4,527 matches
-
unui viitor mai bogat, nebulos, dar posibil". Rezistența la închidere presupune preocuparea permanentă de ameliorări, retușări, șlefuiri ale rezultatului. Puține persoane dispun de această calitate, de altfel extrem de importantă, atâta timp cât asigură productivitatea, fluența producției și de aici șansa originalității și perfecțiunii. Elevii și adulții trebuie îndemnați să-și formeze deprinderea de a genera mai multe variante la toate problemele divergente cu care se confruntă în viața profesională și personală. G. Davis, (Ana Stoica Constantin, 2004, p. 132) grupează atributele persoanei creative
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
un scop final; 3. Scopul procesului evolutiv este de a produce ființe superioare care să trăiască într-o permanentă stare de armonie de fericire extatică, ființe care ar avea coeficientul de inteligență al unui geniu și numeroase alte atribute ale perfecțiunii, rareori observate la oamenii actuali și cunoscute sub numele de puteri psihice (siddhi, sanskrit, n.a.Ă; 4. De vreme ce mecanismul procesului kundalini este de natură biologică, acesta se pretează la efectuarea unui studiu științific riguros pe un grup țintă ales corespunzător
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
a fi realizat, a avea puterea de a dobândi independență, în raport cu orice mobiluri și implicit, în raport cu orice ordine a cauzelor, a fi mereu tu însuți. Este ușor de sesizat că și o asemenea interpretare este precară. Ea exaltă ca o perfecțiune a voinței, ceea ce este în fond, o deficiență a cunoașterii. Ea întreține iluzia că a acționa ( sau a nu acționa ) fără motive, înseamnă a sustrage acțiunea ( sau refuzul ei ) unor determinări cauzale, confundând eliberarea de constrângeri ( posibilă ) cu o iluzorie
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
1596-1650) Descartes prezintă teoria sa despre libertate în lucrările Principiile filosofiei și Meditații metafizice. În accepțiunea lui Descartes liberul arbitru este capacitatea de a alege între bine și rău, este acea calitate a omului care îl ridică pe acesta spre perfecțiune. Alegerile liberului arbitru sunt precedate de acte de cunoaștere, realizabile prin grația divină. Astfel, alegerile întemeiate pe adevăr sunt demne de laudă, iar cele bazate pe fals sunt demne de dispreț. Deci, liberul arbitru este însoțit de responsabilitate. Corelată liberului
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
însoțită de responsabilitate în măsura în care alegerile sunt premerse de cunoaștere. Alegând în cunoștință de cauză, alegem cu responsabilitate. Libertatea omului este infinită, fiindcă omul se aseamănă cu divinitatea prin întinderea voinței. Omul este absolut liber și absolut responsabil, întrucât principala sa perfecțiune este aceea de a dispune de liber arbitru. Libertatea este angajată, întrucât este un rezultat al propriei noastre alegeri. Descartes susține că libertatea este manifestă în forma liberului arbitru acceptat cu necesitate pentru evitarea aporiilor la care conduce ideea unui
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
care vede totul poate spune în orice moment ce se petrece pretutindeni, inclusiv ce s-a petrecut sau ce se va petrece. Libertatea văzută de Leibniz, este o libertate ce ține de ”mașina divină”, întrucât universul este văzut ca o perfecțiune, toate lucrurile au grade de libertate , văzute ca libertăți autentice, dar care anunță restul universului, și care în mod natural afectează întregul. III.2.4. Jean Jeaques Rousseau (1712-1778) Pentru Rousseau, prin libertate se poate înțelege atât starea de independență
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
Integrarea socio- culturală a elevilor hipoacuzici prin activități educative școlare și extrașcolare prof. psihopedagog Ana Irina Imbir Școala pentru Hipoacuzici, București Motto: „(...) în problema educației constă marele secret al perfecțiunii umane” (Immanuel Kant, „Tratatul de pedagogie”) În concepția marelui filozof german Immanuel Kant, educația este una dintre cele mai mărețe invenții ale geniului uman, ascunzând în sine marele secret al perfecțiunii umane. Omul este- în concepția lui- singura ființă care
Integrarea socio- cultural? a elevilor hipoacuzici prin activit??i educative ?colare ?i extra?colare by Ana Irina Imbir [Corola-publishinghouse/Science/83941_a_85266]
-
București Motto: „(...) în problema educației constă marele secret al perfecțiunii umane” (Immanuel Kant, „Tratatul de pedagogie”) În concepția marelui filozof german Immanuel Kant, educația este una dintre cele mai mărețe invenții ale geniului uman, ascunzând în sine marele secret al perfecțiunii umane. Omul este- în concepția lui- singura ființă care poate fi educată. „Copilul este, prin excelență, un animal educandum, o ființă care cheamă educația” (Lageveld), care posedă capacitatea de a fi receptivă la influențele educative ale mediului realizând acumulări progresive
Integrarea socio- cultural? a elevilor hipoacuzici prin activit??i educative ?colare ?i extra?colare by Ana Irina Imbir [Corola-publishinghouse/Science/83941_a_85266]
