3,259 matches
-
Academiei Române (1982), Premiul Uniunii Scriitorilor (1982) și Premiul Asociației Oamenilor de Teatru (1987). Critica lui R. este „tipic militantă”, „de afișat caracter publicistic” (D. Micu). Deși poartă pecetea epocii, cronicile și recenziile sale se disting prin spirit critic riguros, nerv polemic, atitudine ofensivă. Cercetările de istorie literară au prevalat însă în preocupările sale, ceea ce i-a conferit un loc important în acțiunea de reevaluare a scriitorilor, istoricilor, oamenilor de cultură români. În această campanie de recuperare R. pledează pentru retipărirea autorilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289135_a_290464]
-
adeziunii la acest ideal dintr-o perspectivă românească, printr-o asumare implicit personală; 2. Un punct de vedere european corespunzător momentului istoric pe care-l parcurgem; 3. O atitudine și un stil militant prin propagarea de idei active și, uneori, polemice, exprimate în mod civilizat și urban, polemică exclusiv de idei și nu de persoane; 4. A aduce în sfârșit figurat vorbind Europa acasă, prin cât mai multe idei, valori și atitudini tot mai asimilabile conștiințelor noastre. A fi în același
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
românească, printr-o asumare implicit personală; 2. Un punct de vedere european corespunzător momentului istoric pe care-l parcurgem; 3. O atitudine și un stil militant prin propagarea de idei active și, uneori, polemice, exprimate în mod civilizat și urban, polemică exclusiv de idei și nu de persoane; 4. A aduce în sfârșit figurat vorbind Europa acasă, prin cât mai multe idei, valori și atitudini tot mai asimilabile conștiințelor noastre. A fi în același timp român și european, în toate domeniile
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
un fapt esențial: istoria ideii europene are și în cultura română tradiția sa, bine afirmată și articulată, încă din secolul al XVIII lea. și ea a fost, chiar de la început, asimilată în adâncime și exprimată în sens ideologic militant, adesea polemic. Așa cum s-a dorit, de altfel, și culegerea de față. Ea se înscrie păstrând toate proporțiile în această serie ideologică. și nu în cea diametral opusă: izolaționistă, naționalistă sau național comunistă și de dreapta, pe care, în mod direct sau
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
liniile de credit), dar și de nefericita noastră situație geostrategică. Cine a făcut studii la Moscova, a fost ilegalist, activist, nomenclaturist, nu poate fi organic vorbind un autentic proeuropean. Sunt realități și deprinderi elementare, definitive. Evocarea lor este doar aparent polemică. Analizez, de fapt, la rece, numai idei generale și substratul lor social politic. În același spirit pe care l-am descris cât mai obiectiv posibil sunt explicabile și alte procese sociale românești actuale nesau antieuropene. Dacă structurile vechii societăți de
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
fost traduse în limbi străine și editate în țară). Într-un astfel de studiu, un eseu cu cheie, de pseudo-comparatistică, în realitate de ideologie liberală, universalistă, cosmopolită etc., am contestat și eurocentrismul, la care vă referiți și dumneavoastră. Substratul latent polemic era contestarea, pe de o parte, a canoanelor literare impuse doar de către câteva centre culturale occidentale (în cazul românesc, parisul) sau estice (Moscova) și, pe de alta, revendicarea unei egalități de substanță, de valoare și pentru unele creații estice sau
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
este a ignora pur și simplu problema: Europa este o falsă problemă. Ea nu există sau nu ne interesează. Ne simțim foarte bine la noi acasă și fără Europa. Eu nu vreau să știu de Europa dumitale. Astfel de dialoguri polemice și de soluții radicale se dădeau la noi încă de pe vremea lui Caragiale. La polul opus este fuga în Europa. A te expatria, a te pierde în Europa, a spori rândurile diasporei. Cei ce rămân acasă, plini de resentimente și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
italiană și spaniolă. Această concepție a dominat și de departe în istoria culturii, literaturii, inclusiv în literatura comparată, până prin deceniul al șaptelea, când Etiemble, într-o răsunătoare comunicare (1964), a contestat-o în mod radical. Noi înșine ne-am asociat polemic acestui punct de vedere al lucrării publicate doar în limba franceză (1982, 1988). În literatura europeană intră toate literaturile continentale, după cum în literatura universală, în Weltliteratur (după formula goetheană), intră toate literaturile lumii. Deci toate literaturile estice, inclusiv cea română
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
reprimate de comunism. De unde un alt caracter specific al valorilor europene: ele sunt prin definiție active, militante și în continuă expansiune. Iar dinamica lor interioară nu le poate restrânge doar la un singur continent. Vocația lor este în același timp polemică și universală. Ele vin inevitabil în conflict cu toate valorile neeuropene, restrictive și deci reacționare oriunde acestea sunt întâlnite. O primă confruntare, cea mai directă și mai brutală, încă departe de a fi consumată, este între naționalismul și provincialismul latent
