3,143 matches
-
esențial în articularea unui edificiu metaforic personal, conferind unitate operei în pofida frecventelor primeniri ale tehnicii narative. Aceste recurențe, numite de autor „fantome tematice”, pot fi clasate într-un bestiar (vultur, leu, pește, oaie, miel, pasăre fabuloasă reunind trăsături de papagal, păun, tucan și dropie etc.) și într-un inventar imagistic (om înaripat și alte întruchipări ale motivului aripii și al zborului, acrobat cu tricou vărgat, biciclist cu joben, cer cu mai mulți sori diferit colorați ș.a.) care, împreună cu evocarea repetată, mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
atinge de literatura poporană”: Miron Pompiliu, I. S. Bădescu și N. Droc-Barcianu (Transilvania), A. Minescu și Gr. Columbeanu (Oltenia), Grandea, C. Cârlova, N. V. Scurtescu (Muntenia), V. Gr. Pop (Bucovina). În comisia pentru Moldova intrau M. Eminescu, V. Dimitrescu (V. D. Păun) ș.a., iar Grandea urma să aducă și folclor din Macedonia. Cu toate că tinerii nu se mai reunesc în toamna lui 1869 pentru a-și comunica rezultatele cercetărilor (mulți pleacă la studii altundeva decât la București și în felul acesta cercul nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288576_a_289905]
-
din mai 1933 până în martie 1940, cu subtitlul „Revistă literară și culturală”, sub îngrijirea unui comitet de redacție alcătuit din membri ai Ateneului Popular arădean: Barbu Pompiliu, Gh. Ciuhandu, Al. Constantinescu, Eduard Găvănescu, Octavian Lupaș, Marcel Olinescu, Al. Negură, Mihail Păun, Isaia Tolan, Tiberiu Vuia. Din 1936 comitetul de redacție îi mai include pe P. Bogdan, Al. Filipaș, Gh. Moțiu, Petre Pascu, Șt. Popovici, I. Pogana, Ascaniu Crișan, Radu Cornel; secretar de redacție este Marcel Olinescu. Revista devine organul de presă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287455_a_288784]
-
apropiindu-se în acest fel de Clinica de Nutriție a Prof. I. Pavel, aflată în aceeași clădire, la un etaj mai sus. De menționat că la „Elemente de fiziopatologie generală a nutriției” a contribuit, ca și coautor, viitorul Profesor Radu Păun, care a promovat discret curentul biochimist al bolilor în „Tratatul de medicină” în 5 volume (1953-1958) și în „Tratatul de medicină” în 13 volume (1976-2001) (8). Gh. Litarczec 1931 - Împreună cu Una Fielding, Grigore T. Popa, profesor de anatomie la Facultatea
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92246_a_92741]
-
compoziții purulente" și alte curiozități bizare care reprezintă o "negare a actului decorativ". Sunt enumerate și vasele de faianță care ornează terasele și galeriile castelui Peleș executate de von Heider la Schongau "vase strălucitoare precum penajul păsărilor, oceli precum au păunii". În "Des ateliers de céramique" VII123 din L'Indépendance Roumaine, criticul examinează două ateliere care funcționează cu succes în România, dar cu un spirit de metodă "sinarhică", "pentru a nu spune comunistă". Bachelin furnizează două exemple prestigioase pentru Arta aplicată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
I-a amintit hangiului de slăbiciunea pentru muieri. Au venit și țiganii, deși era slujba de Paști. La Moara cu noroc a Început o petrecere zgomotoasă. Lică o juca pe Ana, Ghiță și Răuț o luasera pe Uța la mijloc; Păun și Marți băteau din palme, chiuiau. Luând-o pe Ana pe genunchi, Lică a vrut să-1 necăjească pe Ghiță și acesta, enervat, ii spune: „Fă cu ea ce vrei”. Lică l-a sfătuit să plece și să-1 lase singur cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
membre, (Ă) crearea Fondului Social European, pentru a ajuta la crearea unor locuri de muncă și pentru a ridica standardul de viață, (Ă) asocierea țărilor și teritoriilor extracomunitare astfel încât comerțul să sporească și să se continue dezvoltările sociale și economice (Păun, Păun, 2000, pp. 90-91). Totuși, reglementările sociale au fost adoptate mai degrabă marginal măsurilor prioritare cu caracter economic. În acest sens, în vederea utilizării în condiții optime a tuturor resurselor implicate, în special cele umane, a fost garantată libertatea de circulație
