3,510 matches
-
de drepturi și obligații reciproce: cei care se converteau trebuiau să se supună, să celebreze slujbele religioase, să achite zakat-ul, să cedeze cincimea din pradă etc., însă era protejat de Allah ( politeiștilor arabi care treceau la Islam le erau recunoscute posesiunile). Somația religioasă era valabilă timp de 3 zile. A patra zi, șosea somația politică, si anume supunerea față de Islam. Dacă refuzau convertirea la Islam, atunci nemusulmanii ( doar popoarele Cărții) erau invitate să plătească djizya. Somația politică era consemnata și în
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
și nu dorea întoarcerea absolutismului în Franța, fiind mulțumit de prăbușirea și slăbirea Franței ca potențial rival. Rusia, Austria și Prusia erau preocupate, primele două fiind în război cu Imperiul Otoman. Leopold a abandonat lupta pentru a se concentra asupra posesiunilor austriece din Țările de Jos unde s-a desfășurat o revoltă pe care a înăbușit-o în iarna 1790 și și-a îndreptat atenția spre Polonia din care Rusia și Prusia voiau să obțină teritorii. După fuga la Varenne, austriecii
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
destinate de obicei băncilor comerciale. Întrucât bancnotele euro urmau să circule și în teritoriile situate în apropierea și în afara zonei geografice a Europei, harta trebuia poziționată astfel încât să cuprindă și aceste zone. Africa de Nord a fost reprodusă în așa fel încât posesiunile africane ale Spaniei, respectiv Ceuta și Melilla, precum și Insulele Canare, să poată fi redate pe hartă. În cazul Franței, departamentele de peste mări Guyana Franceză, Guadelupa, Martinica și Réunion au fost plasate în casete de dimensiuni reduse. Într-o primă etapă, BCN au furnizat
Euro () [Corola-website/Science/296613_a_297942]
-
cele mai vechi națiuni din Europa. A descoperit și a pierdut un imperiu, și-a abandonat și și-a recâștigat autonomia, iar de la revoluția din 1974, care a pus capăt perioadelor dictatoriale, și-a format noi legături cu fostele sale posesiuni. Triburile iberice ale lusitanilor care populau teritoriul Portugaliei în antichitate a fost supuse de romani în secolele I - II î. Hr. Lusitania, provincie a Imperiului Roman, este cucerită în secolul al V-lea d. Hr. de triburile germanice ale suevilor, în
Portugalia () [Corola-website/Science/296612_a_297941]
-
că părți din Dobrogea s-au aflat pentru scurt timp în componența Țării Românești în timpul lui Vlad Țepeș (1462 - câteva luni) și a lui Mihai Viteazul (1599-1601). Deoarece în secolele XIV-XVI, Imperiul Otoman avansa spre Europa centrală, Dobrogea era o posesiune periferică, fără o mare importanță strategică sau economică. Ea făcea parte, din punct de vedere bisericesc, din Exarhatul Proilavon, cu sediul la Brăila, care cuprindea și Bugeacul. Dar pe măsură ce treceau anii, numărul musulmanilor creștea, ajungând sa fie pe alocuri majoritari
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]
-
sulița, iar în cea stânga, un scut cu ornament floral. Semnificația elementelor însumate: Acvila, lupoaica capitolina și deviza evocă originea latină a poporului român. Personajul îi amintește pe grănicerii români din Năsăud. Scutul cu capul de bour face aluzie la posesiunile deținute de domnii Moldovei în zonă și la relațiile existente în epoca feudala între domnii Moldovei și aceste ținuturi. În 2002, județul avea 311 657 locuitori. Monumente de arhitectură Lăcașe de cult -Biserică cu zid de apărare construită de meșterii
Județul Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/296649_a_297978]
-
