10,156 matches
-
PARALELE Autor: Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1496 din 04 februarie 2015 Toate Articolele Autorului mi-e o sete de cleștar de ardentă risipă albul se logodește cu negrul brumat țigara fumată arde iubirile de nicotină dependența de roz pictează nuduri absente iubesc ca în pustă cu toți caii liberi soarele naște monștri îndrăgostiți ehei iubirea nu se ornează cu îngeri de ceară se scrie pe portative cu chei eu când vreau să iubesc iubesc staccato închid porțile sărutului iau
ÎNTRE OGLINZI PARALELE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340156_a_341485]
-
Dumnezeu a pus în înfățișarea EI tot ce a crezut că este mai frumos și mai durabil A adunat căldură din privirile tuturor bunicuțelor din lume și i-a picurat-o în ochi. A luat toți bujorii și i-a pictat obrazul neted. A luat demnitatea brazilor și i-a dat-o să o poarte în această lume. A luat susurul tuturor izvoarelor și adierea vanturilor și i le-a picutat în voce. A luat culoarea cerului de primavera și i-
DOUA PRIVIRI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/340149_a_341478]
-
arte plastice din București este marginalizat și adus în situația de a-și lua lumea în cap. Este un fel de exil (în primul rând este vorba aici de exilul interior al artistului) într-un târg din Bucovina. Aici va picta reușind în condiția umană de marginalizat să dea o operă de valoare excepțională și vastă. Îndrăgostit de creație pictând-o pe una din femeile care se îndrăgostesc de el, reușește s-o reînvie. Romanul este tulburător, de un realism crud
ŞTEFAN DUMITRESCU, UN SCRIITOR ROMÂN CARE FACE CÂT TREI SCRIITORI CARE AU LUAT PREMIUL NOBEL ! de LIVIU RUS în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340174_a_341503]
-
fel de exil (în primul rând este vorba aici de exilul interior al artistului) într-un târg din Bucovina. Aici va picta reușind în condiția umană de marginalizat să dea o operă de valoare excepțională și vastă. Îndrăgostit de creație pictând-o pe una din femeile care se îndrăgostesc de el, reușește s-o reînvie. Romanul este tulburător, de un realism crud, pe fondul unei panorame bucovinene de ev mediu, pictată parcă de Dărăscu. Al treilea roman, „Prea adânc m-ai
ŞTEFAN DUMITRESCU, UN SCRIITOR ROMÂN CARE FACE CÂT TREI SCRIITORI CARE AU LUAT PREMIUL NOBEL ! de LIVIU RUS în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340174_a_341503]
-
mei, pașii tăi, umbrele noastre. ne sincronizam râsetele. pașii mei, pașii tăi, umbrele noastre. smartphonurile decupau voalurile zidurilor de sub Tâmpa. pașii mei, pașii tăi, umbrele noastre. te țineam de cozi și de degetele mediane. iubeam norii pitici, roz... crenelurile divine... pictam în tandem socialul făurit din lut solar imperfect în zile cu centauri absurd de surzi. desenam cu ace de gămălie iubirea... cine ne încrucișa irișii? timpul ne sabota săruturile zero. urmau candizi pașii mei, pașii tăi , apoi umbrele noastre. pierdusem
IUBIREA MEA EȘTI TU... de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340217_a_341546]
-
femeia-poem își dezbracă orgoliile de pe pe acoperișul lumii privesc nopțile ca pe niște poeme de zile mari și nu-ți scriu decât cu aripi de păun sinceră de la înălțimea sufletului meu, cal de pustă, stea rubicondă, cer diluvian... soarele îmi pictează norii cu albe consoane femeia-poem râde sardonic întinsă leneș în patul tău Referință Bibliografică: Acoperișul lumii / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1651, Anul V, 09 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Angi Cristea : Toate Drepturile Rezervate
ACOPERIȘUL LUMII de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377321_a_378650]
-
naosul bisericii mari (ca și astăzi), într-o strană specială (tron) așezată puțin către absida (latura) nordică a bisericii. Să se rețină faptul ea are două fețe: Maica Domnului cu Pruncul pe mâna stângă - în față, iar pe verso este pictat Sfântul Mare Mucenic Gheorghe - Purtătorul de biruință. De remarcat faptul că, până astăzi, domnitori, cronicari, boieri de sfat, scriitori, credincioși de la sate și orașe, călugări, sihaștri și preoți, turiști din țară și de peste hotare vin să admire și să-și
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL [Corola-blog/BlogPost/377270_a_378599]
-
icoane din acest minunat lăcaș să dobândească sănătate, ușurare, mângâiere, încredere în viață și nădejde în Dumnezeu!... Dorim să continuăm acest material cu prezentarea Icoanei Maicii Domnului - Făcătoare de minuni de la Mănăstirea Nicula, Județul Cluj. Această vestită icoană a fost pictată pe lemn în anul 1681, de către preotul Luca din Iclod și donată, mai târziu, Mănăstirii Nicula, unde se păstrează până astăzi. Prin Harul Duhului Sfânt și cu rugăciunile Maicii Domnului, această icoană a plâns de mai multe ori cu lacrimi