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
în Caragiale, ci și la E. Lovinescu și G. Călinescu. Trecem peste împrejurarea că acești mari critici nu s-au preocupat niciodată să fie traduși, să colaboreze, să pătrundă în Europa, opera lor să circule etc. Ba ultimul susținea chiar polemic teza că universalul este absolutul. Chestiunea răspândirii este de ordin cu totul secundar și exterior și depinde numai de legile difuzării. Această indiferență (de fapt agresivă) la confruntarea, verificarea și acceptarea universală este rezultatul, în realitate, al unui mare complex
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
acest aspect. Relațiile literare internaționale și liberul schimb literar, în continuă lărgire și diversificare, constituie o condiție esențială a noului spirit literar modern. Acesta se concepe și se vrea cu adevărat universal. pentru ei, acest spirit iluminist păstrează actualitatea sa. polemica anti-tiranie din secolul al XVIII-lea este perfect echivalentă (și invers) cu rezistența antitotalitară (fascistă și comunistă) din secolul XX. 2. Cooperare și stimulare. Recunoașterea pluralismului cultural și literar este concepută ca un mijloc (între altele) al elasticizării percepției altuia
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
a veacului au risipit-o... Noul spirit al timpului adevărat soare spiritual alungă întunericul, ceața, i.e. obscurantismul, ignoranța, prostia din mintea oamenilor, printr-o acțiune dublă: negativă, criticistă pentru trecut, pozitivă pentru viitor, prin noile idei pe care le introduce polemic. Esența Iluminismului european, inclusiv românesc, nu este alta. Aceasta din urmă doar împinge cu un secol înainte cronologia veacului luminos, esența sa rămânând una și aceeași: Viforile nopții observă Heliade-Rădulescu în 1838 au trecut și dimineața rumânimii a răsărit cu
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
această dată, chiar dacă numai fugitiv și într-o formă embrionară, teoria era pe deplin constituită în spiritul și chiar în litera sa. Maiorescu n-a făcut în fond altceva decât s-o reia, să-i dea sistematizare, prestigiu și strălucire polemică. Meritele sale nu sunt știrbite prin proiectarea concepțiilor sale pe un fundal ideologic mai larg, anterior, în perspectivă istorică. Ce reprezintă în esență această teorie a formelor fără fond în vechea noastră ideologie? Nimic altceva decât chintesența criticii adaptării foarte
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
alimentează din tensiunea produsă la întâlnirea dintre entuziasm și scepticism, dintre vitalitate și oboseală. Criticul este un afectiv, dar și un ironic, iar ironia o îndreaptă spre sine ca și spre alții, textul critic fiind, nu de puține ori, subiacent polemic. Toate aceste trăsături se exprimă nespectaculos, într-o frază aparent ternă, prin mici inflexiuni, prin străluciri mărunte care pot încânta. Ele sunt reunite sub arcul unei inteligențe remarcabile și al unei adânci sensibilități. Din păcate, după plecarea din țară, frecvența
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
trecutului imediat - în special, mișcarea de rezistență anticomunistă - și, pe de altă parte, activarea, pe fondul unei puternice crize politice, a unor mai vechi și nerezolvate complexe identitare românești. Dincolo de numeroasele drapaje emoțional-publicistice ale momentului, de vocalizele unor porniri îndreptate polemic asupra patriotismului de paradă, considerat, pe bună dreptate, inactual, nemodern și antieuropean, se simțea „ura de sine” despre care vorbea Andrei Pleșu, oglindirea permanent negativă a propriilor fapte, deruta identitară ce traversează întreaga națiune română. Despovărate de corvoada roșie a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cultura românească așa cum e astăzi: "...literatura română - zice el aiurea 4 - se împarte astăzi în două școli, una ce își are cuibul în București, unde se cultivă cu entuziasm toate sistemele, în orice țipet 1 Critice, I, p. 246: Observări polemice, 1869. ăTextele lui Maiorescu au fost citate după ediția Critice (1867-1892), vol. I-III, Buc., Socec, 1892.î 2 Op. cit., p. 367, 394: Direcția nouă, 1872 ăîn poezia și proza romînăî. 3 "Steaua Dunării", 11, p. 5. 4 Cugetări, "Romînia
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Prima perioadă de critică a culturii, a introducerii și asimilării culturii europene, cu Scrierea limbei române (1866), Poezia română (1867), Contra școalei Barnuțiu (1868), Limba română în ziarele din Austria (1868), În contra direcției de astăzi în cultura română (1868), Observări polemice (1869), Direcția nouă (1872), Beția de cuvinte (1873), Răspunsurile "Revistei contimporane" (1873), În contra neologismelor (1881). Celelalte articole, de după 1881, Caragiale, Eminescu, Poeți și critici, În lături!, Contraziceri etc. sunt articole de critică literară. Încât, încă de la 1881, "Maurul" a crezut
