31,059 matches
-
cutiuță dreptunghiulară cu un buton roșu la mijoc. Am apăsat pe buton. S-au auzit niște explozii înfundate în apropierea nu chiar imediată. Erau apartamentele celorlalți trei Popescu, în care depusesem niște cantități nu tocmai neglijabile de C4, un exploziv plastic. Nu degeaba făcusem armata la geniști. Ieșisem locotenent. M-am întors în pat și am citit în continuare. Ana m-a îmbrățișat. - S-a întâmplat ceva? a întrebat adormită. - Nu, nimic. - Credeam c-am auzit ceva. - Nu. Poate se joacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
BUY SELL SELL BUY BUY SELL BUY BUY BUY SELL SELL BUY SELL SELL BUY SELL BUY SELL SELL Etc. Shuoke lucra într-o încăpere uriașă, împărțită în 40 de încăperi mai mici. Împărțirea se făcea cu ajutorul unor paravane din plastic alb. Un minut, spuse ceasul. SELL, spuse Shuoke. Opt secunde. SELL. BUY. BUY. BUY. SELL. Zero. Shuoke se încalță - lucra desculț -, își puse o geacă, înșfăcă un rucsac descusut de sub birou și o privi pe Suki. Suki lucra la computerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
gigahertz; - program de autocurățare cu trei viteze; - program de autodezinfecție; - creier electronic; - fön cu zece viteze; - treizeci și șase de perii de șters curul; - analiza instantanee a căcatului; - încălzire automatică a scaunului; - suprafața scaunului variabilă, imitând/simulând catifea, lemn, metal, plastic, piatră, lână, blană, hârtie și alte nouăzeci de suprafețe; - o sută de parfumuri pentru cur; - memorie pentru zece programe individuale; - siguranță pentru copii; - joystick; - internet; - mp3-player; - multisurround; - diverse alte funcții, pe care Shuoke nu le prea cunoștea. Pe acest veceu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
Atunci mănâncă ceva. Omul gândește mai bine cu stomacul plin. - Da, o să-mi fac o supă, zise Shuoke. Chiar acum. - Bine. Vorbim mai încolo. - Da. Pa. - Pa, Shuoke. Shuoke turnă trei sute de mililitri de apă fierbinte într-un castronaș de plastic pe a cărui etichetă scria „Miamiam - Instant Noodle Soup - China’s Best“. Trebuia să aștepte trei minute până când supa era gata, și în acest timp se gândi la fotbal, sport care începuse să-l fascineze în cei doi ani petrecuți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
în transparența unui televizor și a unui acvariu cu pești tropicali, înveseliți de un curent vertical de mici bule de aer. Nu țin în mână o servietă cu burduf, plină și puțin uzată, ci împing o valiză pătrată de material plastic rigid, prevăzută cu rotile, mânuită cu un baston de metal cromat și pliabil. Tu, cititorule, credeai că aici, sub acoperișul peronului, privirea mea se îndreptase spre acele traforate ca niște halebarde ale orologiului rotund de gară veche, în efortul zadarnic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
-i ajut să-și recupereze ceea ce pretind că au pierdut din cauza mea, să-mi atârne de gât lanțul de șantaje care mă obligă și acum să petrec noaptea căutând o soluție pentru un vechi prieten, aflat într-un sac de plastic. Și cu singalezul m-am gândit că era ceva la mijloc. Nu cumpăr crocodili, jeune homme - i-am spus. Du-te la grădina zoologică, eu fac comerț cu alte mărfuri, aprovizionez magazinele din centru, acvarii de apartament, pești exotici, cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
atent. Marjorie e aici, în curând se trezește, dar e legată și nu poate scăpa. Ține minte adresa: 115, Hillside Drive. Dacă vii s-o iei, bine; dacă nu, în pivniță e un bidon de cherosen și o bombă cu plastic legată de un timer. În jumătate de oră casa va fi în flăcări. — Dar eu nu... încep să spun. A închis telefonul. Ce să fac acum? Sigur, aș putea chema poliția, pompierii, chiar de la telefonul ăsta, dar cum să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
și să te fac fericit. — Și tu ești o bucățică bună, spuse el râzând. Foarte rea. Foarte afurisită. Foarte deșteaptă. Îi aduse arma după cum îi promisese, împachetată într-o hârtie cerată, pe care o pusese la fundul unei pungi de plastic mari, de la Bazarul OK, sub un teanc de exemplare vechi ale revistei Ebony. Ea o despachetă în prezența lui, iar el începu să-i explice cum să tragă piedica, dar ea îl întrerupse. Nu mă interesează, zise ea. Tot ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