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL [Corola-blog/BlogPost/377270_a_378599]
-
spune Teodor Studitul. De la interzicerea picturii, reprezintării lui Iisus Hristos s-a ajuns la respingerea tuturor celorlalte icoane. Împotriva lui Leon al III - lea, care a dat un Edict în sensul acesta, Sfântul Ioan Damaschin arată sensul acestei interziceri: „Dacă pictezi imagini ale lui Hristos fără să le pictezi și pe cele ale sfinților, este limpede că ceea ce interzici nu este reprezentarea, ci venerarea sfinților”. El percepe legătura intimă ce există între venerarea icoanelor și cea a sfinților. Refuzând venerarea sfinților
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL [Corola-blog/BlogPost/377270_a_378599]
-
Iisus Hristos s-a ajuns la respingerea tuturor celorlalte icoane. Împotriva lui Leon al III - lea, care a dat un Edict în sensul acesta, Sfântul Ioan Damaschin arată sensul acestei interziceri: „Dacă pictezi imagini ale lui Hristos fără să le pictezi și pe cele ale sfinților, este limpede că ceea ce interzici nu este reprezentarea, ci venerarea sfinților”. El percepe legătura intimă ce există între venerarea icoanelor și cea a sfinților. Refuzând venerarea sfinților se sfârșește logic prin a se respinge venerarea
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL [Corola-blog/BlogPost/377270_a_378599]
-
găurită fără preț rostogolind o emisferă albastră, în interiorul meu ca un dispreț, nu te sărut de vânt adie te ating cu clipa timpului aripă pe ape clapa pianului iar scrie un zbor amețitor, decor în pripă, tu pleci, tu taci, pictez iar zorii și despletesc a aripii iubire o lebădă îmbrățișează norii și eternul iarăși cade în nemurire, e poarta închisă chiar de-ai să revii îmi tremură iar mâna pe o pană de acum am tâmplele argintii nu pot să
DE-AI SĂ REVII de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377327_a_378656]
-
-mă să-ți înfloresc mălinii În vara când și frunzele doinesc Sub poala timpului cu dor să te opresc Și să te scald în apele luminii! * Mai lasă-mă să fiu ce nu ți-am fost Când versul l-ai pictat într-o chemare Un țipat alb de pescăruș pe mare Ce-a luat deodată zările la rost. * Mai lasă-mă prin timpul tău de-oi trece Să-mpart cu tine-n zbor o veșnicie Să-ți fiu și eu... mai
MAI LASĂ-MĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377354_a_378683]
-
Acasa > Strofe > Atasament > VENUS Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1682 din 09 august 2015 Toate Articolele Autorului Un vis mă dizolvă în raze ce-și caută lumina apoi pictează retina cu templul tău Venus. Coloane ți-i trupul care sfidează perfecțiuni de marmură. Brațe arcadă mă prind prizonier lângă altarul dăltuirilor care întrec închipuiri de meșteri pietrari. Oarba-mi rătăcire o îndrumi cu strălucirea ta planetară, adânc încrustată în
VENUS de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377360_a_378689]
-
lină,să-și facă sanctuar Dar soarele-n cețuri se-nchidea. S-a îmbrăcat în ploaie si îl doare, Colindă-n tacere gradina cu urzici, Și cercetând cu ochiu`critic,aici Îsi cântâ imnul de-ntomnare. Tu sfinte flori ibovnice-ai pictat, În alb și galben,vestale-crizanteme, Pe fața toamnei, ruginii embleme, Zac acum în templul sfărâmat. Când iarna te-a citat la judecată, O adiere de-arome vag crizantemale, Înmărmuresc în cercuri de petale, Iar toamna este suspendată. Referință Bibliografică: Cobzarul
COBZARUL TOAMNEI de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377458_a_378787]
-
să descuie ușa, nu a reușit, în schimb când a apăsat pe clanță s-a deschis. Cu puțină teamă a intrat în casă, nu avea arma la el, rămăsese închisă în nișa din peretele livingului făcută în spatele tabloului cu anemone pictat de Luchian, unele voci ziceau că ar fi originalul ci o copie reușită. Intenția lui era să ajungă la nișă, nu a aprins lumina, a mers direct spre locul unde avea arma, când a mișcat tabloul, s-a aprins lumina
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ VII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377407_a_378736]
-
căzut chiar ea? Mulțimea hipnotizata caută în luciul bănuit, o umbră abia întrezărita, o carte rătăcita în labirint prin albul nunții și negrul din moarte. Pe celalalt mal lacrima statuia zeiței, o lacrima roșie în formă de inimă. El îi pictă pe umăr o carte în formă de stea... Referință Bibliografica: Statuia zeiței / Gabriela Ana Bălan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1731, Anul V, 27 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gabriela Ana Bălan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
STATUIA ZEIŢEI de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377534_a_378863]
-
