3,902 matches
-
care urma începea cu ciocnirea ouălor roșii, însoțită de formulele sacrosancte Hristos a înviat! și Adevărat a înviat! Încet-încet, reveneam la rutina treburilor și obligațiilor cotidiene, cu sufletul încărcat de lumina sărbătorilor petrecute. Pe tăpșanele înverzite de iarba crudă, unde pășteam cârlanii, oile ori vitele, participam împreună cu ceilalți băieți la loteria ciocnirii ouălor roșii, care se transforma într-o practică neprohibită și fără urmă de supărare. În câmpul fragmentatelor amintiri din îndepărtata copilărie, jocul de-a ciocnitul ouălor roșii a rămas
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Sfântului Petru: („Domnul este!”), iar acela, aruncându-se în mare, a venit la Cristos. 3. Le-a dat să mănânce o bucată de pește fript și un fagure de miere 1 și i-a încredințat Sfântului Petru oile, spunându-i: („Paște oile mele!”), după ce mai înainte l-a cercetat de trei ori despre iubire. 307. DESPRE A NOUA APARIȚIE. MT. 28,16-20. 1. Primul. Ucenicii merg din porunca Domnului spre muntele Tabor. 2. Cristos le-a apărut și le-a spus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
ar putea aplica rețeta acestui prim succes al său și filmelor ulterioare Ca și la Woody Allen, există riscul ca fiecare film să devină un exercițiu de compoziție impecabil, dar și un pic manierist. Dar dacă doar acest pericol îl paște pe autorul nostru, atunci abia așteptăm să ne aplecăm în afară, pentru a vedea din timp ce urmează ! Un kitsch perfect înduioșătoare soarta regizorilor noștri înainte de 89, odioasa cenzură a sinistrei dictaturi făcea ca filmele lor să nu poată fi
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
M. Adrian Filip Dtru. Vasilica Frențescu M. CristinaMaria Gheorghiu P. Daniel Lică Gheorghiu I. Marian Girigan L. Marius Robert Irimeasa N. Mariana Isac Gr. Lenuța Liteanu L. LuminițaAnca Lorenț Dtru. Dan Moldoveanu N. Gina Munteanu Z. Cecilia Oprea St. Mirela Păscu Const. Constantin-Virgil Petcu Dtru. Daniela Popa Const. Cristina Simona Romila E. Aurelia Roșu N. Daniel Rotaru Ghe. Valentin Șchiopu C. Vasile Dumitrache A. Liviu Adrian-Dumitru Munteanu I.Sorin Registru matricol 209/19861987, f. 38-73; 218219; Costin Clit,op.cit.,p.235
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Iacob V. Ionuț Iacob I.lon-Lilian . Irimia M. Ana-Maria Lungu C. Corneliu Florin Macovei St. CristinaDaniela Mâcnea P. Petru Vasile Musteața Const. Cristian Nastase St. luliaCristina Nedelcovici Virg. Alina-Loredana Ochiană D-tru. DanDumitru Ocrainiciuc M.Anca Alină Olaru M.Angel Cristian Păscu Const. ValentinAdrian Păruș P. Daniel-Ticu Popa Const. CătălinLiviu Postu V. Adrian Potor E. lustin Prepelița Const. Gina Rădoi Dtru. GinaElena Tăcu AI. Tamara Mariana Teodoru C. Steluța Tolontan I.Liliana Trofin V. Octavian Ursu C. Alin-Marian Văleanu S. AncaGabriela Vrabie
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
P. Ioan Dumitrașcu N. Monica Feidler V. Ingrid Ghergu V. Claudia Ghergu V. Violeta Gheuca N. Mihai Godinac M. Mihaela Grigoraș N. AlinaIulia Hagiu Ghe. Alină Vasilica Hariton Vict. IonuțOvidiu Hâncu V. NicoletaCristina Mititelu Gr. Ciprian Ioan Obreja I. Cerasela Păscu Ț. Irina Popa G. Nadia Gina Profir L. Oana Taragan P. Ștefan Timofti Ghe. AndraElena Toma Dtru. Ana Maria Târlea P. Viorica Vartolomei M.Alina Loredana Șerban I. Mădălin lonuț Popa AI. IngridDaniela Registru matricol,227, vol.l; Costin Clit
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Mariana Cociu V. Ion Codreanu Ț. Teolin Cozma M. Ștefania Dascălu N. LuizaCristina Igescu Vtin. Daniel Istrate St. Nicoleta Michiu M. Cristina Mihaela Mihu N. Oana-Maria Mocanu Val. Alice Mirela Moisă V. MihaelaRoxana Munteanu M. Oana Mihaela Panainte I.Veronica Păscu Ț. CeraselaNela Pârvu N. Laurențiu Popa N. Diana Georgiana Popa E. Ramona Preda I. RăzvanLucian Ralea I.Ramona Tudor AI. Alexandru Sebastian Țară N.Elena-Andreia Ungureanu Ț. Diana Ionela Ciocan Em. IonuțCristian Cătana Vict. AlinaMihaela Registru matricol 233 voI I
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Oana Crăciun I.NicuValentin Dancă I.GeorgeDaniel Ghinda Const.Iulian Dumitru Girigan L.Lucian Ciprian Grecu I.MădălinaIonela Guțu Andreea Hamza Ghe.George Liviu Iftimoaei Il.Alexandru-Teodor Luca Val.Ana Maria Marian V.Sandu Mitropolitu D.Cristina Nichifor Șt.Remus Păscu Val.Mihaela Pătrașcu D.RoxanaManuela Popov Const.Adrian Sălcianu Dtru.Diana Tănasă Val.EcaterinaDiana Tărnăuceanu Sev.Iulian Vasilescu M.Mihai Vasilescu Const..Irina Maria Vasluianu D.GabrielaCătălina Voicu N.Cătălina Obreja Șt.ClaudiuIrinel Registru matricol 234,vol I;Costin Clit
