5,805 matches
-
ce privesc viitorul companiei. Pe de altă parte, pentru acționarul minoritar, efectul cunoașterii acestor aspecte este diferit. Astfel, chiar dacă acesta are capacitatea de a deține și interpreta informațiile financiare, este mult mai problematic dacă aceste abilități îl vor pune în postura de a modifica actul decizional la nivelul companiei. Ca urmare, măsura sancționatoare de care dispune acționarul minoritar este de a-și vinde propriile acțiuni (de cele mai multe ori la un preț redus). Lista unor exemple de recomandări pentru analize în valori
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
capitol, sperăm că veți avea abilitatea de a identifica principalele aspecte privind echilibrul financiar la nivelul bilanțului financiar, precum și corelațiile de bază ce trebuie respectate în finanțarea necesarului de resurse la nivelul exploatării (a necesarului de fond de rulment). În postura dumneavoastră de manager financiar al unui supermarket sunteți informat de faptul că nivelul plăților zilnice a depășit nivelul încasărilor zilnice. La o analiză mai atentă, constatați că acest fenomen are un caracter repetitiv. Ce informații solicitați? În cazul în care
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
se legitimează. Numite, explorate, ele nu numai că explică resorturi nebănuite care ar fi putut să înspăimânte, dar relevă nevoia torturantă de a fi și disperarea de a fi el însuși. Așa încât, fără a mai angaja istoria, Cioran apare în postura unui „personaj” care se oglindește exclusiv pe sine, fascinat de mecanismul a cărui ipostază stranie este. Un om din fragmente, care suferă de boala identității. Că mult mai adecvat ar fi fost un studiu care să-l descifreze pe Cioran
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
sub care Cioran se arată, în vreme ce tema integrării seamănă mai degrabă a invenție critică. Ce argumente ar permite abordarea unei astfel de chestiuni? Cioran, care nu se identifică cu nimic, sau poate numai cu neantul, apare cu totul întâmplător în postura cuiva care, egal cu sine însuși, să se poată înscrie într-un model. Și totuși, privită separat, în afara unui context mai cuprinzător, înstrăinarea exprimă prea puțin din experiența lui Cioran în privința asumării propriei identități. De fapt, Cioran trăiește în interiorul unor
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
până la urmă, se vor răzbuna ele. Să-l fi marcat de la început complexul de a fi, cum zice la un moment dat pe românește, cu dispreț, cu repulsie, băiat de popă? Cum să accepte un spirit excesiv de lucid și sceptic postura aceasta călduță, înșelătoare, care-i va fi părut duplicitară? Nu-i rămânea decât să se răzbune... Răzbunarea?! Da, e un termen care pune în balanță chiar relația sa cu neamul. Lucidul Cioran, care crede în fatalitate, pune în balanță, la
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Cioran îi scria: „Orice căsătorie este un eșec. O aventură pe care eu n-am înțeles-o niciodată. Uită ce-a fost. Nu e cazul să te frămânți pentru atâta lucru” (22 mai 1967 Ă 74). Apoi urmează apelul la postura ideală a înțeleptului: „Înțeleptul nu-și ia niciodată viața în serios, nici pe-a lui, nici pe-a altora” (22 mai 1967 Ă 74). Astfel, mortificarea Ă atenuare a sinelui și a prezenței Ă oferă o soluție care se întemeiază
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
același rău, numai că el, taciturn din naștere, nu are acces la verb, în vreme ce eu, vorbăreț neobosit, îmi etalez suferințele și, ca să le compromit, le convertesc în capricii” (28 iunie 1983 Ă 573). Nu se poate analiză mai exactă a posturii în care se află Cioran. Suferințe etalate pentru a deveni simple capricii, capricii trăite cu toată fervoarea, iată o rețetă menită, de asemenea, să-i întrețină corpul în stare de funcționare. Așadar, alături de înot, de mersul pe bicicletă, ori de
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
sunt mai complicate. În locul acțiunii și al negării, îndoiala. „Se poate vorbi de abisurile îndoielii; nu și despre ale negării” (I, 92). Concluzia? „Situația scepticului e mai puțin comodă decât a demonului” (Ibidem). Îndrăgostit cândva de Nietzsche, ajunge acum în postura de a-i admira pe cei înțelepți. Măcar de-ar putea fi unul! Și este dezamăgit că „un spirit capabil de elanuri cinice de o rară anvergură s-a putut lăsa ispitit de o viziune atât de neghioabă” (III, 299
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
îmi dădea încredere în mine” (III, 124). Așadar, Cioran își descoperă, cu aceeași intensitate și în momente atât de apropiate unele de altele, fondul activist și deopotrivă steril. În alt loc, cu trimitere explicită la crezurile tinereții, dar și la postura de ins care se manifestă în istorie, afirmă: „Nimic nu valorează cât meditația, care e forma supremă a răgazului. Timpul vid al meditației este, la drept vorbind, singurul timp plin. Roșesc pentru tot ce am făcut, dar nu voi roși