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Ă) crearea Fondului Social European, pentru a ajuta la crearea unor locuri de muncă și pentru a ridica standardul de viață, (Ă) asocierea țărilor și teritoriilor extracomunitare astfel încât comerțul să sporească și să se continue dezvoltările sociale și economice (Păun, Păun, 2000, pp. 90-91). Totuși, reglementările sociale au fost adoptate mai degrabă marginal măsurilor prioritare cu caracter economic. În acest sens, în vederea utilizării în condiții optime a tuturor resurselor implicate, în special cele umane, a fost garantată libertatea de circulație și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Tratatul de la Maastricht din 1992 (cunoscut și sub denumirea de Tratatul asupra Uniunii Europene) a modificat Tratatul de la Roma din 1957. Tratatul instaurează cetățenia „Uniunii”, incluzând „drepturile și obligațiile înscrise în Tratat: dreptul de a circula liber și de ședere” (Păun, Păun, 2000, pp. 144, 148). Conform documentului semnat de statele membre, Comunitatea Europeană este implicată în problemele cu caracter social ale cetățenilor săi atâta vreme cât statele membre recunosc, de comun acord, că integrarea europeană comercială, economică și politică poate fi realizată
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de la Maastricht din 1992 (cunoscut și sub denumirea de Tratatul asupra Uniunii Europene) a modificat Tratatul de la Roma din 1957. Tratatul instaurează cetățenia „Uniunii”, incluzând „drepturile și obligațiile înscrise în Tratat: dreptul de a circula liber și de ședere” (Păun, Păun, 2000, pp. 144, 148). Conform documentului semnat de statele membre, Comunitatea Europeană este implicată în problemele cu caracter social ale cetățenilor săi atâta vreme cât statele membre recunosc, de comun acord, că integrarea europeană comercială, economică și politică poate fi realizată printr-
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
economică în condițiile promovării liberei concurențe. Din acest motiv, Tratatul de la Roma prevede că „trusturile, cartelurile și alte forme de monopol cu poziții dominante pe piață sunt interzise”, la fel ca și sprijinul direct al statului, care poate distruge competiția (Păun, Păun, 2000, p. 88). Prima directivă socială adoptată de statele fondatoare a fost de a asigura libertatea de mișcare a muncitorilor. Treptat, promovarea inițiativelor sociale în spațiul Uniunii Europene a ridicat „problema coordonării politicilor sociale, mergându-se până la o eventuală
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în condițiile promovării liberei concurențe. Din acest motiv, Tratatul de la Roma prevede că „trusturile, cartelurile și alte forme de monopol cu poziții dominante pe piață sunt interzise”, la fel ca și sprijinul direct al statului, care poate distruge competiția (Păun, Păun, 2000, p. 88). Prima directivă socială adoptată de statele fondatoare a fost de a asigura libertatea de mișcare a muncitorilor. Treptat, promovarea inițiativelor sociale în spațiul Uniunii Europene a ridicat „problema coordonării politicilor sociale, mergându-se până la o eventuală politică
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
1408/1971 (9 septembrie 2005), Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, proiectul „Construcție instituțională a serviciilor sociale”. Palier, Bruno, 2004, „The Europeanisation of Welfare Reforms”, lucrare prezentată în cadrul RC19 Annual Conference Welfare state restructuring: Processes and social outcomes, Paris, 2-4 septembrie. Păun, Nicolae; Păun, Adrian Ciprian, 2000, Istoria construcției europene de la Tratatul de la Roma la Tratatul de la Nisa, vol. 1, Editura Fundației pentru Studii Europene, Cluj-Napoca. Preda, Marian, 2003, Politica socială, Institutul European din România, București. Rasmussen, Poul Nyrup, 2005, „Learning from