a germanilor - promovată și coordonată de episcopul Romei - a accentuat și mai mult aceste trăsături, desprinzând în plus papalitatea și Occidentul, în general, de imperiul Bizantin. Intrarea papilor în orbita dominației francilor, care a dus Biserica Romei la dobândirea însemnatelor posesiuni teritoriale a comportat totodată și divergențe pe planul orizonturilor spirituale și formulărilor dogmatice (de ex. controversa "Filioque"; criza "iconoclastă") determinând astfel un antagonism tot mai mare cu Bisericile Orientului, care și ele erau coordonate cu puterea imperială a Bizanțului. Schisma
Papă () [Corola-website/Science/296846_a_298175]
-
Papele a fost ocupate de nou creatul Regat al Italiei. Multă vreme Vaticanul nu a fost locuința papilor, ci Palatul Lateran, iar în secole mai recente Palatul Quirinal, în timp ce în perioada 1309-1377 a fost la Avignon, în Franța. În 1870 posesiunile papei au rămas într-o situație incertă când Roma însăși a fost anexată de Piemont după o rezistență nominală a forțelor papale. Papii au fost lăsați între 1870 și 1929 într-o situație asemănătoare celei a ultimului împărat chinez, nederanjați
Vatican () [Corola-website/Science/296845_a_298174]
-
teritoriul albanez. Până la mijlocul lunii decembrie, grecii eliberaseră un sfert din teritoriul albanez. Campania din Africa de nord a început în 1940, forțele italiene din Libia atacându-le pe cele britanice din Egipt. Se încerca, astfel, transformarea Egiptului într-o posesiune italiană, ținta principală fiind Canalul Suez, rută vitală de transport maritim. Forțele britanice, indiană și australiană au contraatacat (Operațiunea Compas), dar această ofensivă a fost oprită când cea mai mare parte a forțelor Commonwealthului au fost transferate în Grecia pentru
Al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/296817_a_298146]
-
ca scop cucerirea câmpurilor petroliere din zonă, în special cele aparținând Indiilor Olandeze. În câteva luni, toate aceste teritorii au fost cucerite de japonezi. Insula fortificată Singapore a fost cucerită în februarie 1942, primul ministru W. Churchill considerând pierderea acestei posesiuni una dintre cele mai umilitoare înfrângeri britanice din toate timpurile, armata japoneză fiind în inferioritate numerică (36000 contra 85000). După atacul japonez asupra Pearl Harbor-ului, Germania a declarat, la 11 decembrie 1941, război Statelor Unite, deși, în conformitate cu prevederile Pactului Tripartit din
Al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/296817_a_298146]
-
o limbă oficială a comunității autonome Insulele Canare și a orașelor autonome Ceuta și Melilla. Este oficială și în Sahara Occidentală (împreună cu limba arabă), recunoscută de către ONU, și în Guineea Ecuatorială (împreună cu limbile franceză și portugheză). În Oceania, spaniola este vorbită pe Insula Paștelui, o posesiune teritorială a Chile. Există câteva diferențe importante între dialectele limbii spaniole folosite atât în Spania cât și în America Latină. În Spania se consideră comună pronunția castiliană conform standardului național, iar folosirea "laísmo" (o tendință de a pune un pronume de
Limba spaniolă () [Corola-website/Science/296859_a_298188]
-
reconsidee pizitia față de regele maghiar. În 1374 a fost acuzat de alianța cu turcii de către un grup de boieri care s-au refugiat în Ungaria, iar în 1375, maghiarii au încercat iar să îl supună pe domnitor. Aceștia au recuperat posesiunile din Transilvania. În ultimii ani de domnie Vladislav Vlaicu a reușit să obțină independența Țării Românești. A luat măsuri defensive construind fortificații la granița dintre Țară Românească și Transilvania, ca cetatea Branului, care închidea drumul de acces. A bătut moneda
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
