3,306 matches
-
tentă sentimentală cu o intrigă mai degrabă amuzantă decât incitantă. Punctul slab al spectacolelor americane îl constituia libretul - intriga și dialogurile erau de obicei superficiale. Monopolul anglo-american al muzicalurilor de mare amploare a fost spart, în sfârșit, cu o producție pariziană, "Les Miserables" (1980), prezentată pentru prima oară la Londra în 1985. Un spectacol impresionant, inspirat de o lucrare clasică franceză, a fost urmat, în 1989, de "Miss Saigon", cu referire la Războiul din Vietnam și realizat de același cuplu: Claude-Michel
Muzical () [Corola-website/Science/319654_a_320983]
-
RPF în 1951, declinul gaullist este deosebit de puternic în nord și în marile orașe. Partidul Radical rămâne foarte puternic în Franța de Sud-Vest. Precum și republicanii socialiști,în care candidaturile personalităților notabile permit radicalilor un succes localizat, în special în bazinul parizian din jurul Mării Mediterane și o parte din Franche-Comté. El progreseză, de asemenea, cu tărie în suburbiile Parisului, comparativ cu 1951 . Această creștere s-a realizat în detrimentul socialiștilor, de asemenea, membrii ai Frontului republican,ce erau în declin în anul 1951
Alegeri legislative în Franța, 1956 () [Corola-website/Science/319698_a_321027]
-
erau în declin în anul 1951. Voturile lor erau concentrate în nord, est și sud-vest. Rămânând într-o parte a Franței moștenitoare, de radicalul socialist de la începutul secolului,în care SFIO-ul tinde să devină, în altă parte(cu excepția,regiunii pariziene), un partid muncitoresc mai autentic decât în 1951. Departamentele sunt dominate de socialiști, în care succesul Frontului Republican, destul de puternic la nord,se desfășura de la Le Havre până la Geneva,ce era o zonă economică modernizată ca teritoriu omogen,la care
Alegeri legislative în Franța, 1956 () [Corola-website/Science/319698_a_321027]
-
a dat patru profiluri posibile: înaltă calificare/handicapat, înaltă calificare/sănătos, calificare modestă/handicapat, calificare modestă/sănătos. Candidaturile au fost expediate unui eșantion reprezentativ de 2.228 de înterprinderi cu diferite activități și cu peste cincizeci de salariați din regiunea pariziană. Rezultatul, în funcție de răspunsuri pozitive (propunere de întâlnire) sau negative (refuz, tăcere) a fost acela că candidatii valizi avand o înalta calificare au apoape de două ori mai multe șanse să se dea curs cererii lor decât omologii lor cu dizabilități
Dizabilitate () [Corola-website/Science/319721_a_321050]
-
Germania. Cu toate acestea, munca lui Hans a fost declarată ca fiind "degenerata" de către Partidul Nazist, si a fost forțat să părăsească Germania și să se stabilească în Franța în anul 1938. Muncă acestuia a fost bine venită în arta pariziana, în special de către suprarealiști, în frunte cu André Breton, datorită referințelor la adresa frumuseții feminine și a sexualizării formei tinere. Fotografiile sale au fost publicate în jurnalul suprarealist "Minotaure", 5 decembrie 1934 sub titlul "Poupée, variations sur le montage d'une
Hans Bellmer () [Corola-website/Science/319734_a_321063]
-
special în Bucuresti, vile și imobile de raport. Este arhitectul care definește cel mai bine denumirea de stil neo-românesc, o prelucrare și reconfigurare a elementelor istoriciste, după combinații proprii, personalizate. El a îmbinat tipul de bovindou de început de secol parizian cu foișorul, ca în cazul casei sale din București (1913-1914), de pe strada Luterană, o compoziție care, pentru că este asimilată "sacnasiului" prezent în arhitectura vernaculară locală, a fost apoi preluată și reinterpretată frecvent. A făcut clasele primare la școala Mântuleasa, și
Paul Smărăndescu () [Corola-website/Science/319272_a_320601]