-
care omul nu l-a aflat încă sau se teme să-l recunoască. De aceea nici o cultură dintre cele postcreștine nu este o inovație absolută, radicală. Ca fiecare, fie s-a considerat cea mai bună, fie a tînjit să atingă perfecțiunea celei anteriore. Aceasta demonstrează că mișcarea de căutare în care vechiul se ocultează pentru a reapare neașteptat și metamorfozat câteodată în mod irecognoscibil, iar noul se crede și se vrea cu desăvârșire nou, este mișcarea spiritului în general și implicit
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
propriei sale existențe în termenii îndoielii metodice. Remarcăm că este vorba deja de o necesitate. În mod idealist, gîndirea este prima în raport cu obiectul gîndit căci . ) A treia etapă constă în a dovedi existența unei ființe perfecte plecînd de la ideea de perfecțiune care este în om: .) Avînd în vedere aceste trei etape, putem remarca faptul că gîndirea lui Descartes se organizează în funcție de o ierarhie: corpul, sufletul, Dumnezeu. Aceste trei nivele unde se procedează succesiv prin eliminarea celei mai mici perfecțiuni sau celui
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
ideea de perfecțiune care este în om: .) Avînd în vedere aceste trei etape, putem remarca faptul că gîndirea lui Descartes se organizează în funcție de o ierarhie: corpul, sufletul, Dumnezeu. Aceste trei nivele unde se procedează succesiv prin eliminarea celei mai mici perfecțiuni sau celui mai mic grad de existență ne pot face să ne gîndim la anumite căutări mistice și la anumite sisteme teologice. Ceea ce la înțelepți se realizează și se împlinește la nivelul obligațiilor morale practice, în cartesianism se realizează la
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
aici într-o sferă foarte apropiată de realismul platonician. Nu se spune în Republica: “ceea ce este perfect poate fi perfect cunoscut și ceea ce nu este deloc nu poate fi deloc cunoscut”? Descartes plasează strategic eul gînditor între neantul lucrurilor și perfecțiunea divină. De asemenea, acolo, teoria cunoașterii se întemeiază pe un ideal de perfecțiune și realismului platonician îi corespunde inneismul cartesian care descoperă necesitatea ființei ca obiect natural al adevăratei științe. VI.4. Dumnezeul esență și critica tomistă Această necesitate este
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
Republica: “ceea ce este perfect poate fi perfect cunoscut și ceea ce nu este deloc nu poate fi deloc cunoscut”? Descartes plasează strategic eul gînditor între neantul lucrurilor și perfecțiunea divină. De asemenea, acolo, teoria cunoașterii se întemeiază pe un ideal de perfecțiune și realismului platonician îi corespunde inneismul cartesian care descoperă necesitatea ființei ca obiect natural al adevăratei științe. VI.4. Dumnezeul esență și critica tomistă Această necesitate este analogică. Iar dacă, așa cum afirmă Gilson, ontologia platoniciană “se constituie deci în întregime
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
să explice acțiunile animalelor. E sigur că instinctul conferă direcția de ansamblu a comportamentului animal, dar se pare că pentru Descartes instinctul trebuie întotdeauna să fie specializat. Această specializare relevă deasemenea, în ceea ce el presupune, limita absolută a comportamentului animal: perfecțiunea sa este semnul infailibil al caracterului său non inteligent. Invers, inteligența (care desemnează aici faptul de a acționa conștient și de a ne reprezenta ceea ce facem ) este caracterizată prin polivalența indefinită a întrebuințărilor sale: animalele nu acționează decât prin “dispoziția
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
cât o mie de cuvinte.” ( Rotaru Ana -Maria) Nu există oameni la fel: avem sentimente,speranțe, idei, modalități diferite de a cataloga binele, frumosul, bucuria, durerea. Nu privim la fel lumea din jur, nu ne dorim toți să atingem aceeași perfecțiune. Nu acceptăm ușor că alții pot fi altfel decât noi și din acest motiv tindem uneori să respingem ceea ce nu cunoaștem, ceea ce ne este străin. Unii din noi ne dorim să-i înțelegem pe cel din jur, ba chiar afirmăm
Parteneriatul educa?ional ?modalitate eficient? de modelare a personalit??ii elevilor by Rotaru Ana ?Maria [Corola-publishinghouse/Science/83975_a_85300]
-
Enguerrand Quarton (1410‑1466) - pictor francez. 31 Cf. V. mannuCi, Bibbia come Parola di Dio, Ed. Queriniana, Brescia 1981,142‑150. Pietà Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 79 Realizarea compoziției piramidale, unitatea și armonia formelor, ajung la perfecțiune: mișcarea capului Madonei, gestul resemnat al mâinii întredeschi‑ se, ochii închiși care abia rețin lacrimi grele, exprimă cu mare putere o durere adevărată, umană 32. Caracterele profane ale lucrării au provocat mare indignare printre clerici; relatările timpului ne aduc o
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