poliția te prinde cu o armă asupra ta. Nu vreau să ajung la închisoare. Vin mâine și-o iau de la casa lui Matekoni. Ea chibzui un moment. Ar putea lua arma cu ea la slujbă, ascunsă într-o pungă de plastic. Dacă dorea s-o ia de acolo, ea n-avea nimic de obiectat. Cel mai important lucru e să ajungă în casa Ramotswe, iar pe urmă, peste două zile, va suna la poliție. În regulă, acceptă ea. O s-o pun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
ou și ulei rânced. Gustul îmi reapare, însoțit de spasmele stomacului, parcă mă strânge mătușa la pieptul ei imens, lăsat, moale, care mai și emană un miros acru-stătut. Dup-aia stau pironit pe scaun, cu ochii la o vulpe de plastic cu coada pe-un umăr, pusă pe televizor, și n-am voie să dispar nicăieri, „nu e frumos, prostălane, nu se face așa ceva, cum s-o zbughești pe scări?” - Dacă te mai frăsuiești, îți cârpesc vreo două de nu te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
tu, ești de comă! Ești de pe altă planetă? Așa mă simt și tac. - N-ai auzit de Bozo? s-a mirat Tavi. Păi el a învelit anul trecut în toamnă copacii din față de la Regiment cu hârtie igienică galbenă și plastic albastru, a adus o iapă de sus de la Agronomie, a vopsit-o tricolor și-a făcut fotografii cu statuia lui Ștefan cel Mare, îi pusese o oală de noapte din porțelan, din alea vechi, boierești, la picioare... A ieșit un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
habar de vrăjile bătrânului Prospero, de ghidușiile lui Ariel, până la urmă? - Ghițăăă, unde mă-sa ai pus șpaclu’? vine de-afară, pe fondul tăcerii mele încurcate. - Ău... - Șpaclu’, că n-am cu ce răzălui aici... - E-n găleata aia de plastic legată cu sârmă... Acolo l-am pus! - N-o văd... Am căutat... - Da’ pe sărăcie... Cască ochii... Acolo l-am lăsat... - Nu-i acolo... - Bă, ai orbu’ găinilor? Ia-l și bagă-ți-l în cur! - ...s-ar putea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
care, când apăsai sub coada lor, începeau să se clatine în toate direcțiile, să se culce, le cădea capul și li se îndoiau picioarele. Mă bate gândul să-i spun că, dacă Hitler nu era trântit la examenul la Arte Plastice și-a doua oară, Oświęcim-ul rămânea un cătun oarecare în Polonia. Și ce dacă era bâtă la Istoria Artei? Și ce dacă nu știa proporțiile? Ar fi mai fost un pictor prost pe lumea asta, unul care poate ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
aș muri, să scap odată de blestematu’ ăsta de mucegai... În capelă sunt doar vreo cincisprezece oameni, în jurul unui sicriu de brad. Masa cu pomul mortului, cu mere și prune înfipte-n țepușe, cu struguri pe-o tabla albastră de plastic, cu prosoape flaușate, chinezești, legate la lumânări, cu sticla de vin roșu și colacii în formă de cruce. - Costache, Costache, bocește o bondoacă în doliu, văduva, bănuiesc. - Ăăăă, ăăăă... îi țin isonul, din spate, două femei mai tinere, cu broboadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
în orașul ăsta un loc normal în care să bei o cafea. Ai cantine staliniste, hale reci, dughene chinezești, bombe nenorocite duhnind a mahoarcă și așa-zise cafenele mai spălate, un fel de fast-fooduri cu gresie, metal și mese de plastic. Toate cu muzica dată la maximum. Lângă mine: - Băăă, ne-am dus să dăm niște bile-n deal la Acvariu și-a venit Dinte cu motocicleta lui, să dai pe spate... Meseriașă! - Meseriașă... - Băăăă, ți se scurgeau ochii, era adevă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
iaca-o și pe tanti... Râzi, ai? O nimeresc drept între ochi... E, ce mai ziceți? Când apare concurența-n albastru, încep să se fluiere unii pe alții ca suporterii adverși înainte de meci și să bată tarabana în sticle de plastic. - Hoților! Cât mai vreți să furați țara? Ne-ați adus la sapă de lemn! Hoților! Escrocilor! - Derbedeilor! Golanilor... - Asasinilor! Ați gâtuit România... - Voi vreți s-o vindeți! Leprelor! - Huooo... - Huooo... Dacă se iau și la pumni, ar fi ca trupele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
armat și cei pentru omor fără premeditare, se oprește și-ntreabă care e problema. Mă prinde de mână și vorbește cu numele de pe brățara de plastic, ce mai manechin de mâini sunt deja, inele de cocteil, brățări de identificare din plastic atât de frumoase, că până și-o mireasă a lui Christos nu-și poate dezlipi ochii de la ele. Zice: — Ce simți? Asta-i comic. Zice: — Nu vrei să te îndrăgostești? Fotograful din mintea mea zice: Dă-mi răbdare. Flash. Dă-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