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
văzut împreună. Ai vreo obiecție? O, nu ! Chiar mă bucur. E timpul să te strîngi și tu la casa ta. Mi-ai făcut dimineață un semn din autobuz. Ce voiai să-mi spui? Da' mă ajuți? Ce naiba, Ioane! N-am păscut noi porcii împreună? Nu, că porcii îi pășteai mai mult cu Gică. Așa-i. Atunci, furam pepeni. Nu, că pepeni furai cu Costică, din grădină de la bunicu'. Lasă... Furai și tu cu noi. Cîteodată, rîde el. Ce mai știi de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
mă bucur. E timpul să te strîngi și tu la casa ta. Mi-ai făcut dimineață un semn din autobuz. Ce voiai să-mi spui? Da' mă ajuți? Ce naiba, Ioane! N-am păscut noi porcii împreună? Nu, că porcii îi pășteai mai mult cu Gică. Așa-i. Atunci, furam pepeni. Nu, că pepeni furai cu Costică, din grădină de la bunicu'. Lasă... Furai și tu cu noi. Cîteodată, rîde el. Ce mai știi de Costică? Te-ai mai întîlnit cu el? Acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
încep panarama: Auzi, mă Ioane, te cheamă Nelu... Nu vrei să-ți zic Nely nu, că ăsta-i nume de fată, dar ce-are a face?! -, ori poate preferi Nick americănește, mă, ca-n filmele cu cow-boys, că tot am păscut vacile odată... Îți mai amintești, Ioane? Ce vremuri!... Dar și ce vaci!... Ca să nu mai vorbim de boi... Ion stă cu privirea în pămînt, iar obrazul i se face tot mai palid, parcă l-ar decolora prezența mea. Ușa de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
apoi și-au adus propriul bagaj, și-au pus propriile covoare (preșuri ca la țară, verzi ca iarba: zău, cum ar spune Voltaire, când le-am văzut azi dimineață mi-a venit să mă așez în patru labe și să pasc). Înainte de a începe curățenia cea mare, noul locatar, Victor, ca să-i spunem pe nume, mi a dat voie să iau din birou: frumoasa noastră masă de lucru și micul tău birou, pe care l am pus în locul noptierei și pe
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
ora asta! Știi cine e cea mai bună prietenă a mamei lui Suze, știi? O țărancă din Bolivia! Mă uit la Luke, vrând să-l impresionez la maximum. Și macină porumb împreună, pe câmpiile Llanos! — Se pare că Bolivia te paște, dragul meu! îi spune Michael lui Luke. — Asta vrei să faci în luna ta de miere? Să macini porumb? Mă gândeam doar că poate ar trebui să ne mai lărgim un pic orizonturile. De exemplu... să plecăm în drumeție! — Becky
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Are febră. Și are probleme și cu... ăă... stomacul. Pe moment, pur și simplu am uitat. — Ei, transmite-i din partea noastră însănătoșire grabnică. — Îi transmit! Las receptorul jos și-mi dau seama că poate am exagerat un pic. Nu-l paște nici cel mai mic pericol de a fi dat afară. Doar e compania lui. De fapt, sunt chiar superâncântată că și-a luat zi liberă. Și totuși. Luke, să se îmbolnăvească? El nu se îmbolnăvește niciodată. Și nu face jogging
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
rea” - i se atribuiau ambele vicii. Blestemul proferat de el, de exemplu, era considerat a fi extrem de puternic și de eficient : „Oamenilor le era frică să facă vreun rău evreilor, pentru că, dacă te blesteamă un evreu, cu siguranță te va paște ghinionul” - declară o informatoare din estul Poloniei, de religie creștin-ortodoxă, citată de Alina Cata, care publică mai multe „povești adevărate” despre felul În care diverse blesteme proferate de evrei s-ar fi adeverit Întocmai <endnote id="(70, pp. 131-132)"/>. De
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Ei da’n noi cu nesce druci, Noi fugeam făr’ de papuci <endnote id="(2, p. 39)"/>. Subiectul acestei snoave a fost preluat tot de V. Alecsandri În Herșcu Boccegiul (1851). Fiind „voinicos, da’ fricos”, Herșcu descrie pericolele care Îl pasc pe micul negustor evreu care se Încumetă să traverseze cu căruța „Codru Herții cel de moarte,/ La jidani-i dușman foarte”. Această pădure din nordul Moldovei era unul dintre locurile cunoscute ca fiind „moartea jidovilor” și „dușmanul perciunilor” : „Acolo o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ele o specie folclorică autonomă, care ar trebui studiată) erau mai explicite În Polonia și mai Înfricoșătoare. Unui copil polonez neascultător i se spunea : „Fii cuminte ! Că altfel te fură jidanul și face pască din tine” sau i se oferea pască evreiască, zicându-i-se : „Mănâncă pască ! Este făcută din sângele tău” <endnote id="(70, p. 56)"/>. Dar nu numai viața copiilor creștini se credea că este amenințată, ci și cea a adulților. Un vechi proverb german spunea că „La evrei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