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Poezia leneșă), „Ultima oră” (Răsăritul crailor, Legenda și somnul în poezia lui Blaga) și „Vremea” (Salut în Novalis) evidențiază, spectaculos ca un foc de artificii al spiritului, un crez (și un program) estetic: cel al poeziei pure, fixat mai ales polemic, în contradicție. Poezia „tristă de însăși tristețea materiei” a lui Tudor Arghezi („fără mesagiu, respins de idee”), sincronismul lovinescian „ca o verzuie pastă”, cu a sa „durată curentă” ce se cere concurată printr-o poezie ridicată la totala depersonalizare, poemele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
De psalmodiae bono; și imnul Te Deum laudamus. 1. De diversis appellationibus (Despre diferitele numiri ale Domnului nostru Iisus Hristos) este un tratat dogmatic, cu ținută de predică asupra numirilor date Mântuitorului Iisus Hristos în Sfânta Scriptură. Scrierea are nuanță polemică împotriva arienilor; practic este o „predică dogmatică” cu aplicații morale. Predica este simplă, clară și metodică, fiind bine închegată, cu un conținut unitar. 2. Fragmentele păstrate din catehismul Sfântului Niceta vorbesc despre necesitatea catehizării celor ce vin la botez, despre
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
interesat mai mult de conștientizarea crescândă de către monah a slăbiciunii sale și a dependenței sale de har, decât de un argument strâns care să anticipeze și să respingă toate obiecțiile. Orientarea sa este mai mult practică și mai puțin polemică, fapt ce-i va crea dificultăți. În Convorbirea a III-a aduce lămuriri suplimentare cu privire la har și la libertatea de voință, lămuriri ce erau anunțate a urma încă din prima sa lucrare (Așezăminte mănăstirești...). Aici Cassian spune că voința poate
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
caută să sublinieze valențe necunoscute ale operei lui Grigore Alexandrescu, Vasile Alecsandri, Costache Caragiali, Matei Millo, Mihail Kogălniceanu, Costache Negruzzi, Nicolae Filimon. Întreruptă de publicarea Caietelor Princepelui, rubrica devine, în 1974, „Aventura limbii române”, unde Eugen Barbu proiectează „o istorie polemică și antologică a literaturii române”, pe care o ilustrează cu fragmente din cărțile vechi românești, cu texte din Mihai Eminescu și I. L. Caragiale ș.a.m.d. În scenariul rezultat exemplele alese au rol de nucleu care adună și emite filiații
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289478_a_290807]
-
radicală la nivelul lingvistic și prozodic, rupturi de sintaxă, asocieri de imagini șocante, menite să-l surprindă pe cititor, invazia voită a cotidianului în discursul poetic, o tehnică aproape aleatorie de desfășurare a motivelor. Pornind de la teme simboliste ca pretext polemic, libertatea și autonomia, în numele cărora sunt invocate practicile distructive, sunt turnate însă în formele dialogului, problematizării și polemicii, unele chiar constructive. Noutatea și efectul de surpriză, atât de elogiate de poeții dadaiști, sunt întreținute tocmai de contradicțiile interne ale unei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286653_a_287982]
-
limbajul” este dezideratul lui Gellu Naum, dar chiar și așa tot limbaj rămâne, oricât de mutilat. Fără a fi o premieră în literatura universală, d. popularizează și instituționalizează în perioada modernă antidotul literar ca metodă a distrugerii programate cu intenții polemice, creatoare de forme inverse, intenționat contrafăcute, care încep să concureze genurile literare tradiționale. Pentru poeții dadaiști antipoemul este un avertisment la adresa suprasaturării literare, convenționale, reconvertită în caricatură insidioasă. D. și avangarda în general refac la scară mică, prin raportare la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286653_a_287982]
-
evoluția ulterioară a regimului în plan internațional a avut loc în data de 23 august, cu ocazia împlinirii a unsprezece ani de la "eliberarea" țării de sub "jugul fascismului". Beneficiind de prezența lui Hrușciov, comemorarea a căpătat în scurt timp un ton polemic de abia disimulat: acesta ar fi emis remarci acide la adresa cumulării de funcții atât pe linie de stat, cât și de partid. Era o aluzie transparentă la faptul că Dej se reinstalase de puțin timp în funcția de prim-secretar
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
will be looking for" (1970), Situation Report. Romania, no. 12, 1 July, Arhiva 1989. "Economia română și conjunctura monetară actuală" (1974), I.D., Q-336, V.R., 12 iulie, raport confidențial al Radio Europa Liberă, Open Society Archives. "Hungarian-Romanian relations: more than a polemic among writers" (1978), Radio Free Europe Research, no. 12, 11 May, Arhiva 1989. "Impresii privind ascultarea postului "Europa Liberă"" (1972), I.D., Q-147, V.R., 4 mai, raport confidențial al Radio Europa Liberă, Open Society Archives. "Influența postului "Europa Liberă" în populația
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]