3,212 matches
-
PnO(3n + 1), │unde "n" este de cel puțin 2 Masă moleculară │[102](n) Analiza chimică a conținutului │Nu mai puțin de 60 % și nu mai mult de 71 % de P(2)O(5) │raportat la substanța calcinată Descriere │Granule, plachete sau pulbere incolore, albe �� │sau transparente Identificare A. Solubilitate │Foarte solubil în apă B. Teste pozitive pentru sodium │ și fosfat C. pH-ul unei soluții 1 % │Între 3,0 și 9,0 Nu mai mult de 1 % Substanță insolubilă în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214606_a_215935]
-
n" │este de cel puțin 2 Masă moleculară │[118](n) Conținut de P(2)O(5) Nu mai puțin de 53,5 % și nu mai mult de 61,5 % │raportat la substanța calcinată Descriere │Pulbere albă fină sau cristale sau plachete │sticloase incolore Identificare A. Solubilitate │1 g se dizolvă în 100 ml de soluție de acetat de │sodiu 1:25 B. Teste pozitive pentru potasiu │ și fosfat C. pH-ul unei suspensii 1 % │Nu mai mult de 7,8 Puritate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214606_a_215935]
-
PnO(3n + 1), │unde "n" este de cel puțin 2 Masă moleculară │[102](n) Analiza chimică a conținutului │Nu mai puțin de 60 % și nu mai mult de 71 % de P(2)O(5) │raportat la substanța calcinată Descriere │Granule, plachete sau pulbere incolore, albe │sau transparente Identificare A. Solubilitate │Foarte solubil în apă B. Teste pozitive pentru sodium │ și fosfat C. pH-ul unei soluții 1 % │Între 3,0 și 9,0 Nu mai mult de 1 % Substanță insolubilă în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214617_a_215946]
-
n" │este de cel puțin 2 Masă moleculară │[118](n) Conținut de P(2)O(5) Nu mai puțin de 53,5 % și nu mai mult de 61,5 % │raportat la substanța calcinată Descriere │Pulbere albă fină sau cristale sau plachete │sticloase incolore Identificare A. Solubilitate │1 g se dizolvă în 100 ml de soluție de acetat de │sodiu 1:25 B. Teste pozitive pentru potasiu │ și fosfat C. pH-ul unei suspensii 1 % │Nu mai mult de 7,8 Puritate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214617_a_215946]
-
profesor, din 1936, la Institutul Pedagogic din Tiraspol. Concomitent, desfășoară o activitate intensă de susținere a intereselor sovietice expansioniste, pe teritoriul Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești. Primele versuri îi apar în ziarul „Plugarul roșu”, iar editorial debutează în 1930, cu placheta Versuri felurite, urmată de Tiraspolul (1932), Avânturi (1933), Lumini și umbre (1935), Cântece și poezii (1939), în care sunt evocate principalele momente din construcția social-economică și culturală a Transnistriei din deceniul ’20-’30. Nota distinctivă a poeziei lui o constituie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286423_a_287752]
-
de redactor-șef adjunct, secretar general de redacție (1966-1974), redactor de rubrică (1975-1982), secretar responsabil de redacție. Debutează, cu versuri, în paginile revistei „Tânărul scriitor” (1952), iar editorial, cu volumul de reportaje Orizonturi dobrogene (1964), urmat, după câțiva ani, de placheta Ceasul umbrei (1969). Un succes de public oarecum neașteptat a avut romanul Golful sălbatic (1977). Colaborează cu versuri la „Luceafărul”, „Ramuri”, „România literară”, „Săptămâna”, „Viața românească” ș.a. Versurile din Ceasul umbrei trasează liniile generale pentru dezvoltările lirice următoare. Într-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288261_a_289590]
-
aromân). În 1992, devine președinte al Fundației Culturale Aromâne „Dimândarea părintească”. Debutează cu proză, în 1959, la „Flamura Prahovei”, colaborând apoi cu proză, versuri, articole și cronici literare la „Contemporanul”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „România literară”, „Ateneu”, „Astra” ș.a. Neconvingând cu placheta Poeme (1973), C. se afirmă în domeniul criticii literare, considerată - pe linia lui Mihail Dragomirescu - drept „creație”. Demersurile sale critice, deși concepute ca participări subiective plenare, se individualizează totuși, în peisajul epocii, prin situarea cărților analizate în contextul integral al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286064_a_287393]