este logica lui David în care omul este reprezentat gol și lipsit aparent de apărare. Și totuși privirea oblică a regelui David încruntată și hotărâtă întruchipează acea terribilità atât de caracteristică operei lui Michelangelo. Ea adaugă o dimensiune psihologi‑ că perfecțiunii formale a sculpturii. Pornind de la o disociere de ordin moral comună în Evul Mediu, Miche‑ langelo a valorificat contrastul dintre liniștea părții drepte a corpului care se bucură de protecția divină și vulnerabilitatea părții stângi, expusă forțelor ră‑ ului. Procedând
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
cardinalului Guido Ascania Sforza, proiectul pentru Santa Maria Maggiore, și proiectul pentru una din porțile Romei, Porta Pia, despre care am amintit anterior. În momentul în care Michelangelo se năștea, arhitectura Renașterii era la apogeu: însă el tindea către o perfecțiune a formelor, căutând în exemplele arhitecturii clasice romane elemente care să‑i permită atingerea idealurilor. Această frumusețe a formei concepută pe baza canoanelor matematice, izvo‑ râtă din studiul operelor din antichitate, a condus la adevărate realizări la Florența ca și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Cât de frumos ești pentru îngerii tăi, Doamne Isu‑ se în firea ta de Dumnezeu, în ziua veșniciei tale născut întru splendorile sfinților înaintea luceafărului de dimineață, tu strălucire, tu icoană a sub‑ 86 Sf. Tereza De avila, Drumul spre perfecțiune, Ed. Sf. Ierarh Nicolae, Brăila 1995, 101. 87 P. evDoKimov, Teologia frumuseții, Ed.Christiana, Paris 1993, 89. 88 Idem, Arta icoanei. O teologie a frumusetii, Ed. Meridiane, București 1993, 105. 89 Ps 44,3. 90 Beato Angelico (1395‑1455) - pictor
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
În istoria picturii, corpul uman joacă un rol important și puternic, fiind o sursă de transmitere a unor drame umane și spirituale cu semnificație profundă și universală, îmbi‑ nând teologia creștină cu prototipurile clasice. Frescele din capela Sixtină cuprind atât perfecțiunea formelor și ordinea divină reprezentate de exemplu în crearea lui Adam, una din frescele principale ale tavanului, cât și în imaginile contorsionate ale sufletelor duse spre pedepsele eterne, aflate în scena cataclismică a Judecății de Apoi care se află deasupra
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
de aceea în această capodoperă Leonardo le‑a lăsat deliberat într‑o ușoară umbră. Din acest motiv dispoziția Giocondei rămâne pentru noi mis‑ terioasă. Operele artistice ale lui Leonardo se întrepătrund cu firele unei vieți dedi‑ cate cunoașterii frumosului și perfecțiunii; numele său este sinonim cu spiri‑ tul Renașterii italiene și cu intenția de a reconcilia învățătura umanistă cu credința religioasă. Ca artist sursa de inspirație a lui Leonardo a fost nu doar învățătura creștină ci și filosofia clasică, deoarece el
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Piero della Francesca. Perugino a exerci‑ tat o influență puternică asupra picturii italiene din perioada de vârf a renașterii, ceea ce se poate observa cel mai bine în creația celui mai strălucit elev al său Raffaelo Sanzio care va duce la perfecțiune tehnica de desen a maestrului său. Aflat în Florența în 1505 intră în contact cu cele mai mari tendințe din artă reprezentate de Leonado da Vinci și Michelangelo. Aici a descoperit o piață dornică să‑i accepte operele și în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Dumnezeu se trezește la viață în momentul în care Dumnezeu îi insuflă spiritul său care îl pune în mișcare. El nu mai este o creatură fără suflet ci un spirit insuflat de cel Atotputernic, o ființă care este creată pentru perfecțiune și care este chemată de Dumnezeu pentru a perpetua viața în paradisul pământesc: Creșteți și vă înmulțiți și stă‑ pâniți pământul. Lucrarea este pe cât de simplă pe atât de ingenioasă juxtapunând caracterul uman al lui Adam cu puterea divină: cele
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
din prim-plan ale semănătorului și copacului (figura 49). Deși discul este țintuit locului de echilibrul compoziției, el este mult mai puțin supus coordonatelor excentrice ale picturii decât celelalte forme. Lăsat liber, el s-ar putea rostogoli spre orizont. Unicitatea perfecțiunii sale îi acordă o atât de mare greutate vizuală, încât creează un centru stâng întronat de figura întunecată a omului și atrăgând diagonal copacul greu din colțul său - dreapta jos - cu o putere atât de mare, încât trunchiul este abia
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
a relației dintre centricitate și liniaritatea excentrică va fi benefică printr-o raportare la spațiul a cărui formă le include pe amândouă. În comparație cu cercul, ovalul pierde din simetria centrică de dragul unei tensiuni crescute. Renașterea a îndrăgit cercul ca fiind forma perfecțiunii cosmice, în timp ce faza manieristă a Barocului și-a ales elipsa puternic încordată care contrapune ambivalența rotunjimii extensiei. Este drept că elipsa deține o simetrie stabilizatoare proprie. Derivarea sa din cerc este cu adevărat convingătoare doar atunci când distanța dintre două focare
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]