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
9 septembrie 2005), Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, proiectul „Construcție instituțională a serviciilor sociale”. Palier, Bruno, 2004, „The Europeanisation of Welfare Reforms”, lucrare prezentată în cadrul RC19 Annual Conference Welfare state restructuring: Processes and social outcomes, Paris, 2-4 septembrie. Păun, Nicolae; Păun, Adrian Ciprian, 2000, Istoria construcției europene de la Tratatul de la Roma la Tratatul de la Nisa, vol. 1, Editura Fundației pentru Studii Europene, Cluj-Napoca. Preda, Marian, 2003, Politica socială, Institutul European din România, București. Rasmussen, Poul Nyrup, 2005, „Learning from the North
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în derularea vieții cotidiene. Acestea sunt apoi suplimentate cu "Alte sentințe morale, culese din pildele lui Solomon", al căror conținut biblic este explicit. Sunt prezentate ulterior o serie de "Fabule și istorioare" cum ar fi de exemplu "Arabul în pustie", "Păunul și cocoșul", "Trandafirul și fluturele" etc. Printre acestea este strecurată și o secțiune intitulată "Amoarea de patrie" (p. 54), în care se promovează idealul sacru al sacrificiului suprem pentru patrie. Povestioarele sunt continuate cu "Fabule în versuri", cartea încheindu-se
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
XI-a. București: Editura Didactică și Pedagogică. 1997. Burlec, Liviu. Istoria romanilor. Manual pentru clasa a IV-a. București: All Educațional. 1998. Ochescu, Maria și Oane, Sorin. Istoria românilor. Manual pentru clasa a IV-a. București: Teora. 1998. Vulpe, Alexandru, Păun, Radu G., Băjenaru, Radu și Grosu, Ioan. Istoria Românilor VIII [pe pagina de gardă figurează titlul mai convențional Istoria Românilor. Manual pentru clasa a VIII-a]. București: Sigma. 1999. Dumitrescu, Nicoleta, Manea, Mihai și Niță, Cristian. Istoria românilor. Manual pentru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
slujbași, cât și ca stăpâni de ocine. În anul 1682, când Gavriliță Costache face un schimb, dând via sa de la Țifești pentru alta, de o falcie și jumătate „cu căsoaie cu tot la Bălești, alături de Mitrea căpitanul și de Gheorghiță Păun din Focșani, are martor la schimb și pe „Mihăilă, vornicel de Umbrărești”. La rândul său, Lupu Costache „ce-au fost vistiernic”, unul din fiii lui Gavriliță, cumpără și face zapis în ziua de 9 iunie 1695 pe un pogon și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sume, neachitată la vreme, să i se întărească stăpânirea pe partea lui Ionașco, se măsoară tot locul în curmeziș „întru acestu chip: întăi la o piatră ce este de hotar între sate (sic) Trohăneștii, carii suntu a mănăstirii a lui Păun, și între Tămășeni (deci piatra se afla hotar al celor două sate, n.n.) și au măsurat locul în curmeziș cu odgon de 40 de stânjeni până în piatra care este de hotar între Bozieștii de Mijloc, cari sunt a dumisali logofătului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a detaliilor de execuție, cu respectarea reglementărilor în vigoare și fără a fi necesară modificarea prezenței hotărâri. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: --------------- Ministrul transporturilor și infrastructurii, Radu Mircea Berceanu Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Pogea București, 25 februarie 2009. Nr. 181. Păun Tinca, Păun Tinca, Nicolae Costică Vasile, Nicolae Costică Vasile, Cănuță Constantin, Cănuță Constantin, Stan Constantin, Stan Vasile, Panait Vasile, Pândele Vasile, Păun Alexandru Turmac Gheorghe, Frichiaș Vasile, Tîrtea Margareta, Tîrtea Margareta, Tîrtea Margareta, Margaș Ana, Crinta Cecilia, Mihai Floarea, Cucu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208555_a_209884]