-
ziarul „Zori noi” din Suceava. Mai târziu va lucra la revistele „Săteanca”, „Femeia”, „Luceafărul”, „Viața militară” și la Redacția publicațiilor pentru străinătate. Debutează în 1939, încă elev, cu proza poematică Iarna rădăuțeană la revista „Suceava”, iar editorial în 1940 cu placheta Muguri, intitulată după numele cenaclului literar al liceului. De-a lungul anilor va mai colabora la „Bucovina literară”, „Revista Bucovinei”, „Universul literar”, „Miorița”, „Națiunea”, „Scrisul bănățean”, „Tânărul scriitor”, „Scânteia tineretului”, „Iașul nou”, „Iașul literar”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Flacăra”, „Convorbiri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
poveste cu povești (1967) ș.a. Cu o structură fundamental lirică, V. nu poate renunța la poezie, deși prospețimea metaforei, de influență folclorică, din cartea de debut (Muguri), va fi alterată ulterior de un patetism convențional, răspunzând „comenzii sociale” a momentului. Plachetele pentru ostași Reportaj liric (1963) și Poeme în marș (1969) conțin fie scrisori de dragoste adresate „patriei socialiste”, fie declarații de atașament partinic. Cu trecerea timpului, poetul își definește mai precis menirea și își limpezește orizontul liric. În Ctitorie în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
de specializări în audiovizual la BBC (Londra) în 1997 și în management cultural în 1998 la Amsterdam, iar în 2000 a predat, ca profesor asociat, la Universitatea din Louisville, Kentucky. Debutează în 1974 la „Luceafărul”, iar editorial în 1977 cu placheta Viața deasupra orașului. I s-au decernat Premiul Asociației Scriitorilor din Sibiu (1980) și un premiu al Societății Poeților Britanici (1986). Lirica publicată de U. este extrem de unitară, poeta descoperindu-și încă de la volumul Viața deasupra orașului temele și motivele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290390_a_291719]
-
fum”, iar insul este și el depersonalizat, redus la statutul de arlechin (Portrete de arlechin, Din jurnalul unui arlechin). În cele mai reușite poeme metaforele funcționează ca „o lupă/ Mărind la infinit realitatea”, iar peisajul capătă dimensiuni halucinante. Din următoarea plachetă, Ordinea clipelor (1978), se rețin câteva poezii ale solitudinii, percepută ca menghină temporală: „Ceasul meu s-a oprit./ De aseară până azi minutare au dispărut cu totul./ Apoi orele./ Un cerc ca un laț/ în care mi-am vârât de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290390_a_291719]
-
Suceava), poet. A făcut liceul la Suceava, absolvit în 1900, și studii superioare (neterminate) la Facultatea de Drept a Universității din Cernăuți. Este înmormântat în satul natal. A colaborat la „Junimea literară”, „Sămănătorul”, „Deșteptarea” ș.a., semnând uneori și Leandru. În placheta Jalea satelor (1911) predomină motivele înstrăinării și dorului de locurile natale. Versurile sunt sprințare, cu evidente reminiscențe din poeziile lui O. Goga și G. Coșbuc. SCRIERI: Jalea satelor, Suceava, 1911. Repere bibliografice: N. Moscaliuc, I. Pânzaru, Scriitori bucovineni, 1992, 33
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286308_a_287637]
-
ia doctoratul în 1920, cu teza Kultur und Erkenntnis. Traducerea românească va apărea în 1922, sub titlul Cultură și cunoștință. La Viena o întâlnește pe Cornelia Brediceanu, studentă în medicină, viitoarea lui soție. Îndrăgostit, scrie versuri care vor intra în placheta Poemele luminii. Debutase la „Tribuna” din Arad în 1910, cu poezia Noapte, semnată L.B. Brașov. În „Românul” din Arad, unde iscălea și Ion Albu, avea să îi apară studiul Intuiția în filosofia lui Bergson (1914). Dă aforisme și articole la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