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
să repet zilnic o asemenea ședință, în care îți ești superior ție însuți” (III, 239), pentru că tocmai, închizând lumina și întinzându-se, are sentimentul proiectării într-un sine sustras lumii imediate, concretului. Doar că Cioran e conștient că a ratat postura de călugăr: „Părinții greci ai Bisericii spuneau despre călugăr că e ferit de curiozitate. E ceea ce am încercat toată viața fără nici un succes” (III, 183). În fine, dorința trăirii în pustiu pare o soluție, dar una irealizabilă, și nu numai
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
este să umble la țară și să privească: „atât, să mă istovesc în percepția pură” (I, 360). Or, o astfel de istovire înseamnă și „indiferența față de mântuire” (II, 176), a cărei revelație o are contemplând un munte. Rupt de lume, postura aceasta ar vrea Cioran să o întruchipeze; ea i-ar da senzația că nu mai este un exclus, că nu mai trăiește în afara paradisului. Pur și simplu, ar fi dincolo de ruptura Paradis-Infern. Iată: „Să te retragi în tine și să
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
și când urmele aspirațiilor și nesăbuințelor mele de odinioară. Nu m-am lecuit de tot de propriul meu trecut” (I, 206). Dar, cum în locul anarhismului de odinioară s-a instalat resemnarea, lui Cioran i-e greu să joace până la capăt postura celui satisfăcut de victoria sa negativă, de refugiul în anonimat, de cultivarea retragerii și a negării de sine. Deseori își detestă nu trecutul, ci prezentul acesta în care vegetează. Prezentul în care scrie. De fapt, scrisul face parte din strategiile
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
alegerile etice pe care trebuie să le facă. De prea multe ori, în loc să fie albe sau negre, aceste au nuanțe de gri, înnegurând procesul de luare a deciziilor. George a câștigat respectul reprezentanților și clienților săi din întreaga țară în postura sa de director național de vânzări pentru mai multe companii de renume. Acest respect își are originile în ciudatul său simț al binelui și al răului și pentru reputația de a fi procedat corect în câteva situații obscure și dificile
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
prin care se dezvăluie "dimensiunea poetică a existenței" B.N.,1999, p. 107). Eficacității care guvernează societatea de consum Basarab Nicolescu îi opune efectivitatea, care este una dintre trăsăturile fundamentale ale atitudinii transdisciplinare. Etimologic, atitudine înseamnă capacitatea de a păstra o postură, iar atitudinea trans este capacitatea de a păstra "o orientare constantă, imuabilă, indiferent de complexitatea de situații și de șansele vieții" (B.N. 1999, p. 99). Această orientare este de fapt aceea a fluxului informațional care traversează diversele niveluri de realitate
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
alege un rol și a fi ales într-un rol, între regia spontană și cea dirijată. Ora a treia. Momentul de reflecție Resurse didactice: mulaje de măști, acuarele Discuțiile vor urmări focalizarea problematicii omului ca actor în lume. În ce postură vă simțiți (v-ați simți) mai bine la teatru: ca actor sau ca spectator? Dar în viață? Argumentați. În ce măsură omul e actor pe scena vieții? E un rol "distribuit" sau unul pe care fiecare îl "construiește", îl învață? Avem nevoie
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
cu care am lucrat. Această experiență m-a solicitat mai mult decât îmi închipuiam la început. Mi s-a confirmat încă o dată faptul că cel mai greu e să lucrezi cu oamenii. Cu toate astea, m-am simțit într-o postură privilegiată: căci am descoperit oameni adevărați și pasionați de ceea ce fac. Janina Flueraș: Profesional: lămurirea unor concepte educaționale (a unei viziuni despre educație), pentru care există preocupare personală de mai bine de 15 ani; lămuriri științifice în privința activității de cercetare
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
realității ce ne înconjura în lumea noastră obișnuită. O mai întâlnisem, această frumusețe, în celebra Livadă de vișini a lui Pintilie: teatrul ca izolare și refuz al mizeriei cotidiene. Dacă spectacolele de mărturie autobiografică a lui Alexa căpătau sensul unei posturi de rezistență politică, teatrul de artă, el îl asimila unei posturi de rezistență estetică. Teatrul ne confruntă cu experiența ireversibilului și de aceea încă și azi, la ora bilanțurilor, regret întârzierea datorată nu neglijenței ci obligației de a aștepta o
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
