9,357 matches
-
POZIȚIA ÎN CARE STĂTEA, ERA NORMAL CA PRIVIREA SĂ ÎI CADĂ PE O CONSTRUCȚIE PROEMINENTĂ SITUATĂ DEASUPRA CLĂDIRII CONDUCĂTORILOR DE GRUP. ACOLO URMA SĂ SE PREZINTE TRASK PENTRU EXECUȚIE, DUPĂ ȘASE ZILE. CONSTRUCȚIA ERA JOASĂ ȘI URÂTĂ, CU O FORMĂ PĂTRATĂ, MASIVĂ. FERESTRELE CU GRATII ÎI DĂDEA ASPECTUL LUGUBRU ȘI RESPINGĂTOR AL UNEI ÎNCHISORI. DOUĂ TURNURI DE METAL ȘI BETON, SITUATE LA CAPETE, SE RIDICAU DREPTE ÎN AER, LA O ÎNĂLȚIME DE MAI MULTE SUTE DE PICIOARE. AICI ERAU CAMERELE DE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
mari, dezmințea această impresie, dar antrenamentul lui Marin îi ascuțise capacitatea de a ignora aspectele de suprafață și de a vedea ce era fundamental. De aceea, pentru el arhitectura orașului avea o frumusețe formală de modă veche. Geometria rigidă a pătratelor era compensată de diversitatea dimensiunilor acestora, diversitate ce dădea acel aer de improvizație fără de care nu există artă adevărată. Numeroasele parcuri, permanent verzi, îngrijite și cu vegetație bogată, aduceau ansamblului o notă finală de grație și eleganță. Orașul Marelui Judecător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
TREZI O OARECARE EXALTARE. ÎN SFÂRȘIT, LUMEA ÎȘI VA DA SEAMA DE EFICACITATEA ACESTOR FAIMOASE SCUARURI ANTIATOMICE! ORICÂT DE DEVASTAT ERA LOCUL EXPLOZIEI, SE VEDEA CĂ SCUARUL REZISTASE ONORABIL. EVIDENT, UNDA DE ȘOC SE REFLECTASE PE SECȚIUNILE CURBATE ALE BARIEREI PĂTRATE DE ZIDĂRIE INGENIOS CONSTRUITĂ. APOI SE REFRACTASE ȘI LOVISE DIN NOU, DE MAI MULTE ORI, DE FIECARE DATĂ SFĂRÂMÂND ÎN BUCĂȚI ȘI MAI MICI CEEA CE FUSESE DISTRUS DEJA. TOTUL SE PETRECUSE DUPĂ PREVIZIUNILE TEORETICE, LUCRU DOVEDIT DE IMAGINEA DEZOLANTĂ A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
ușa larg deschisă, și în lumina aceea a țâșnit vrăjitorul, cu părul de rafie, cu pieptul strâns într-o platoșă de perle, cu pulpele goale sub fusta de paie, purtând o mască din trestie și din sârmă cu două găuri pătrate pentru ochi. În urma lui veneau muzicanții și femei îmbrăcate în rochii bălțate, cu falduri grele, care le ascundeau trupul. S-au pornit să danseze în fața ușii din fund, un dans primitiv, abia ritmat, doar se mișcau, apoi vrăjitorul a deschis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
mi-au biciuit obrazul cu funii ude muiate în sare, iar eu râdeam, ferindu-mi capul de lovituri, dar de fiecare dată două femei mă apucau de urechi și mă întorceau cu fața către vrăjitor, nu-i vedeam decât ochii pătrați, și râdeam, râdeam întruna, cu sângele curgând șiroaie. Dintr-o dată s-au oprit, tăceau, nu vorbeam decât eu, toate începeau să mi se învălmășească în cap, apoi m-au ridicat, m-au silit să mă uit la idol, și n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
tot mai strâns pe pumn, iar ea se răsturna treptat, cu ochii ieșiți din orbite, până când a căzut pe spate. Atunci vrăjitorul i-a dat drumul cu un țipăt, muzicanții s-au întors cu fața la perete, în timp ce îndărătul măștii cu ochi pătrați țipătul se umfla până la nebunie, iar femeia se zvârcolea pe pământ, cuprinsă de un fel de criză, apoi, în patru labe, cu capul ascuns în brațele împreunate, a țipat și ea, dar înăbușit, și atunci, urlând întruna și neluându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
puține și trecătoare ale deșertului, de întâmplările lui neașteptate sau de mângâierile lui, de un nor ciudat, de o ploaie mânioasă și scurtă, de care până și soarele și nisipurile au parte, în acel oraș al ordinii, unghiuri drepte, camere pătrate, oameni țepeni, m-am socotit de bună voie cetățeanul lui chinuit și plin de ură și m-am lepădat de lunga poveste pe care mi-o băgaseră în cap, cândva. Mă înșelaseră, numai împărăția răutății era de neînvins, da, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
am socotit de bună voie cetățeanul lui chinuit și plin de ură și m-am lepădat de lunga poveste pe care mi-o băgaseră în cap, cândva. Mă înșelaseră, numai împărăția răutății era de neînvins, da, mă înșelaseră, adevărul este pătrat, greu, opac, nu îngăduie nuanțe, binele nu-i decât un vis, o închipuire nicicând împlinită dar după care oamenii gonesc întruna până la istovire, o limită nicicând atinsă, domnia lui nu-i cu putință. Numai răul își poate atinge propriile limite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