-
de execuție, cu respectarea reglementărilor în vigoare și fără a fi necesară modificarea prezenței hotărâri. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: --------------- Ministrul transporturilor și infrastructurii, Radu Mircea Berceanu Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Pogea București, 25 februarie 2009. Nr. 181. Păun Tinca, Păun Tinca, Nicolae Costică Vasile, Nicolae Costică Vasile, Cănuță Constantin, Cănuță Constantin, Stan Constantin, Stan Vasile, Panait Vasile, Pândele Vasile, Păun Alexandru Turmac Gheorghe, Frichiaș Vasile, Tîrtea Margareta, Tîrtea Margareta, Tîrtea Margareta, Margaș Ana, Crinta Cecilia, Mihai Floarea, Cucu Jenica, Petre
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208555_a_209884]
-
Ministrul transporturilor și infrastructurii, Radu Mircea Berceanu Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Pogea București, 25 februarie 2009. Nr. 181. Păun Tinca, Păun Tinca, Nicolae Costică Vasile, Nicolae Costică Vasile, Cănuță Constantin, Cănuță Constantin, Stan Constantin, Stan Vasile, Panait Vasile, Pândele Vasile, Păun Alexandru Turmac Gheorghe, Frichiaș Vasile, Tîrtea Margareta, Tîrtea Margareta, Tîrtea Margareta, Margaș Ana, Crinta Cecilia, Mihai Floarea, Cucu Jenica, Petre Maria, Stan Viorica, Trandafir Iulian-Daniel, Costache Petre, Ștefan Râdă, Costache Petre, Ștefan Râdă, Sanda Petre, Cioc Anica, Crinta Cecilia, Cioc
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208555_a_209884]
-
avea următorul cuprins: "Comuna Călinești, satul Călinești, de la Bulibașa Alexandru și fosta CAP până la izlaz (castel apă fosta CAP), lungime 347 m, lățime 10 m"; - la poziția nr. 73, coloana 4 va avea următorul cuprins: "Comuna Călinești, satul Copăceanca, de la Păun N. Alexandru până la Baias Florea, lungime 300 m, lățime 10 m"; - la poziția nr. 74, coloana 4 va avea următorul cuprins: "Comuna Călinești, satul Copăceanca, de la Ion R. Anghel până la Neagu Petre, lungime 168 m, lățime 10 m"; - la poziția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216578_a_217907]
-
nr. 79, coloana 4 va avea următorul cuprins: "Comuna Călinești, satul Copăceanca, de la Savu Ion până la Băban C-tin, lungime 280 m, lățime 9 m"; - la poziția nr. 80, coloana 4 va avea următorul cuprins: "Comuna Călinești, satul Copăceanca, de la Păun Ion până la Albeșteanu Tudor și DJ 703, lungime 1.000 m, lățime 8 m"; - la poziția nr. 81, coloana 4 va avea următorul cuprins: "Comuna Călinești, satul Copăceanca, de la Ivan Aristina până la Cristea Elena, lungime 126 m, lățime 9 m
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216578_a_217907]
-
coloana 4 va avea următorul cuprins: "Comuna Călinești, satul Copăceanca, de la Ivan Aristina până la Cristea Elena, lungime 126 m, lățime 9 m"; - la poziția nr. 82, coloana 4 va avea următorul cuprins: "Comuna Călinești, satul Copăceanca, de la Tudorache Florea și Păun Spirea până la Ivan Florea și Tone Tudor, lungime 162 m, lățime 8 m"; - la poziția nr. 83, coloana 4 va avea următorul cuprins: "Comuna Călinești, satul Copăceanca, de la Neacșu Radu și DJ 703 până la Iancu C-tin, lungime 216 m
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216578_a_217907]
-
coloana 4 va avea următorul cuprins: "Comuna Călinești, satul Copăceanca, de la Badea Florea și Dumitru Florea până la Ion Emilia, lungime 262 m, lățime 20 m"; - la poziția nr. 99, coloana 4 va avea următorul cuprins: "Comuna Călinești, satul Copăceanca, de la Păun Oprișan și Păun Nicolaie până la izlaz, lungime 178 m, lățime 3,5 m"; - la poziția nr. 100, coloana 4 va avea următorul cuprins: "Comuna Călinești, satul Copăceanca de la Mocanu Florea până la Tone C-tina, lungime 56 m, lățime 9,5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216578_a_217907]