8 vite dela Dl. Ivanciu Teodor; 10 dela C. Caloiu și Ștefan Ghenciu; 15 dela Tănase Vortolomei; 8 dela M. Miclea și Gavril Simcu”. Problema acestor rechiziții fusese trecută În sarcina Prefecturii Fălciu deoarece, potrivit documentului, „Imașurile pe care le pasc cei de mai sus aparțin giudeciului Fălciu”. Nu foarte târziu, pe 11 iulie același an, numărul vitelor ce urmau a fi rechiziționate pentru armată s-a schimbat și nu În plus ci În minus: „4 vite dela Ivanciu Teodoru; 5
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
păcate, Karina, patroana, a avut o urgență și a trebuit să plece la Cordoba pentru două zile. Hai să facem un tur al fermei să știi ce și unde este.” Facem turul în mașină, trecem pe lângă turme de căprioare care pasc libere, apoi ajungem într-un câmp pe care se plimba grațios un păun alb, fluturându-și demonstrativ coada albă, deschisă ca un evantai, într-o poză desprinsă parcă dintr-o lume paralelă. „Paun alb, nici nu știam că există, e
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
în când, mă trezesc înaintea celorlalți și merg la baie în râul din apropiere cu cățelul familiei, India, un setter auriu isteț și simpatic. Nu de puține ori calea spre râu mi-a fost tăiată de o turmă de cai, păscând liberi pe câmpie. La început am avut ceva rezerve și am început să strig să-i conving să se dea la o parte, ulterior însă am observat că suntem fiecare cu treburile noastre: eu îmi văd de drum, ei își
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
viață, la frumos, la reînvierea naturii așa cum a zidit-o Creatorul pentru înfrumusețarea vieții pământești. * într-o poieniță aflată la poalele dealurilor îngemănate vecine cu cea de a treia coamă de deal, pe care se afla via boierului Jac Marcopol, pășteau iarbă fragedă și gustoasă doi juncani în vârstă de doi-trei ani, cu părul sur, coarne frumos aduse pe spate, semănând foarte bine între ei, că nu-i putea deosebi unul de altul, decît stăpânul lor. Animalele pășteau și priveau din
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
boierului Jac Marcopol, pășteau iarbă fragedă și gustoasă doi juncani în vârstă de doi-trei ani, cu părul sur, coarne frumos aduse pe spate, semănând foarte bine între ei, că nu-i putea deosebi unul de altul, decît stăpânul lor. Animalele pășteau și priveau din când în când spre stăpân, ca doi copii ce nu se încumetă să se depărteze de părintele lor. Nu se îndepărtau nici unul de altul, de parcă își presimțeau soarta lor de a munci în pereche când vor ajunge
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
altul de in, pe deasupra o vestă împletită din lână, de culoare neagră, avea pantaloni din postav negru iar în picioare obiele albe și opinci frumos meșteșugite, legate cu nojițe împletite din lână neagră. Privea cu ochii blajini la juncanii ce pășteau cu hărnicie iarba crudă, să vadă dacă nu au semne de necurățenie de la dormitul în șură, deși îi bușumase bine de dimineață cu un șomoiog de paie, i-a săcelat și nu a uitat să le lege între coarne canafuri
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
sa de la poienile din pădure , târgoveții vor fi sculați și sunt gata de muncă și cleveteală. El se sculase odată cu răsăritul luceafărului de dimineață iar acum, când soarele se ridicase deasupra copacilor, juncanii lui erau sătui de iarba ce o păscuseră cu mare hărnicie. Costache se ridică de pe buturuga pe care șezuse, își scutură pantalonii cu palma dreaptă, apoi se apropie de juncani ținînd în mână funia cu care îi adusese la păscut. înnoadă cu meșteșug funia printre coarnele juncanilor, lăsându
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
minte treburile ce-l așteptau acasă. La intrarea în Pungești, trecând prin fața administrației moșiei lui Jac Marcopol îl văzu pe administratorul moșiei, Andrieș, și după ce-și dădură binețe, acesta îl întrebă pe Costache dacă a avut aprobare să-și pască juncanii în poiana de la Prisacă. Oarecum ofensat de întrebare, Costache îi răspunse: „Apăi domnule administrator, mata nu știi că cei din familia noastră suntem bine văzuți de boier? Mătușa mea, Vasilica, a fost doica boierului, alăptându-l când el, ca
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]