4,015 matches
-
MURE 125 g unt înmuiat, 25 g zahăr, 100 g făină cernută, 25 g amidon cernut, ½ linguriță de praf de copt, ½ linguriță de vanilie, 150 ml frișcă, o linguriță de zahăr tos, 75 g mure. Rețeta este făcută pentru 10 porții. Frecați untul cu zahărul pudră, până se omogenizează, apoi încorporați făina, vanilia și praful de copt. Puneți compoziția într-un cornet și turnați în tavă cu hârtie 20 de bastonașe de 10 centimetri lungime. Între timp, încălziți cuptorul și coaceți
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
ce țarii o țin pe lângă dânsa. Cel puțin respinge rar chiar pretențiile cele mai neîntemeiate ale acelei misiuni, ceea ce provine de la sprijinul, mai mult sau mai puțin întemeiat, ce îl dă consulului general ambasadorul de la Constantinopol. Acesta încă demult vorbește Porții ca un stăpân, consulul imită în chip perfect limbajul șefului său, lucru de care se laudă pe față, și alcătuiește un mijloc ce totdeauna izbutește, precum însuși se laudă, dar este fără îndoială foarte umilitor pentru guvernul țării...”. Într-un
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
trimise la Constantinopol de patru sau de cinci ori pe lună... Cu greu poate cineva să-și facă o idee de grija ce au domnii să fie bine informați de ceea ce se petrece, spre a da grabnic de veste miniștrilor (Porții); acesta este meritul lor de căpetenie în ochii demnitarilor turci și poate unul din cele mai mari condeie din cheltuielile lor. ... Domnii, prin mijlocul acestei corespondențe și a înțelegerilor particulare ce le au la Constantinopol, dobândesc o influență mare asupra
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
luptă din cele mai aprige între influența franceză și acea rusească. Am văzut din fragmentele reproduse mai sus că agenții francezi își dădeau perfect seama de intrigile și manoperele rușilor și le urmăreau cu cea mai deosebită atenție, denunțând și Porții, și Cabinetului francez că împărăția vecină pregătește o răscoală generală a creștinilor supuși sultanului. Dovezile erau destul de numeroase și de vădite pentru ca chiar mințile destul de greoaie ale marilor demnitari turci să se convingă de adevărul acestor denunțări, întărite atât prin
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Tilsit, se vorbi mult de împărțirea Turciei și că Alexandru I izbuti să smulgă lui Napoleon oareșicari făgăduinți în această privință. Vedem pe cancelarul Rumianțov calificând împărțirea Turciei de marea lucrare (le grand ouvrage). Tratatul de la Tilsit fiind comunicat atât Porții, cât și trupelor care stăteau față în față, se încheie la 12 august 1807, la Slobozia, între ruși și turci, un armistițiu până la 3 aprilie 1808. Prin acest armistițiu, rușii se obligau a evacua Principatele în termen de 39 zile
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
cetverturi grâu. În anul 1810, Moldova era silită să cheltuiască 5.890.300 lei pentru armata și spitalele rusești, afară de transporturile ce trebuiră să le facă țăranii și de alte cheltuieli de tot felul, cum erau spre exemplu acelea pentru porția de carne, ce țările noastre fură îndatorate s-o procure zilnic, atât pentru fiecare soldat din oștire, cât și pentru fiecare bolnav aflat în spitalele rusești. Proviziile și banii luați din Principate erau în mare parte delapidați de ofițerii ruși
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
toate puterile la granița ei despre apus, turcii încheiară pacea de la București, prin care Rusia dobândise toată țara dintre Nistru și Prut, până la Dunăre. Nu s-a putut afla până astăzi care au fost temeiurile care au făcut pe plenipotențiarii Porții să consimtă la această cesiune de teritoriu, tocmai în clipa în care Rusia era expusă celei mai mari primejdii ce o amenințase de la năvălirea într-însa a tătarilor. S-a zis, dar nu s-a dovedit, că împuterniciții Porții au
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
plenipotențiarii Porții să consimtă la această cesiune de teritoriu, tocmai în clipa în care Rusia era expusă celei mai mari primejdii ce o amenințase de la năvălirea într-însa a tătarilor. S-a zis, dar nu s-a dovedit, că împuterniciții Porții au fost convinși prin aurul rusesc; vinovați sau nu, ei își ispășiră greșeala cu capul. Iată cum se exprimă Langeron asupra cesiunii Basarabiei: „...N-am putut niciodată să înțeleg ce a putut ademeni pe turci să ne acorde o pace
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
