KorAP: Find »[drukola/base=penitenciar & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...124 125 126 ...1387 >

34,654 matches

Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234

emis Decretul nr. 421/24 septembrie 1955 al MAN privind grațierea și amnistierea unor infracțiuni. Acest decret, prin care au fost grațiați și amnistiați mai mult de 10.000 de Întemnițați, a Însemnat punctul de maximă relaxare În privința regimului represiv/penitenciar din RPR58. După numai un an, În contextul izbucnirii revoluției din Ungaria, Securitatea, Procuratura, Justiția și penitenciarele se aflau În stare de alertă. Arestări, condamnări, internări În Închisori de ordinul miilor, multe dintre elementele ostile fiind arestate pentru a doua

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
prin care au fost grațiați și amnistiați mai mult de 10.000 de Întemnițați, a Însemnat punctul de maximă relaxare În privința regimului represiv/penitenciar din RPR58. După numai un an, În contextul izbucnirii revoluției din Ungaria, Securitatea, Procuratura, Justiția și penitenciarele se aflau În stare de alertă. Arestări, condamnări, internări În Închisori de ordinul miilor, multe dintre elementele ostile fiind arestate pentru a doua sau chiar a treia oară, intelectuali, studenți, muncitori, țărani. În ceea ce-i privește pe ultimii, majoritatea au

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
reeducate, 417 foști legionari periculoși pentru Securitatea statului 61. O estimare globală: 60.000 de deținuți 62. Semnificativă este și emiterea Decretului nr. 318/21 iulie 1958, care extindea sfera infracțiunilor pasibile de pedeapsa cu moartea. La Gherla, după statisticile penitenciarului, numărul Încarceraților politici a cunoscut următoarea evoluție: decembrie 1955 - 428; iulie 1956 - 842; decembrie 1956 - 1.255; iulie 1957 - 1.622; decembrie 1957 - 2.253; iulie 1958 - 2.852; decembrie 1958 - 3.317; iulie 1959 - 4.466; decembrie 1959 - 2

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
1961 - 2.914; iulie 1962 - 2.983; decembrie 1962 - 2.630; iulie 1963 - 2.545; decembrie 1963 - 2.039; iulie 1964 - 858; decembrie 1964 - 608 deținuți de drept comun. Această evoluție de la Gherla este În acord cu situația generală din penitenciarele din România acelor ani. Cifrele Însă nu pot spune totul despre epocă. Memorialiștii evocă reîntoarcerea la regimul de la Începutul anilor ’50 sub toate aspectele - supraaglomerarea celulelor, hrana sub orice critică, violența tratamentului gardienilor, duritatea pedepselor etc. Consecința tragică este marele

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
marele număr de morți Înregistrați, cu momentul de vârf În anii 1959-1960. și mai trebuie adăugat ceva: reluarea reeducării. Dar Într-o cu totul altă manieră decât ceea ce s-a Întâmplat În 1950-1951. Menținându-se presiunea asupra deținuților, treptat regimul penitenciar devine mai puțin aspru, se Îmbunătățește hrana, se moderează regimul pedepselor, În paralel cu introducerea programelor culturale și de propagandă politico-ideologică. „Caracteristice acestei reeducări nu mai sunt bătaia și tortura, ci presiunile exercitate asupra deținuților, combinate cu promisiuni de eliberare

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
prânz. (ă) După anul 1962, trebuia să fi comis un delict deosebit de grav ca să mai ajungi la izolare. S-a intrat de fapt În legalitate, o legalitate dirijată de la centruă 64 Din 1962 a avut loc o ameliorare a condițiilor penitenciare și au Început o serie de grațieri de pedepse În baza unor decrete precum: DL 322/1959, DL 441/1959, D. 79/24 februarie 1960 (820 de grațiați), D. 454/1961, D. 294/18 aprilie 1962, D. 295/21 aprilie