se apropia. Acum se putea vedea bine cercul de lumină gălbuie care o înconjura. Nimbul acesta se lărgi treptat, apoi se micșoră din nou, în timp ce lanterna strălucea în ceață, începând să lumineze, deasupra și în jurul ei, un fel de acoperiș pătrat din ramuri uscate de palmier, sprijinit la cele patru colțuri pe niște bețe groase de bambus. Acest adăpost rudimentar, pe lângă care se agitau umbre nedeslușite, înainta domol către mal. Când ajunse pe la mijlocul fluviului, se zăriră limpede, în lumina galbenă, trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
parte și de alta, și trecu încetișor pe plută. Când roțile de dinainte o atinseră, aceasta se scufundă puțin, dar săltă aproape de îndată la suprafață, primind întreaga greutate a mașinii. Șoferul duse mașina până în partea dindărăt a plutei, în fața acoperișului pătrat de care atârna lanterna. Fără să mai întârzie, mulatrii strânseră puntea mobilă și își făcură vânt pe bac, dezlipindu-l de malul noroios. Fluviul se arcui sub plută și o ridică la suprafața apei, pe care începu să alunece încet, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
ca un burete uriaș. Orașul, cam vreo sută de case acoperite de țiglă spălăcită, era așezat între pădure și fluviu, al cărui vuiet depărtat ajungea până la spital. Mașina străbătu mai întâi niște străzi noroioase și ajunse curând într-o piață pătrată, destul de mare. Printre bălți, lutul roșu mai păstra încă urme de cauciucuri, de roți de căruță și de copite. De jur-împrejurul pieței se vedeau case scunde, cu tencuiala felurit colorată, iar în spatele lor se înălțau cele două clopotnițe rotunde ale unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
solid, lat în spate, cu pielea de un negru gălbui. Era ras în cap, din care pricină fruntea-i, frumos boltită, părea și mai mare. În schimb fața lui lată și netedă era împodobită cu o barbă foarte neagră, tăiată pătrat. - El, campion, spuse Socrate în chip de prezentare. Mâine mers procesiune. Omul, îmbrăcat în haine marinărești de pânză groasă, purtând un tricou cu dungi albastre și albe pe sub bluza de marinar, îl cerceta atent pe d'Arrast cu ochii săi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
racla se opriră o clipă, în care timp penitenții încercară să se înșiruie într-o oarecare ordine. D'Arrast îl văzu atunci pe bucătar. Tocmai ieșea din biserică, gol până la brâu și purtând pe capul lui bărbos un uriaș bolovan pătrat, așezat de-a dreptul pe țeastă, care nu-i era apărată decât de o foaie de plută. Coborî cu pas sigur treptele bisericii, cu piatra bine potrivită în arcuitura brațelor sale scurte și vânjoase. Când ajunse în spatele raclei, procesiunea porni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
mai bună. După-amiază, în intervalul rezervat altă dată bătăii, deținuta fusese dusă la baie. Când s-a întors, a găsit patul acoperit cu un cearceaf, pătura schimbată, un alt rând de haine împă turite, lângă pat. Surpriză, cu adevărat : micul pătrat de oglindă, tubul îngust de cremă „Nivea“. Se pregătește ceva oribil ? O vor chinui îngrozitor, o vor arunca pe fereastră, o vor împușca, dintr-odată, în somn ? Nu dormise toată noaptea. A treia zi, de dimineață, au escortat-o prin
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
moale și umed. În oglindă, imaginez libertatea, smulg fantoma ei din adâncul cel mai tainic, unde a tot scâncit, ascunsă de ochiul supraveghetorilor. Fereastra aduce același colț aburit de cer, triunghiul de tablă verde de pe acoperișul magaziei vecine, un coș pătrat și gros, din cărămidă afumată. Sunt într-un tren. E frig, murdărie și ceață, ținta este mereu amânată, deviată, obscură, ca un blestem. Întâmplările se tot destramă, norii bubuie înfundat, sub o subțire și fragilă peliculă, încărcată la extrem, gata
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
încă trei sute douăzeci de la doi la patru metri adâncime, restul de treizeci și doi metri cubi peste patru metri adâncime. Sprijinirile, umplutura, volumul scăzut din săpătură, transportul pământului excedentar, betonul, tencuiala, gura de vărsare... inginerul A.P. își cufundă fața în pătratul albastru al batistei, pe care o trece, de câteva ori, dinspre frunte pe obraji și pe gât. Curg secundele, căldura urcă, monotonia creșterilor mici, insesizabile, timpul încremenește, ziduri muiate, fragmentare, planșete fluide, brațele agățate de ele. Da, da... e vocea
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
din Parva, dreaptă și îngrijită, de la gară până-n mijlocul orășelului, părea noaptea un tunel nesfârșit. Pașii lui Apostol Bologa scrâșneau harnic pe prundișul umed, încît Petre, împovărat cu două geamantane, de-abia se ținea după dânsul, gâfâind din greu. Piața pătrată era pustie, toate casele dormeau... O luară pe strada principală, în sus, și nici pe acolo nu întîlniră țipenie de om. ― Am ajuns la domnu' avocat Domșa, de-acu nu mai avem mult, bâigui Petre din urmă, suflând ca un