vor mai putea da decât urmașilor domnitorilor: Alexandru Șuțu, Mihai Șuțu, Scarlat Calimahi și Alexandru Moruzi, care aveau să alterneze pe viitor la scaunele Moldovei și Țării Românești, sultanul rezervându-și să excludă pe acei ce s-ar arăta necredincioși Porții, atât pe ei, cât și pe urmașii lor. Mihai Șuțu, care fu numit în Moldova, era un om pierdut de reputație, de moravuri infame, favorit al lui Halet Efendi, însuși favorit al sultanului, totuși Rusia nu protestă împotriva numirii lui
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
ce s-au petrecut în urmă în Țara Românească, tentativa de asasinat făptuită asupra Domnului, abdicarea și fuga lui, instituirea unui guvern provizoriu precum și principiile ce le-a proclamat această nouă autoritate, improvizată de răscoală, în disprețul suveranității care aparține Porții Otomane și în împotrivire directă protectoratului Rusiei. De-abia izbutise planul revoluționarilor din această parte, și ei îndată s-au gândit să-1 întindă și la Moldova. O mulțime de emisari, munteni și străini, se răspândiseră într-însa. Boierii moldoveni, refugiați
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
prin senedul de la Balta Liman, smuls de la mișelia turcilor și care suspenda Adunările Obștești pe timp de șapte ani, înlocuindu-le prin adunări de notabili, numite de domni. A suprimat de fapt dreptul de alegere a domnului, impunând la 1834, Porții, numirea unor domni desemnați de ea, destituind la 1842 pe Alexandru Ghica împotriva dispozițiilor Regulamentului. S-a încercat, între 1839 și 1841, prin intrigi și măsuri piezișe, dar antiregulamentare, să aducă în locul lui Alexandru Ghica, în scaunul Țării Românești pe
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
permit exercitarea controlului ierarhic, aplicarea sancțiunilor pentru neconformare și evaluarea sistematică a deținuților. Altfel spus, puterea devine vizibilă, totală și greu de controlat. Ceea ce caracterizează sistemul celular este că el conține un mecanism penal inerent: acordă privilegii în împărțirea beneficiilor (porțiile de mîncare, repartiția paturilor etc.), are propriile legi (în fruntea cărora tronează interdicția sifonării), creează delicte specifice (de exemplu, colaborarea cu cadrele), are forme caracteristice de sancționare (spălarea WC-urilor, plata în țigări, cafea etc.) și instanțe proprii de judecată
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
carne rămîn la fund, fiind distribuite preferențial, cei mai mulți primind o zeamă cu urme de legume și grăsime, indiferent că este vorba de ciorbă sau tocană. Familiarizîndu-se cu periodicitatea vizitelor ONG-urilor și a inspectorilor superiori, personalul știe cînd să suplimenteze porțiile de mîncare cu carne și legume, pentru a nu apărea în culpă și pentru a umfla statisticile efectuate cu aceste ocazii. Cele mai multe rapoarte internaționale situează România în grupa țărilor comuniste, la care s-au constatat sistematic cele mai mici valori
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
după noile reorganizări. Fiecare închisoare era condusă de un îngrijitor, iar ocnele de inspectori, paza fiind asigurată de dorobanți. Paznicii vinovați de neglijență erau pedepsiți cu bătaia sau chiar condamnați, iar singurele pedepse admise de Regulament pentru deținuți erau împuținarea porției de hrană, postul cu apă și bătaia de la 25 la 158 de toiage, aplicată de regulă în prezența celorlalți deținuți. Arestații erau scoși la munci la construcția drumurilor și a sistemelor de canalizare, iar cei din ocne la exploatarea sării
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pp. 153-188 sau pe www.oip.org. 206 Michel Foucault, op.cit., p. 371. 207 În Raportul APADOR-CH privind vizita la blocul alimentar Rahova din decembrie 2003 se menționează: "Meniul zilei fusese următorul: dimineața la comun și la regim (194 de porții), ceai, brînză, marmeladă și biscuiți (diabeticilor li s-au dat ouă și lapte); la prînz la comun și regim, ciorbă de legume și tocăniță de cartofi cu carne; seara la comun, paste făinoase cu sos și carne de porc, iar
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ca să mergi la culcare. Când a venit seara, te-ai culcat și ai adormit. Ai visat că mă întorsesem acasă. În vis, amândoi stăteam și sorbeam încet din supa de linte. Mmm, ce bună e, spuneam eu. Mai vrei o porție? întrebai tu atunci când farfuria se golea. Sigur că da, răspundeam eu. Cu polonicul luai supă din oală și-mi mai puneai o porție. Eu goleam farfurie după farfurie. La un moment dat, am renunțat la lingură și am dus farfuria
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