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
doar cazuri de propagandă, uneltire sau trădare față de orânduirea socialistă, pedepsite cu Închisoarea sau cu internarea În spitale psihiatrice, nelipsind nici situațiile de lichidare fizică a opozanților 67. Anexa Itc "Anexa I" O dimensionare mai precisă a fenomenului detenției În penitenciare și al internărilor În lagăre de muncă (penitenciare + aresturi ale MAI și ale Securității + lagăre de muncă), precum și a deceselor survenite nu este posibilă din păcate nici astăzi, În ciuda numeroaselor abordări ale temei. Principala dificultate constă În faptul că puținele

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
orânduirea socialistă, pedepsite cu Închisoarea sau cu internarea În spitale psihiatrice, nelipsind nici situațiile de lichidare fizică a opozanților 67. Anexa Itc "Anexa I" O dimensionare mai precisă a fenomenului detenției În penitenciare și al internărilor În lagăre de muncă (penitenciare + aresturi ale MAI și ale Securității + lagăre de muncă), precum și a deceselor survenite nu este posibilă din păcate nici astăzi, În ciuda numeroaselor abordări ale temei. Principala dificultate constă În faptul că puținele documente statistice folosite de diverși autori nu sunt

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
decedați (2); la Galați - 15 decedați (2); la Cluj - 13 decedați (12); la Timișoara - 25 de decedați (18); la Pitești - 16 decedați (16). Cifrele cursive indică regăsirea deceselor În statistica din 1968. Surprinzător de mare este numărul de la ultimele trei penitenciare. „Situația” din 1968 Înscria numele lor la categoria celor decedați „În timpul executării pedepsei”. De fapt, acolo Securitatea a comis asasinate În anii 1949 (șapte cazuri, Timișoara, decedați În 2 august 1949) și 1950 (13 la Cluj, 17 la Timișoara, 16

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
martie, 20 martie, 23 martie, 2 aprilie, 3 aprilie și 5 aprilie 1950, unii la aceeași oră). Toți aceștia erau contrarevoluționari implicați În rezistența armată anticomunistă, condamnați pe termene de la 15 ani până la detenția pe viață și trimiși În diferite penitenciare pentru executarea pedepsei. Din ordin, au fost apoi livrați Securității și Împușcați. Certificatele de deces, Întocmite În 1957, Înscriau drept cauze ale acestor decese naturale - „insuficiență circulatorie, miocardită etc.”. Considerăm că există informații care să susțină existența altor zeci de

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
ca tentative de fugă de sub escortă/atac asupra agenților. și aceasta atunci când au fost raportateă Cercetări atente vor aduce și alte probe ale crimelor, multe altele rămânând necunoscute. De ce? Deoarece, În cazul acestor asasinate, sunt cunoscute documente precum ordinul către penitenciare de predare către Securitate a unor deținuți, acte de predare-primire, dar nu vom ști care a fost conținutul ordinului verbal/secret dat celor ce i-au preluat decât reușind să aflăm ce s-a Întâmplat cu respectivii deținuți. După studierea

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
anunțarea familiilor celor decedați se făcea doar după primirea unei aprobări superioare. Un exemplu: fostul secretar al CC al PMR, Vasile Luca, decedat În P. Aiud În 27 iulie 1963, Înregistrat la Primăria Aiud (cu nr. 1165/30 iulie 1963). Penitenciarul Aiud cere, În 7 august 1963, aprobarea comunicării decesului și primește „ordin să nu se comunice familiei decesul”. După grațierile din 1964, În 14 septembrie 1964, familia solicita relații asupra situației lui Vasile Luca, iar În 29 septembrie 1964 se

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
să nu se comunice familiei decesul”. După grațierile din 1964, În 14 septembrie 1964, familia solicita relații asupra situației lui Vasile Luca, iar În 29 septembrie 1964 se primea aprobarea comunicării decesului, În aceeași zi fiind expediată adresa oficială a penitenciarului. Aceste consemnări privind comunicarea decesului deținutului pot fi Întâlnite pe fișele din ultimii ani dinainte de 1964. Pentru Începutul anilor ’50, multe asemenea fișe erau completate sumar și retroactiv. Pe unele dintre ele găsim consemnarea: „după tabelul decedaților de la penitenciarul X