iscălite G. L. (George Lesnea) sau Marin Găiseanu. Pentru a stimula interesul cititorilor, câteva inserturi anunță colaborarea viitoare a scriitorilor Al. O. Teodoreanu și George Dorul Dumitrescu și a lui Mihail Boerescu, „fost ministru”. La „Cronica literară” C. Pârlea recenzează placheta Cetatea cu duhuri a lui Vintilă Horia, iar pagina miscelanee „Actualitatea în alb și negru” reunește, pe lângă informații despre cărți recent apărute și examinarea sumarelor unor numere de reviste, necrologul N. M. Condiescu, un omagiu adus geniului eminescian (Eminescu cel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290494_a_291823]
-
V. Banu, Vera Petri, Nirvana Runcu, Svetlana Russo, Adrian Niculescu ș.a. A fost președinta Societății Culturale Ginta Latină, Filiala București. Debutează în 1936, la revista „Pagini basarabene”, cu poezia O stea, semnată Nirvana Runcu, iar în volum, în 1968, cu placheta Despre suflet, despre cuvânt. Temele predilecte pentru R. sunt aceleași de fiecare dată: nostalgia copilăriei, toamna, Moldova și Ștefan cel Mare, toate versurile ei - prin structură și subiectele abordate - fiind variațiuni pe aceleași teme. Descendentă a lui Alecu Russo („Un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289405_a_290734]
-
fost funcționar al Eforiei Spitalelor Civile până la moartea sa, survenită într-o casă de sănătate din București. Scrie și publică versuri în ziarele „România”, unde își face debutul în 1857 cu poezia La Romania, și „Dâmbovița”, strângându-le apoi în placheta intitulată Aurora, apărută în 1858. Mai colaborează la „Revista Carpaților”, „Buciumul”, „Perseverența”, „Foaia Societății pentru Învățătura Poporului Român”, iar „Foaia Societății Românismul” (1870-1871) îl menționează printre membrii comitetului de redacție. Din 1873 până în 1876 e prezent cu versuri, figurând și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290701_a_292030]
-
obiectiv, spontaneitatea actului creator, redimensionarea cotidianului prin miraculos, devin elemente esențiale și pentru poeții de la „unu”. Dacă inițial revista intenționa să publice scrierile unor autori considerați spirite tutelare - Urmuz și Tzara -, la editura omonimă pe care o înființează apar și plachetele de versuri ale principalilor săi colaboratori: Ilarie Voronca, St. Roll, Geo Bogza, C. Nisipeanu, Sașa Pană. Aceeași atitudine de sinteză a tendințelor importante din a. europeană - de la dadaism la suprarealism - se întâlnește și în constelația de reviste alcătuită din „Urmuz
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
, Alexandru-Traian (7.IX.1897, Brăila - 16.III.1986, București), poet, traducător și bibliograf. Este fiul Coraliei-Alexandrina (n. Pavlu) și al lui Heraclie Ralli, funcționar, poet de expresie franceză, cu două plachete tipărite la Brăila în 1885 și 1886. După terminarea școlii primare în urbea natală, R. a urmat ciclul secundar la liceele „Sf. Gheorghe” și „Gh. Lazăr” din București, trecându-și bacalaureatul în 1916. Se înscrie la Facultatea de Litere și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289124_a_290453]
-
la Facultatea de Drept. A debutat în „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, sub numele real. Ulterior a mai colaborat la „Cruciada românismului”, „Raza literară”, „Progresul”, „Suflet și viață”, „Prepoem”, „Jurnalul literar”, „Afirmarea”, „Curentul magazin” ș.a. După ce își tipărește la Craiova placheta Versuri (1937), îi apar în colecția „Adonis”, printre ai cărei fondatori se numără, volumele Țărm sacru (1938), Iulia Hasdeu (1939), Critice (I, 1939), Soare pe Prut (1941), Brățări (1944) și Lirica lui Virgil Treboniu (1944). Poezii ale sale sunt incluse