găurită fără preț rostogolind o emisferă albastră, în interiorul meu ca un dispreț, nu te sărut de vânt adie te ating cu clipa timpului aripă pe ape clapa pianului iar scrie un zbor amețitor, decor în pripă, tu pleci, tu taci, pictez iar zorii și despletesc a aripii iubire o lebădă îmbrățișează norii și eternul iarăși cade în nemurire, e poarta închisă chiar de-ai să revii îmi tremură iar mâna pe o pană de acum am tâmplele argintii nu pot să
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
o țeastă,o țeastă găurită fără prețrostogolind o emisferă albastră,în interiorul meu ca un dispreț,nu te sărut de vânt adiete ating cu clipa timpului aripăpe ape clapa pianului iar scrieun zbor amețitor, decor în pripă,tu pleci, tu taci, pictez iar zoriiși despletesc a aripii iubireo lebădă îmbrățișează noriiși eternul iarăși cade în nemurire,e poarta închisă chiar de-ai să reviiîmi tremură iar mâna pe o panăde acum am tâmplele argintiinu pot să-ți scriu, căci sufletul mi-e
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
Acasa > Poezie > Imagini > TABLOUL TOAMNEI Autor: Angelina Nădejde Publicat în: Ediția nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Te-aș picta frumoasă toamnă Într-o rochie de bal Însă sufletul mă-ndeamnă Să-ți pun haine de hamal Și-n dezmăț de frunze moarte Fără să-ți cunoști finalul Să porți cuferele sparte Să acopere fundalul Pânzei ce imploră jertfa Verdelui
TABLOUL TOAMNEI de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377609_a_378938]
-
pun haine de hamal Și-n dezmăț de frunze moarte Fără să-ți cunoști finalul Să porți cuferele sparte Să acopere fundalul Pânzei ce imploră jertfa Verdelui ce-adânc zvâcnește Fluturând în vânt eșarfa Ce-n lumină șerpuiește. Te-aș picta ca pe-o fecioară Despletită de orgolii, De pudori din lumi de ceară, Strâmbe, false, derizorii. Însă nu mai am putere Să te simt ca altădată, Văd în tine doar durere În culoare destrămată. Și nu pot în tușe fine
TABLOUL TOAMNEI de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377609_a_378938]
-
nu mai am putere Să te simt ca altădată, Văd în tine doar durere În culoare destrămată. Și nu pot în tușe fine Să trasez ce-ți mai lipsește, E atâta frig în mine, Parcă-n suflet viscolește. Te-aș picta ca pe-o străină Ce mă bântuie de-o vreme Și-n privirea-i de rugină Văd sentințe, anateme. În absurdul fără capăt Eu cerșesc lumina zilei Și-o aud ca pe un țipăt Tot scurtând din firul milei. Te-
TABLOUL TOAMNEI de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377609_a_378938]
-
pe-o străină Ce mă bântuie de-o vreme Și-n privirea-i de rugină Văd sentințe, anateme. În absurdul fără capăt Eu cerșesc lumina zilei Și-o aud ca pe un țipăt Tot scurtând din firul milei. Te-aș picta frumoasă toamnă, Cum ai merita pictată, Dar tristețea mă condamnă Să te las nevernisată. Referință Bibliografică: Tabloul toamnei / Angelina Nădejde : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2138, Anul VI, 07 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Angelina Nădejde : Toate
TABLOUL TOAMNEI de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377609_a_378938]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > LA CE SE GÂNDEA DOAMNA WHISTLER? Autor: Corina Diamanta Lupu Publicat în: Ediția nr. 1890 din 04 martie 2016 Toate Articolele Autorului James Abbott McNeill Whistler și-a pictat mama. Celebrul tablou realizat de el a fost numit simplu, "Mama lui Whistler". Ceea ce se știe mai puțin despre această pânză este că a apărut din întâmplare. Pentru că manechinul pe care îl aștepta să îi pozeze nu a putut să
LA CE SE GÂNDEA DOAMNA WHISTLER? de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377657_a_378986]
-
și acum ar păstra pentru totdeauna un secret este meritul faimosului ei fiu, al cărui talent se vede pe deplin în realizarea acestui portret. Însă ea nu este o Mona Lisa, ci o femeie obișnuită, care, pe când băiatul ei o pictează, se gândește, într-adevăr, la ceva anume. Dar nu la ceva de nemărturisit, ci la ceea ce chibzuiește, clipă de clipă, dintotdeauna, fiecare femeie și mamă: cum să își împartă mai bine timpul între casă și piață, ce să pregătească pentru
LA CE SE GÂNDEA DOAMNA WHISTLER? de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377657_a_378986]
-
model nou de tricotaj. De altfel, ca orice mamă adevărată, Anna Whistler nu s-a supărat pentru că fiul ei nu a ales-o de la început ca model. Nu i-a reproșat niciodată că a chemat-o în pripă, să o picteze, pentru că o giocondă a lipsit de la întâlinirea planificată. Mamele își iubesc odraslele și le văd întotdeauna ca pe niște copii neajutorați, chiar dacă fiul și fiica au devenit de mult, adulți și chiar dacă, din când în când, își mai lasă mama
LA CE SE GÂNDEA DOAMNA WHISTLER? de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377657_a_378986]