-
du Tourmalet": premiul Jacques Goddet și premiul Henri Desgrange. În "Pirinei" au fost programate 4 etape: Turul s-a încheiat cu o etapă de plat, o etapă contra-cronometru individual de 51 km, și ultima etapă (de plat) cu obișnuitul circuit parizian și sprinturi pe Champs-Élysées. Turul a fost câștigat de rutierul echipei Saxo Bank,luxemburghezul Andy Schleck.Schleck s-a impus și în clasamentul tricoului alb,acordat celui mai bine clasat rutier sub 26 de ani în clasamentul general.Tricoul de
Turul Franței 2010 () [Corola-website/Science/319323_a_320652]
-
fi Orféo Català În 1898, scrie la Paris dizertația "Filozofia religioasă a lui Kant". Un an mai târziu își doctoratul în filozofie publicând această lucrare la Universitatea din Tübingen. La 30 de ani, în 1905, răspunde solicitării unei asociații evanghelice pariziene care solicita un post de medic. Dar convingerile sale doctrinare îi cereau mai mult. Spre surprinderea prietenilor și a rudelor, renunță la acest post și se înscrie din nou la Universitate cu intenția de a obține doctoratul și în medicină
Albert Schweitzer () [Corola-website/Science/315868_a_317197]
-
minore. În 1953 înregistrează primul său disc la casa de discuri Philips, conținând două cântece ("La Foire" și "Il y a") și vândut în 200 de exemplare. Cucerit de această interpretare, Jacques Canetti, descoperitor de talente, director al celebrului cabaret parizian « Les Trois Baudets » și director artistic la Philips, îl invită la Paris. În iulie același an îl întâlnește pe Georges Brassens. În primăvara anului 1954 se mută definitiv la Paris, fiind urmat în 1955 de soția și fiicele lui, care
Jacques Brel () [Corola-website/Science/316507_a_317836]
-
a unor artizani care cunoșteau nu numai zona ci și sentimentele populației locale a permis vitraliilor să prezinte cu mai multă exactitate sentimentele acestei populații. Astfel, vitraliul Marchizei de La Rochejaquelein instalat în capela castelului de Clisson și realizat de maistrul parizian Émile Hirsch, este mai complex din punct de vedere tehnic decât vitraliile meșterilor locali, dar nu are conținului emoțional al acestora. Unul din primii artiști care s-au ocupat de vitraliile din zonă a fost sticlarul Meuret, care a realizat
Vitralii despre războiul din Vendée () [Corola-website/Science/316681_a_318010]
-
-i cumpăra tablourile. Dar celebritatea o obține în Franța. În 1824, Constable trimite câteva lucrări la Salonul din Paris. Pentru tabloul intitulat ""Car de transportat fânul"" ("Haywain") este distins - împreună cu Eugène Delacroix - cu medalia de aur, critica franceză și pictorii parizieni primindu-l cu unanumă apreciere. Constable primește numeroase comenzi din Franța. Cu toate acestea, publicul englez manifestă încă reținere față de creația lui Constable. În 1828, Maria, soția lui, bolnavă de tuberculoză încetează din viață. Perseverența în muncă îi aduce , în
John Constable () [Corola-website/Science/315137_a_316466]
-
sau Fecioarei, sau reprezentări ale sfinților, constituiau obiect de venerare. Reminiscențe ale stilului bizantin putem găsi și la manuscrisele necreștine, datate în secolele al IV-lea și al V-lea, aflate la "Biblioteca Vaticana" sau în scrieri creștine ca "Psaltirea pariziană" (datată în secolul al X-lea și aflata la Biblioteca Națională din Paris.) Arta evului mediu - realizată în afara granițelor Imperiului Bizantin - are câteva trăsături distinctive. Astfel, arta anglo-irlandeză care începe să înflorească în perioada cuprinsă între secolele al VII-lea
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