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
a penitenciarului. Aceste consemnări privind comunicarea decesului deținutului pot fi Întâlnite pe fișele din ultimii ani dinainte de 1964. Pentru Începutul anilor ’50, multe asemenea fișe erau completate sumar și retroactiv. Pe unele dintre ele găsim consemnarea: „după tabelul decedaților de la penitenciarul X” sau „după tabelul de la DGP”. Deci au existat asemenea tabele. Nici azi, În 2005, situația lor nu este cunoscută. După părerea noastră, În penitenciare, lagăre de muncă și aresturi ale Securității și Miliției au murit, În perioada 1945-1964, aproximativ

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
erau completate sumar și retroactiv. Pe unele dintre ele găsim consemnarea: „după tabelul decedaților de la penitenciarul X” sau „după tabelul de la DGP”. Deci au existat asemenea tabele. Nici azi, În 2005, situația lor nu este cunoscută. După părerea noastră, În penitenciare, lagăre de muncă și aresturi ale Securității și Miliției au murit, În perioada 1945-1964, aproximativ 15-20.000 de deținuți, din care majoritatea politici. Acestei cifre i se adaugă numărul celor morți În deportările interne și externe. II. Privitor la dimensiunile

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
ale Securității și Miliției au murit, În perioada 1945-1964, aproximativ 15-20.000 de deținuți, din care majoritatea politici. Acestei cifre i se adaugă numărul celor morți În deportările interne și externe. II. Privitor la dimensiunile reale ale detenției În sistemul penitenciar din România, bibliografia consultată aduce În discuție următoarele date: - decembrie 1944 - ianuarie 1945, circa 80.000 de germani deportați În URSS (1/5 dintre ei nu s-au mai Întors)84; - 1944-1949, condamnați și internați administrativ - 12.915; În 1949

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
arestați, condamnați și necondamnați, internați În lagăre de muncă și reținuți pentru perioade mai scurte În aresturi sau alte depozite ale Securității. Cu cei deportați, În țară și În afara ei, numărul se apropie de cifra estimată de M. Oprea. * ** Rețeaua penitenciarelor din sistem număra, În 1945, 74 de penitenciare cu o capacitate de cca 15.000 de locuri 108. Au funcționat Între 1945 și 1947 zeci de lagăre de internare: Târgu-Jiu (capacitate: 4.600; În noiembrie 1944, erau 4.650 de

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
muncă și reținuți pentru perioade mai scurte În aresturi sau alte depozite ale Securității. Cu cei deportați, În țară și În afara ei, numărul se apropie de cifra estimată de M. Oprea. * ** Rețeaua penitenciarelor din sistem număra, În 1945, 74 de penitenciare cu o capacitate de cca 15.000 de locuri 108. Au funcționat Între 1945 și 1947 zeci de lagăre de internare: Târgu-Jiu (capacitate: 4.600; În noiembrie 1944, erau 4.650 de internați, din care 3.161 bărbați, 1.155

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
Brașov: Feldioara, Sânpetru, Brașov ș.a.110. După R. Ciuceanu (Regimulă, pp. 18, 23), În anii 1948-1955 funcționau (În paranteze - ani/deținuți): categoria I: Aiud (1954/2.571), Gherla (1954/2.174, 1959/4.561), Jilava (1951/5.000?); categoria II (penitenciare Închise): Arad, Caransebeș (1954/554), Cluj (Tribunal, Principal), Constanța (1952/700), Craiova (1954/765), Făgăraș (Central, 1951/950, 1954/669), Galați (1954/998), Mărgineni (1954/1.066), Mislea (femei, 1954/397), Ocnele Mari, Oradea (1954/533), Orașul Stalin (Brașov) (Tribunal