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
șansă. În cărțile valoroase, ideile sar din pagină precum puricii. O altă misiune a capodoperei e să deranjeze. Creația presupune o cronicizare a neliniștii. Când dialoghezi ca Shakespeare, îl simți pe Dumnezeu prin preajmă.. Shakespeare : doamne, câte crime pe centimetru pătrat de scenă ! Marii poeți burdușesc câte trei obsesii într-un vers. Creația - un sublim Te Deum înălțat vieții. Dintre toți mincinoșii mapamondului, numai o parte dintre ei fac literatură. În absența esteticii, morala în artă este incoloră și insipidă. Există
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Poetul are aplomb nemăsurat când încă nu și - a înghițit bine gălbenușul. Aproape în orice artist există un Salieri treaz. Compromisul poate avea scuze în politică, nu în artă. Arta actuală se cam maimuțărește pe cadavrul emoției. Artistul este piesa pătrată care trebuie să se miște într-o societate rotundă. În cazul creatorilor de artă, gloria și bunăstarea prind, de regulă, contur postum. În artă, valoarea e rară, nu noutatea. Capodopera e un soi de aisberg. Postmodernismul - sau cum se insinuează
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
In artă, ca și în politică, cometele ies la rampă, nu stelele. Se pare că specia noastră și-a îngrămădit singurătatea în exemplarele ei de lux. Multor oameni nu li s-a îndeplinit decât ultima dorință : cea de pe eșafod. Capetele pătrate nu pot deveni normale, daca nu sunt date la timp de-a dura. Cea mai mare grijă a noastră este să rămânem în viață, nu să trăim. Din păcate, noaptea Anului Nou nu reprezintă decât o transbordare a obsesiilor. Bătrânețea
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
această școală. Știi că sunt curios din fire. Așa că dă-i drumul! În 1904, această clădire - ctitoria locotenent colonelului Constantin Langa, pe a cărui moșie se afla - era gata. A donat-o Casei Școalelor împreună cu mobilierul necesar și 3339 metri pătrați de teren în jur. Și acum să citim ce scrie pe aceste plăci de marmură ce se află de ambele părți ale intrării. Sub numele eroilor căzuți în războiul din 1877 sunt săpate cuvintele: „Numele lor să fie cetit cu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
suntem dispuși a crede în misticitatea matematicei, căci chiar descoperitorii acestei științe, Pythagoras de ex., au fost așa de uimit de rezultatele câștigate încît au fost dispus a crede că numărul e substanța lucrurilor. Să luăm de ex. estragerea rădăcinii pătrate. De vom lua regulile operației mecanice vom crede totdeuna că aveți în ele un fel de unealtă misterioasă pentru a afla la un număr dat care este factorul care, înmulțit cu sine însuși, au dat acest rezultat. Dar, analizând operațiunea
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
care este factorul care, înmulțit cu sine însuși, au dat acest rezultat. Dar, analizând operațiunea în toate părțile, vom vedea că nu este nimic mai firesc, mai evident și mai lesne de-nțeles decât o astfel de estragere a rădăcinii pătrate, cubice sau altele. Și cu toate acestea să nu uităm că miile de minuni matematice le produce capul omenesc c-un element; altfel nesfârșit (numărul), însă grozav de simplu și omogen. Dacă am putea urmări în natură jocul simplelor legi
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
de aci se ivește această lege: notele împoncișate nu se pot împreuna într-o cugetare. De exemplu: nu pot să cuget pre un om de cinste care să fie totodată și mincinos sau un cerc care să fie totodată și pătrat. Adevărul acestei legi se dovedește pin conștiința noastră cea dinlăuntru, căci vrând mintea noastră a lucra împrotiva acestei legi, stă în loc și sîmpte neputință. Această lege stabilește neclătite hotară pentru acele ce se pot cugeta și așa // ni lămurește cungiura
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
noastră, de partea adevărului. Pot negocia viața lui Rick din "Casablanca", deși soarta lui mă emoționează profund, pentru că încă mai discern între ficțiune și adevăr. Pot negocia viața și destinul pasagerilor de pe Titanicul ce se scufundă, maiestuos, pe câțiva metri pătrați 298 de ecran. Pot la o adică să admit și consensualitatea valorii agoniei lui Ivan Ilici. Ce nu pot accepta niciodată e că viața apropiaților mei, a semenilor mei ar putea fi "relativizată". Degețelul mic al fetiței mele valorează pentru
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]