muncitori construind o șosea, orășeni participând la funeralii sau oameni stând la masă și care ascultă muzică sau fumează. Alți pictori care pot fi considerați realiști sunt: Honoré Daumier (1808-1879), cunoscut mai ales pentru litografiile care reflectă scene de pe străzile pariziene, Jean François Millet (1814-1875), care aparținea Școlii de la Barbizon, artist realist de factură socială. Édouard Manet (1832-1883) a fost un inovator al anilor 1860, stilul său fiind considerat ca precursor al impresionismului. Ca și Courbet, subiectele tratate aparțineau vieții cotidiene
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
sale de la Giverny, unde puternica strălucire a luminii și culorii dau senzația inedită de evanescență. Alți mari inovatori ai impresionismului au fost Camille Pissarro (1830-1903) și Pierre-Auguste Renoir (1841-1919). Motivele favorite ale lui Pissaro erau peisajele, scenele cu râuri, strada pariziană și muncitorii aflați la lucru. Renoir are aceleași teme ca și Pissaro sau Monet, dar realizează și un mare număr de portrete și nuduri-femei, care devin foarte celebre. Spre deosebire de ceilalți impresioniști, care se ocupau de efectele tranzitorii, schimbătoare ale luminii
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
Courbet, Daumier semnează o petiție de protest împotriva asprimii juriului de la Salon. În timpul războiului franco-prusac, continuă să realizeze litografii pentru ""Le Charivari"". În iarna anului 1870-1871, în timpul asedierii Parisului, Daumier și Courbet fac parte din comisia responsabilă de salvarea monumentelor pariziene și a capodoperelor din muzee. Din anul anul 1867 vederea artistului începe să se înrăutățească. În anul 1872, aproape orb, realizează ultimele sale litografii și tablouri. În 1877, artistul se găsește într-o situație materială dificilă și i se acordă
Honoré Daumier () [Corola-website/Science/315208_a_316537]
-
și traduceri. Între anii 1930-1950, teologul și orientalistul român Vasile Radu (1887-1940) a publicat textul arab în traducere franceză sub denumirea "Voyage du patriarche d’Antioche Macaire Za’im" (Ed. Firmin-Didot et Cie., Paris, Col. Patrologia Orientalis, 1949), în colecția pariziană „Patrologia Orientalis”.
Paul de Alep () [Corola-website/Science/318824_a_320153]
-
și Giorgio (1890-1966). În acea perioadă, magazinul se numea „Old Curiosity Shop” pentru a atrage o clientelă anglo-saxonă venită din Statele Unite sau din Marea Britanie. Abia după 1910 începe să se specializeze în producția de bijuterii cu creații inspirate de școala pariziană sau americană. În 1932 fiii săi preiau conducerea societății. Sotirios moare în 1934. În același an, fiii săi extind magazinul din Via Condotti. Acesta este inaugurat pe 9 aprilie 1934. În timpul celui de-al doilea război mondial, cu ocazia raziei
BVLGARI () [Corola-website/Science/316018_a_317347]
-
Primului Război Mondial, medic-șef al Spitalului de Boli Infecțioase din București, mort la datorie, îngrijind bolnavii de tifos exantematic din Moldova. Pierre Édouard s-a născut în 1878 la Paris. Tatăl său, Édouard Clunet (1845-1922) a fost una din figurile baroului parizian, avocat specializat în drept internațional care a fondat în 1874 revista "Journal du droit international", revistă care apare și în prezent și este cunoscută și ca „le Clunet”, și care a fost unul din avocații apărării în procesul Mata Hari
Jean Clunet () [Corola-website/Science/316282_a_317611]
-
el a construit Hôtel de Lassay de lângă Palais Bourbon, reședință ei de la Paris. Mai tarziu, a fost construită o galerie care a adăpostit mare parte din colecția de pictură care a făcut reputația lui Lassay că un cunoscător în cercurile pariziene pentru o generatie după moartea lui. De asemenea, prin galeria care a alăturat cele două clădiri, cei doi iubiți au avut un acces mai bun unul la altul. În timpul regentei lui Philippe d'Orléans, fiul Louisei Françoise a intrat în