stăteam și sorbeam încet din supa de linte. Mmm, ce bună e, spuneam eu. Mai vrei o porție? întrebai tu atunci când farfuria se golea. Sigur că da, răspundeam eu. Cu polonicul luai supă din oală și-mi mai puneai o porție. Eu goleam farfurie după farfurie. La un moment dat, am renunțat la lingură și am dus farfuria la gură, sorbind cu lăcomie. Mai pune-mi o porție, spuneam eu. Cu plăcere, spuneai tu. După un timp, puneai supa în farfurie
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
răspundeam eu. Cu polonicul luai supă din oală și-mi mai puneai o porție. Eu goleam farfurie după farfurie. La un moment dat, am renunțat la lingură și am dus farfuria la gură, sorbind cu lăcomie. Mai pune-mi o porție, spuneam eu. Cu plăcere, spuneai tu. După un timp, puneai supa în farfurie, iar eu duceam farfuria la gură și sorbeam cu zgomot, golind farfuria dintr-o singură înghițitură. Apoi loveam cu farfuria în masă, iar tu o umpleai din
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
ai spus tu, cu voce tare. Nici măcar nu ești acasă. Imediat mi-am luat farfuria de pe jos și am pus-o, cuminte, în chiuvetă. Tu te-ai uitat în oală. Pe fundul ei mai era puțină supă. Mai vrei o porție? ai spus tu. Nu, m-am săturat, am spus eu. Sărut mâna pentru masă. Pe locul mortului Lungă șosea. Interminabilă. Ai zice că se termină undeva după orizont. Sau că nu se termină niciodată. Mneah. Fata morgana. Iluzii optice. De
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
exclamațiile de bucurie și aplauzele puternice ale celor din urmă, adresate deocamdată celor care alergau de zor. Antrenorul, pe nume Peniță (o poreclă, numele adevărat nu l-am știut niciodată), își lăfăia picioarele goale în iarba grasă și înaltă din spatele porții și privea mereu în sus spre soarele dogoritor parcă se ruga de el să fie mai milos. Dar soarele își vedea de treaba lui; în fond, era vară, își făcea și el datoria. Nea Peniță cum îi spuneau fotbaliștii abia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
lui Bush, a condus Rusia pe drumuri întunecate. El a vrut să realizeze ceva și a ieșit altceva și astfel țara a fost condusă către auto-destrămare sigură. Fiecare dintre cei cu mână lungă și posibilități și-au luat câte o porție, cât au putut de bună, din marea și inegalabila supraputere, inclusiv foștii conducători iresponsabili. Acest lucru s-a perpetuat până când a venit la conducerea Rusiei un KGB-ist de teapa lui Vladimir Putin, cu sânge pur rusesc, conștient și responsabil
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
înconjoară. Soluția este rețeaua socială. Asta nu înseamnă că oamenii fac abstracție de media tradiționale (și aici mă refer inclusiv la site-urile ziarelor și televiziunilor). Dimpotrivă, ei transmit, sau, mai degrabă, retransmit, către prieteni și cunoscuți, prin social media, porțiile de informație și divertisment pe care le produc comunicatorii profesioniști. În mod similar, în România epocii ceaușiste oamenii se bazau, parțial, pe oferta informativă și de divertisment a posturilor străine cu transmisie în limba română. Emisiunile muzicale transmise de Europa
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
cană. Farfuria încărcată cu: sardele, jambon cu fasole. Alt militar îmi împinge o farfurie pe care era o bucată mare de unt. Cana mi s-a umplut cu ceai cu lapte și apoi mi s-a adus pâine și o porție respecttabilă de (am aflat pe urmă) "porridge". Atmosfera din jurul meu era destul de destinsă, majoritatea râdeau și vorbeau tare în același limbaj pe care renunțasem să-l descifrez. Bineînțeles, cu toate că nu-mi era foame, probabil pentru a nu atrage mai mult
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
de câte ori mama îmi permitea să merg de la grădiniță la dânsa (adică la bunici), soldatul urmând să mă aducă acasă de acolo. O dată, s-a întâmplat o poznă mare. Mătușă-mea m-a anunțat îndată după sosire că îmi pregătise o porție uriașă de clătite cu dulceață (mă cunoștea de lacom). Cum eu voiam să mă înfrupt din ele fără întârziere, fără să mai aștept masa, iar dânsa, bună cum era, s-a arătat de acord, dar nu putea să mă servească
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
important. Mi-a spus: — Ai grijă, italienii sunt oameni zgârciți și economi. Mama mea gătea o oală de mâncare, jumătate se mânca, jumătate se dădea la vecini. Aici totul e socotit. Se măsoară maximum 100 de grame paste pentru o porție . Ei nu sunt însă zgârciți cu ei înșiși. Doar cu noi. Suntem ca un animal sâcâietor; trebuie să-i dai mâncare de trei ori pe zi. Voi reveni asupra subiectului. Leila... Voia să se întoarcă în Algeria, să deschidă un
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]