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
290), Făgăraș (raional), Fălticeni, Dorohoi, Huși, Ișalnița, Lugoj, Miercurea-Ciuc (femei), Odorhei, Oravița, Petroșani, Piatra-Neamț, Rădăuți, Râmnicu-Vâlcea, Roman, Sfântul Gheorghe, Sighișoara, Sighet (raional), Slatina, Târgoviște, Târgu-Jiu, Tecuci, Tulcea, Turda, Turnu-Măgurele, Turnu Severin, Vaslui, Zalău. Au fost desființate, Între 1959 și 1963, penitenciarele Făgăraș (1960), Cluj-minori (1959), Focșani (1959), Ocnele Mari (1959), Suceava, Bistrița, Constanța, Călărași, Caracal, Huși, Lugoj, Oravița, Râmnicul Sărat, Roman, Sighișoara, Slatina, Turda, Târgoviște, Brad, Zalău, Câmpulung Moldovenesc (1962), Giurgiu (1962). În afara acestor penitenciare, au mai fost folosite pentru perioada

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
fost desființate, Între 1959 și 1963, penitenciarele Făgăraș (1960), Cluj-minori (1959), Focșani (1959), Ocnele Mari (1959), Suceava, Bistrița, Constanța, Călărași, Caracal, Huși, Lugoj, Oravița, Râmnicul Sărat, Roman, Sighișoara, Slatina, Turda, Târgoviște, Brad, Zalău, Câmpulung Moldovenesc (1962), Giurgiu (1962). În afara acestor penitenciare, au mai fost folosite pentru perioada anchetelor spațiile din arestul clădirilor Securității (mare parte din ele foste proprietăți ale unor fruntași politici sau ai vieții social-economice, Întemnițați sau doar evacuați) și ale Miliției ori din Închisorile militare. În 1949 (nota

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
arestul clădirilor Securității (mare parte din ele foste proprietăți ale unor fruntași politici sau ai vieții social-economice, Întemnițați sau doar evacuați) și ale Miliției ori din Închisorile militare. În 1949 (nota 10), șefii Securității Își puneau problema construirii a două-trei penitenciare. Sub imperiul acestei necesități, la Făgăraș, În impozanta cetate medievală, a fost repede amenajat un penitenciar care, În septembrie-octombrie 1950, primea aproape o mie de deținuți. Alexandru Drăghici afirma În 1968: „Erau trei Închisori: Malmezonul, Închisoarea din beciul Securității (MI

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
social-economice, Întemnițați sau doar evacuați) și ale Miliției ori din Închisorile militare. În 1949 (nota 10), șefii Securității Își puneau problema construirii a două-trei penitenciare. Sub imperiul acestei necesități, la Făgăraș, În impozanta cetate medievală, a fost repede amenajat un penitenciar care, În septembrie-octombrie 1950, primea aproape o mie de deținuți. Alexandru Drăghici afirma În 1968: „Erau trei Închisori: Malmezonul, Închisoarea din beciul Securității (MI, devenit sediu al CC al PMR) și Jilava (penitenciar de tranzit și depozit), care erau ale

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
cetate medievală, a fost repede amenajat un penitenciar care, În septembrie-octombrie 1950, primea aproape o mie de deținuți. Alexandru Drăghici afirma În 1968: „Erau trei Închisori: Malmezonul, Închisoarea din beciul Securității (MI, devenit sediu al CC al PMR) și Jilava (penitenciar de tranzit și depozit), care erau ale Securității, nu ale Direcției Penitenciare”111. Unități/ Colonii de muncă (formațiuni): Arad (minori), Baia Mare, Baia Sprie (1954/761), Bârcea Mare (penitenciar/colonie), Bicaz, Borzești (1954/1.458), Brad, Bragadiru, Brâncovenești, CRM București (ISRM

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
primea aproape o mie de deținuți. Alexandru Drăghici afirma În 1968: „Erau trei Închisori: Malmezonul, Închisoarea din beciul Securității (MI, devenit sediu al CC al PMR) și Jilava (penitenciar de tranzit și depozit), care erau ale Securității, nu ale Direcției Penitenciare”111. Unități/ Colonii de muncă (formațiuni): Arad (minori), Baia Mare, Baia Sprie (1954/761), Bârcea Mare (penitenciar/colonie), Bicaz, Borzești (1954/1.458), Brad, Bragadiru, Brâncovenești, CRM București (ISRM Roșu), Buzău (minori), Capu Midia (1953/ 2.337), Castelu (1953/732), Cavnic

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]