Louise-Françoise de Bourbon () [Corola-website/Science/320156_a_321485]
-
fost recunoscută de regele Filip August în anul 1200 și de papa Inocențiu al III-lea în anul 1215. A dobândit rapid un mare prestigiu, îndeosebi în domeniile filosofiei și în domeniul teologiei. Constituită ca o asociație a tuturor colegiilor pariziene situate pe malul stâng al Senei, ea asigura formarea personalului din instituțiile regale (consiliul de stat, parlamente, tribunale, fisc) și ecleziastice (episcopi, abați, personal didactic, medici, cler superior). , după o lungă perioadă de declin în epoca modernă, a fost suprimată
Universitatea din Paris () [Corola-website/Science/320280_a_321609]
-
tuturor membrilor săi „forul ecleziastic”, adică privilegiul de a fi judecat de către un tribunal ecleziastic și nu civil. Membrii universității sunt cu toții considerați ca fiind "cadre", ceea ce nu-i împiedică să fie foarte turbulenți și să provoace incidente în tripourile pariziene. În 1209 o bulă pontificală autorizează universitatea să-și aleagă un ”procurator”, care să o reprezinte legal în fața autorităților. În 1212 i se interzice cancelarului să pretindă magistrului căruia îi acorda "licentia docendi" să-i depună jurămînt de obediență. În
Universitatea din Paris () [Corola-website/Science/320280_a_321609]
-
, un eveniment major al Revoluției Franceze, s-a produs la Paris într-o zi de marți 14 iulie în anul 1789. Cu toate că fortăreața medievală cunoscută sub numele de Bastilia mai avea doar șapte deținuți, căderea ei în mâinile revoluționarilor parizieni a reprezentat în mod simbolic sfârșitul Vechiului Regim ("Ancien régime", în franceză) și începutul Revoluției Franceze. Predarea închisorii, simbol al tiraniei monarhiei franceze, a zguduit atât Franța cât și restul Europei, ecourile sale ajungând până în îndepărtata Rusie. Din 1880, 14
Căderea Bastiliei () [Corola-website/Science/321019_a_322348]
-
de Launay, guvernatorul fortăreței, au eșuat și acesta a fost luat prizonier și omorât. Începând cu ziua următoare, Bastille a fost complet dărâmată. În dimineața de 15 iulie, regele Ludovic al XVI-lea a înțeles înfrângerea suferită în fața insurecției cetățenilor parizieni, a dat ordin de retragere a trupelor fidele lui și a revenit asupra schimbărilor guvernamentale făcute în urmă cu câteva zile. În Paris, a fost stabilit un nou primar, într-o nouă structură, numită ""Comună"" și s-a înființat o
Căderea Bastiliei () [Corola-website/Science/321019_a_322348]
-
asupra schimbărilor guvernamentale făcute în urmă cu câteva zile. În Paris, a fost stabilit un nou primar, într-o nouă structură, numită ""Comună"" și s-a înființat o armată populară, ""Garda Națională"". Revoluția s-a răspândit în țară, după modelul parizian, populația organizându-se în municipalități cu scop de auto-guvernare; de asemenea au înființat corpuri ale Gărzii Naționale, ignorându-se autoritatea regală. La 27 iulie, într-un gest de aparentă reconciliere, regele a acceptat o cocardă tricoloră, intrând în Primăria Parisului
Căderea Bastiliei () [Corola-website/Science/321019_a_322348]
-
orașului de către prusaci au contribuit la nemulțumirea generală. În ianuarie 1871, după patru luni de asediu, guvernul republican moderat de apărare națională a cerut armistițiu cu nou-proclamatul Imperiu German. Germanii au cerut o intrare triumfală în Paris. În pofida greutăților asediului, mulți parizieni erau categoric împotrivă ca prusacilor (acum în fruntea Imperiului German) să li se permită fie și o ocupare ceremonială a orașului lor. Sute de mii de parizieni erau membri a unei miliții înarmate, denumită „Garda Națională”, care fusese lărgită pentru
Comuna din Paris () [Corola-website/Science/321033_a_322362]