a ocolit peninsula Balcanică și după câteva luni a ajuns la coasta Marii Adriatice. Pe Dunăre, l-a trimis pe voievodul Transilvaniei cu un grup de nobili din regiunea Brăilei spre Brașov. Poziția lui Mircea părea nefavorabilă, stabilindu-se în posesiunile ardelene, fie în Făgăraș sau în cetatea Bologa de lângă Cluj. După ce s-a întors în Transilvania, voievodul Stibor a mobilizat o nouă oaste cu care a intrat în Țară Românească în iarnă 1396-1397,capturandu-l pe Vlad Uzurpatorul și înscăunându
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
și-au unificat formațiunile lor politice și au format țară. De asemenea, domnitorul folosea particula ""Io""-cel dăruit de Dumnezeu. Domnitorul care stăpânea Făgărașul și Amlasul mai purta titlul de herteg-duce, titlu conferit de către regele Ungariei, care îi dăruia aceste posesiuni din Transilvania cu drept temporar, atâta timp cât domnitorul era credincios regelui. Domnul nu avea putere absolută, ci atribuții administrative, numind dregătorii, înființând dregătorii, coordona funcționarii. Era comandantul suprem al armatei, mobiliza oastea, deși putea delega atribuții militare și unor demnitari. Declara
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
peisajul, străbătuta de cursul văii Bistriței de la care și-a luat și numele, așezarea s-a închegat și s-a dezvoltat ca urmare a faptului că în regiunea din colțul de nord-est a Transilvaniei, intrată la începutul evului mediu între posesiunile regale, fundus regius, au fost instalați flămânzi, valoni, saxoni, bavarezi, care vor fi cunoscuți ulterior sub numele generic de sași, înzestrați cu o serie de drepturi și libertăți care le-au conferit un statut social și economic privilegiat, proces care
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
a reușit centralizarea regatului Ungariei, după consumarea unui violent conflict armat care i-a opus lui Ștefan cel Sfânt pe Gyula cel Tânăr, unchiul său. Alba Iulia a fost capitala principatului Transilvaniei (1542-1690), dupa ce în prima faza a fost posesiune a Episcopiei Transilvaniei. Din a doua jumătate a secolului al XVI-lea, dupa dezmembrarea Regatului Ungar în urma înfrângerii suferite în Bătălia de la Mohács (1526), Transilvania devine tributară Porții otomane, bucurându-se de o deplină autonomie internă. Palatul principilor Transilvaniei, inițial
Alba Iulia () [Corola-website/Science/296930_a_298259]
-
un copil educat și de aceea s-a inițiat în lumea navigării de la o vârstă foarte fragedă. Informațiile despre începutul carierei sale de navigator sunt însă nesigure. Între anii 1474 și 1475, a efectuat prima sa călătorie spre insula Chios, posesiune genoveza situată în Marea Egee. În 1476, Columb a navigat cu un convoi spre Anglia. În timp ce se află în dreptul coastei Portugaliei convoiul a fost atacat de pirați și navă pe care se află Columb s-a scufundat, însă acesta a înotat
Cristofor Columb () [Corola-website/Science/298301_a_299630]
-
dijma din arhidiaconatul de Târnava/ Cuculus ce o plătește preotul Hermann din Ebes (Ibașfalău în limba română) în suma de patru banali vechi. Banalii erau o monedă a timpului respectiv. În documente din anii 1367 și 1368 se vorbește despre posesiunile feudalilor din Ibașfalău sub denumirea de ”possessions Ebessffalwa”, indicând că proprietari mai mulți feudali. La 1374 este amintit Ladislau, fiul lui Emeric din Ibașfalău, ca fiind stăpânul acestui sat (Ladislao filio Emerici de Ebessffalwa). Într-un document din 3 iulie
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
fiind stăpânul acestui sat (Ladislao filio Emerici de Ebessffalwa). Într-un document din 3 iulie 1381, regele Ludovic I de Anjou informează cele ”Șapte scaune” și cele „Două Scaune”, Scaunul Mediașului și Scaunul Șeica, că el a înglobat în comitat posesiunile feudale din Ibașfalău și cele care aparțineau de acestea. La 13 iunie 1391, regele Sigismund însărcinează capitul din Albă Iulia să introducă pe Grigorie și Petru, fiii lui Apă din Mălâncrav, în stăpânirea părților din moșia ce le revin de la