dar iau un curcan. Sap printre uriașii curcani congelați, bucățile alea mari de gheață de culoarea cărnii din vitrina frigorifică. Sap până găsesc cel mai mare curcan și-l ridic în brațe ca pe-un copil în plasa lui de plastic galben. Îmi târșâi picioarele până în partea din față a magazinului, trecând drept printre casele de marcat, și nimeni nu mă oprește. Nimeni nici măcar nu se uită la mine. Toți citesc tabloidele alea de parcă în ele ar fi ascuns aur. — Sejgfn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
negru îi brăzdează sânii-torpile și saltă-n sus și trece peste părul ei roșcat. Toată învăpăierea asta care se apleacă peste patul meu ar putea fi modelul la scară redusă al cerului văratic original. Mici diamante artificiale, nu cele de plastic scuipate de-o fabrică din Calcutta, ci alea austriece de cristal tăiate de elfi în Pădurea Neagră, pietricelele alea fals prețioase sub formă de stea sunt cusute peste tot pe tulul negru. Fața reginei absolute e luna de pe cerul nopții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
guri Plumbago, iar ochii sunt prea violeți. Până și culorile astea sunt prea țipătoare acum, prea saturate, prea intense. Cadaverice. Te duce cu gândul la niște personaje de desen animat. Păpușile au pielea așa de roz, ca niște bandaje de plastic. Culoarea pielii. Ochii prea violeți, pomeți prea definiți de fard Rusty Rose. Nu-ți mai lasă loc pentru imaginație. Poate că asta vor bărbații. Eu vreau doar ca Brandy Alexander să plece. Vreau cureaua lui Seth în jurul gâtului meu. Vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
ăla încins de plastic care-ți dă o durere de cap amețitoare când becurile stau în priză prea mult timp. Bradul e tot o magie și o scânteie, plin cu globurile noastre roșii și aurii și fâșiile alea argintii de plastic încărcate de electricitate statică pe care oamenii le numesc țurțuri. În vârful bradului e-același îngeraș jigărit cu față de păpușă de gumă. Polița șemineului e acoperită cu același păr de înger din fibră de sticlă care-ți intră în piele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
spre living. Țipătul lui Ellis, autentic și neașteptat și îndepărtat, răsună de jos prin podea. Și, brusc, se oprește. — Ei, zice Brandy, unde rămăseserăm? Se întinde înapoi pe jos cu capul între picioarele mele. — Te-ai mai gândit la chirurgia plastică? zice Brandy. Apoi zice: Dă-i bătaie. Capitolul 19 Când ieși cu un bețiv, observi cum un bețiv îți umple paharul ca să-l poată goli pe al lui. Atâta vreme cât bei tu, băutura nu e o problemă. În tovărășie. Să bei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
pe masă, chiar dacă paharul tău nu e gol, un bețiv îți va turna puțin în pahar înainte să și-l umple pe al lui. Asta e doar o generozitate de fațadă. Brandy Alexander asta nu mă mai slăbește cu chirurgia plastică. De ce, înțelegeți, nu mă uit la ce oportunități există. Cu pieptul siliconat, cu buzele liposucționate, cu clepsidra aia 115-40-65 de Katty Kathy care e ea, cu machiajul de zână bună, my fair lady, Pygmalion cum altul nu e, fratele meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
pieptul siliconat, cu buzele liposucționate, cu clepsidra aia 115-40-65 de Katty Kathy care e ea, cu machiajul de zână bună, my fair lady, Pygmalion cum altul nu e, fratele meu întors din morți, Brandy Alexander e foarte interesată de chirurgia plastică. Și viceversa. Taclale de baie. Brandy e încă întinsă pe gresia rece, sus în vârful lui Capitol Hill din Seattle. Domnul Parker a venit și s-a dus. Numai Brandy și cu mine toată după-amiaza. Eu încă șed pe capacul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
perfect ca s-o întrerupi. O scutur pe Brandy. Brandy, dulceață. Ar fi mai bine să te ducem înapoi sus. Să te mai odihnești puțin. Să-ți mai dăm un pumn de capsule de Benzedrine. Capitolul 20 Apropo de chirurgia plastică, am petrecut o vară întreagă ca proprietate a Spitalului Memorial La Paloma, care încerca să-și dea seama ce putea face pentru mine chirurgia plastică. Erau chirurgi plasticieni, erau cu grămada, și erau cărțile pe care le aduceau chirurgii. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]