această frumusețe, în celebra Livadă de vișini a lui Pintilie: teatrul ca izolare și refuz al mizeriei cotidiene. Dacă spectacolele de mărturie autobiografică a lui Alexa căpătau sensul unei posturi de rezistență politică, teatrul de artă, el îl asimila unei posturi de rezistență estetică. Teatrul ne confruntă cu experiența ireversibilului și de aceea încă și azi, la ora bilanțurilor, regret întârzierea datorată nu neglijenței ci obligației de a aștepta o semnătură de la Mihnea Gheorghiu care, guraliv, m-a reținut îndelung încât
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
numi... al contingentului. La acest nivel se continuă povestea, iată, cum ziceam, de succes, a unor oameni care în trecut au fost instrumente ale regimului represiv. Celor care au așteptat schimbarea și s-au bucurat de momentul de libertate din postura omului obișnuit le este rezervată umilința și pot doar să se înscrie în PCDR (partidul celor dezamăgiți din România). Dacă n-ar fi perfect realiste doar vedem asta în fiecare zi am zice că Alexa Visarion a abordat aceste secvențe
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
oricare ar fi el, scenă sau spațiu neconvențional. Iată cum am folosit acest instrument de lucru în cazul Meșterului Manole: Un decor ridicat în spațiul scenic propriu-zis ar fi îndepărtat fizic spectatorul de terenul dramei, l-ar fi situat în postura unui contemplator, ar fi dat naștere unor trucuri pentru a crea iluzia, așezând spectacolul în zona rece a unei concepții conformiste. De aceea, căutând un raport inedit cu publicul, am ridicat partea cea mai importantă a decorului în fosa de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și prin accentuarea cu rol expresiv a cuvintelor cheie. 3.3. Componenta nonverbală Limbajul nonverbal (limbajul corpului) întregește firesc mesajul transmis în comunicarea directă, fiind caracterizat prin: ținuta adecvată contextului (ținută semiprotocolară, de o eleganță discretă: taior/sacou și cravată); postura corectă, respectând normele clasice ale politeții; atitudine degajată, cooperantă; expresia feței: interesată, concentrată, fără crispări, privire deschisă, contact vizual moderat, surâs discret, exprimând disponibilitatea spre dialog; gestica subliniază semnificațiile mesajului verbal (gesturile de reglaj dirijează și întrețin comunicarea). Reunirea celor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
dacă în locul a ceea ce era desemnat de noi până acum ca percepție, punem lucrurile"53. Că lucrurile stau astfel am sugerat încă din capitolul anterior, unde am arătat că gândirea nu poate pătrunde în spatele acestui Lebenszusammenhang care apare, așadar, în postura de ultimă realitate (vezi II, 2Ba). Subliniind în Wahrheit und Methode indistincția dintre act și conținut la nivelul trăirii (vezi III, nota 51), H.G. Gadamer interpretează acest concept al lui Dilthey drept "un fapt-de-a-fi-conștient, care nu mai poate fi descompus
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
sănătate pentru a li se plăti serviciile medicale prestate. Contractele de adeziune nu se confundă cu contractele forțate. Ambele au în comun încheierea sub constrângere. Dar în timp ce în cazul contractelor de adeziune constrângerea vine de la cealaltă parte care având o postură de forță de natură economică este în măsură să stabilească în mod unilateral conținutul contractului, în cazul contractelor forțate constrângerea de a încheia un contract precum și conținutul acestuia sunt stabilite prin norme imperative ale legii, fiind derogări legale de la libertatea
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
serviciu afișează informațiile într-o formă clară, vizibilă și permanentă, în interiorul paginii de web prin intermediul căreia este oferit serviciul respectiv. O obligație de informare specială este prevăzută în scopul informării clare, complete și corecte a destinatarului care se află în postura de a face o ofertă de a contracta furnizorului de servicii informaționale sau căruia i-a fost făcută o ofertă de către cealaltă parte pe care ar putea să accepte. Ca urmare profesionistul (furnizorul de servicii) este obligat să pună la
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
cărora denumirea de șosea ar putea părea mult prea pretențioasă. Într-o astfel de situație se găsește Ciadul, unde din cei 33.400 km. de drumuri, doar 0,8% sunt asfaltați - ponderea cea mai redusă din spațiul arabofon. Într-o postură asemănătoare se află Sahara Occidentală (1,6%), Yemen (8,7%), Mauritania (11,3%) și Somalia (11,8%). B. Punctele frontaliere de conexiune rutieră (interstatale) Punctele rutiere de trecere a frontierelor reprezintă al doilea elementrelevant pentru evaluarea potențialului strategic regional. O parte
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]