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
dijma din arhidiaconatul de Târnava/ Cuculus ce o plătește preotul Hermann din Ebes (Ibașfalău în limba română) în suma de patru banali vechi. Banalii erau o monedă a timpului respectiv. În documente din anii 1367 și 1368 se vorbește despre posesiunile feudalilor din Ibașfalău sub denumirea de ”possessions Ebessffalwa”, indicând că proprietari mai mulți feudali. La 1374 este amintit Ladislau, fiul lui Emeric din Ibașfalău, ca fiind stăpânul acestui sat (Ladislao filio Emerici de Ebessffalwa). Într-un document din 3 iulie
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
fiind stăpânul acestui sat (Ladislao filio Emerici de Ebessffalwa). Într-un document din 3 iulie 1381, regele Ludovic I de Anjou informează cele ”Șapte scaune” și cele „Două Scaune”, Scaunul Mediașului și Scaunul Șeica, că el a înglobat în comitat posesiunile feudale din Ibașfalău și cele care aparțineau de acestea. La 13 iunie 1391, regele Sigismund însărcinează capitul din Albă Iulia să introducă pe Grigorie și Petru, fiii lui Apă din Mălâncrav, în stăpânirea părților din moșia ce le revin de la
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
iuliană și nu ar trebui transformate în echivalentele lor gregoriene. Datele evenimentelor care s-au produs în țări în care calendarul gregorian a fost introdus după data de 4 octombrie 1582 sunt puțin mai problematice. De exemplu, în Marea Britanie și posesiunile sale (inclusiv coloniile americane), noul calendar nu a fost introdus decât pe 14 septembrie 1752. Cum se pot data evenimentele apărute în perioada de 170 de ani dintre 1582 și 1752? Răspunsul depinde foarte mult de context, dar pentru fiecare
Calendarul gregorian () [Corola-website/Science/297120_a_298449]
-
pentru dezvoltarea micii boierimi (curtenii și slujitorii) și a țărănimii libere. Marea proprietate, acordată boierilor, era din punct de vedere juridic „feudă”, fiind grevată de obligația titularului de a efectua serviciul militar cu oamenii săii în schimbul garantării de către domn a posesiuni pământului. În schimb, mica proprietate, deși nu se se bucura de vreo garanție din partea domnului, era lipsită și de constrângeri militare, fiind una de tip alodial. Din acest motiv, până la urcarea pe tron a lui Ștefan, țăranii liberi nu erau
Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/297119_a_298448]
-
și pe drumul dintre Dunăre și Marea Egee, a fost o localitate prosperă, deși istoria ei nu este bine cunoscută. Skopje și regiunea din jurul lui a devenit parte a Regatului Macedoniei în 335 î.Hr., când Alexandru cel Mare și-a extins posesiunile până la Dunăre. După moartea sa, Macedonia a căzut în decadență și a fost amenințată de către Imperiul Roman. Dardanii, care au trăit pe teritoriul actual ce-l cunoaștem sub denumirea Kosovo, au invadat regiunea din jurul lui Skopje în secolul al III
Skopje () [Corola-website/Science/297229_a_298558]
-
fiind și ea recunoscută. Recunoașterea a devenit oficială în 1898, iar în 1967 a fost acceptată versiunea Constituției în limba neerlandeză. Conferința de la Berlin din 1885 a cedat controlul asupra Statului Independent Congo regelui Regele Leopold al II-lea ca posesiune personală a sa. Din 1900 au apărut îngrijorări pe plan internațional cu privire la tratamentul extrem și sălbatic aplicat populației congoleze sub Leopold al II-lea, pentru care Congo era în principal o sursă de venit din producția de fildeș și cauciuc
Belgia () [Corola-website/Science/297190_a_298519]