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288295_a_289624]
-
lui Virgil Treboniu (1944). Poezii ale sale sunt incluse în antologiile Primăvara, vara, destinul, Dumnezeu, toamna, iarna (1938), Dragostea văzută de șapte poeți (1939), scoase în aceeași colecție. Mai multe pasteluri, în genere autumnale (Stanțe, Teama, Sfârșit, Final, Umbre), din placheta Versuri, creionează climatul apăsător al unei amărăciuni provocate de nefericiri familiale (moartea tatălui, părăsirea casei părintești), maladii fizice ori nevroze, despărțiri. Versul clasic face loc deseori celui liber, aspirând să capteze duritatea cotidianului, însă glisând mereu în prozaic. Mai ambițios
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288295_a_289624]
-
ofițer. La București urmează Liceul „Tudor Vladimirescu” (1954-1962) și Facultatea de Limba și Literatura Română, absolvită în 1967. Lucrează ca redactor la revista „Luceafărul (din 1975). Debutează cu versuri la „Luceafărul”, în 1965, prezentat de Ion Gheorghe, iar editorial cu placheta Ninge la izvoare (1967). A colaborat cu poezii, eseuri, cronici dramatice la „Luceafărul”, „România literară”, „Tribuna”, „Steaua”, „Viața românească” ș.a. A lăsat în manuscris Trunchiul și așchia, roman frescă plasat în prima jumătate a secolului al XX-lea. Într-un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289289_a_290618]
-
Nu-n slujbe divine petrec monseniorii și Mister Acheson în vizită la Paris și Londra indică cele două linii pe care merge, obișnuit, pamfletul lui Frunză (...). Lipsuri s-au manifestat și în paginile primului volum al lui Eugen Frunză. În placheta Sub steagul vieții, poetul nu izbutește întotdeauna să creeze imagini bazate pe un conținut bogat de idei, adesea imaginile pe care le crea apăreau confecționate, gratuite, ele întunecau ceea ce poetul voia să comunice. Concluzia aceasta se desprinde din plin și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Mihu Dragomir este comentat atât în paginile Almanahului literar 16 de la Cluj, cât și în Contemporanul 17. Să aflăm din revista bucureșteană în ce constă aportul acestui harnic poet veteran la dezvoltarea „poeziei luptătoare” inspirate din actualitate: „Numeroase poezii din placheta Stelele păcii exprimă sentimentele oamenilor muncii înaintați, sentimente pe care nu le pot trăi decât cei ce slujesc un ideal înalt. Astfel, în poezia Fericirea închinată «memoriei scriitorului A.P. Pavlenco, laureat al Premiului Stalin, mort la masa de lucru scriind
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
an, Prietenul Sava de Petru Dumitriu, tipărită și publicată în același an și în rusește, Nopți de iunie de Petru Dumitriu, în franceză și engleză, Desfășurarea de Marin Preda, Bordeiul de la Poarta Albă de Valentin Silvestru. Mai apar și alte plachete de nuvele semnate de Aurel Mihale, Ion Istrati, Mihai Novicov (Vasca), M. Păltineanu, Silviu Podină, Petru Vintilă, T. Vornic, Al. Cazaban ș.a. ÎN DEZBATERE: VLADIMIR COLIN Înainte de a se refugia în basme și povești pentru copii și cu mult înainte de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Cahiers luxembourgeois”, „Drehpunkt” din Basel). Poemele din Laguna, conforme esteticii poetice din anii ’60-’70, propun peisaje „absurde”, pseudoalegorice, precum pictura unor Magritte sau Dali. Metaforele, numeroase, se succed fără a se articula în edificii semnificante la nivelul ansamblului. În placheta următoare, Nisipuri mișcătoare (1979), solilocviul liric înregistrează un spor de autenticitate și legitimitate artistică, captând vibrațiile afective în contextul unei domesticități blânde. Nostalgia copilăriei, melancolia îmbătrânirii, crepusculul sunt evocate prin metafore în mare parte tributare manierismului epocii, uneori prețioase, însă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285309_a_286638]