, transportul pe C.F.R.
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
plan extern caută sprijin în a elibera țara de influența otomană. În anul 1877 se declanșează războiul ruso-turc la care și Principatele Unite participă și, la 10 mai 1877, România se declară independentă. În acest război au participat 50.000 ostași printre care și din județele cuprinse între rîurile Siret și Prut, căzând vitejește peste 2.600 de eroi. În perioada 1881-1914, România, prin pacea de la Berlin, este stat independent și regat, având drepturi depline să încheie legături politice și economice
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
germane, din flancul drept al frontului germano-sovietic, amintindu i Fuhrerului problema teritorielă a României și acesta îl asigură prin promisiunea, că așa va fi. În urma înțelegerii, la 22 iunie 1941, generalul I. Antonescu dă ordin Armatei române să treacă Prutul: „OSTAȘI VĂ ORDON: Treceți Prutul! Zdrobiți vrăjmașul din Răsărit și Miazănoapte ! Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații voștri cotropiți ! Reîmpliniți în trupul Țării glia străbună a Basarabilor și codrii voevodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre!” În urma acestui ordin
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
acestui ordin dat de conducătorul României, Armatele a 3 a și a 4 a în frunte cu generalii Petre Dumitrescu și Neculae Ciupercă, alături de flota maritimă militară și cele 670 de avioane, cu un efectiv total de peste 325.000 de ostași se angajează alături de Armata a 11 a germană, sub comanda generaluluiu Eugen von Schobert și începe „războiul sfânt”, așa cum a fost botezat la acea vreme. Entuziasmul oștirii române de a elibera frații de sub jugul bolșevic a dus la eliberarea orașului
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
cu jertfa a peste patru mii de morți, 12 mii răniți și peste cinci mii de dispăruți, ajungând pe data de 27 iulie 1941 la Nistru pe toată porțiune de hotar, operațiune aprobată de întregul popor român, cu toate jertfele ostașilor eroi. Antonescu intenționează să se oprească, dar Hitler îi pune în față semnătura depusă și-i aprobă ridicarea la gradul de mareșal, la data de 21 august 1941, iar Antonescu se hotărăște a continua războiul, cea ce face să se
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
armatei. Se continuă lupta de cucerire a orașului și a portului Odesa, luptă susținută de armata română și trecută în cinstea armatei germane. În această luptă, România a mai pierdut până la data de 16 octombrie 1941, peste 90.000 de ostași. Analizând pierderile grele ale armatei, Antonescu retrage de pe front, majoritatea efectivelor, rămânând pe front Corpul de Munte și Corpul de Cavalerie cu șase brigăzi, adică cam două divizii. Parolist și respectând angajamentul dat, aduce noi efective de trupă, luptă mai
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
îl poți întâlni. S-au trimis de către familii: mănuși, fulare, flanele împletite din lână, de către femeile din țară organizate și neorganizate dar nu erau ca cele rusești, pufoaice. Femeile din comuna Hlipiceni au donat și ele articole de îmbrăcăminte pentru ostașii de pe front, confecționate de ele. Sovieticii aduc pe front oameni din Urali și muniți din Asia, oameni obișnuiți cu temperaturi joase. La Stalingrad s-a dat ofensiva hotărâtoare, cu împrospătare de noi forțe umane și armament nou executat în Asia
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
de eliberare a Cehoslovaciei și Ungariei. Dacă mareșalul Malinovski nu ar fi respins cele zece divizii românești pe care le-a desființat, victoria ar fi putut fi mai rapidă. În războiul din vest, din peste o jumătate de milion de ostași, s-au pierdut 18.000 de eroi români. La 9 mai 1945, ziua Victoriei a fost sărbătorită de toți prin cuvântări și defilări. Kremlinul îl decorează pe regele Mihai I al României cu înalta distincție a Uniunei Sovietice, Ordinul Victoria
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
1947 s-a semnat Tratatul de pace cu România, care printre altele prevedea: România nu este stat cobeligerant, cu toate că a luptat împotriva hitleriștilor și au fost date o mulțime de ordine de zi pe front pentru acte de eroism a ostașilor români și regele a fost decorat de Stalin; România este stat independent, egal în drepturi cu celelalte state; Dictatul de la Viena anulat, iar Transilvania de nord este realipită României. În plină vară guvernul reușește să dizolve P.N.Ț. aducându-i
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
militari, care au fost lăsați la vatră și cu toții au început să repare ce s-a mai putut repara sau chiar s-o ia de la început. În urma celui de al Doilra Război, din Hlipiceni au căzut la datorie 80 de ostași și au fost împroprietăriți cu locuri de casă sau suprafețe de pământ un număr de 400 familii. Cu greu, cu chin și vai, viața merge înainte și treburile trebuiesc făcute: organizarea și paza ca și respectarea legilor, transportul pe C.F.R.
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
impunea parlamentarilor rezistența ce făceau condițiunii impuse. România nu venise la Congresul din Berlin ca să cerșească independența. Independența o cucerise ea însăși dinaintea Griviței, la Plevna, la Smârdan, la Vidin, pentru această independență ea plătise cu viața a 10 000 ostași și cu Basarabia răpită. Iar marile puteri, pentru rușinea Europei și a veacului, mai impuneau României și drepturi pentru evrei, condițiune cu care numai independența ei erea recunoscută. Articolul 7 a fost revizuit, dar a rămas și ura împotriva evreilor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Cuvintele sale din urmă au fost de o mare elocvență și de răpitoare căldură: — „Să ne unim, dar, în fața acestor steaguri cari au strălucit pe câmpul de onoare; în fața acestei Coroane, emblemă a Regatului, împregiurul căreia Națiunea strângă-se ca ostașii împregiurul drapelului... Să ne unim în strigarea scumpă inimelor noastre și care va găsi un răsunet puternic în acest loc sânțit [sfințit] prin proclamarea celor mai însemnate acte. Să trăiască iubita noastră Românie, astăzi încoronată prin virtuțile sale civice și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]