3,550 matches
-
ar zdruncina pe un om cu totul sănătos cu condiția să n-aibă nervi ca odgoanele de la vapoare acest mediu a provocat catastrofa. Să-l fi dus cineva pe Eminescu la țară, în liniște, în singurătate; să fi umblat pe poteci cu cotituri; să fi ascultat glasul vechilor păduri și șoapta pâraielor; să mai fi admirat luna oglindindu se în ape, în loc să fi fost ținut între morții vii în casa din strada Plantelor. Meșterul ar fi fost și astăzi între noi
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de picioare, goi, și-i ard cu facle aprinse. Din interpretarea reliefurilor de pe columna lui Traian rezultă că norocul războiului a șovăit între daci și romani până ce arta, știința și numărul au biruit. Regele Decebal s-a furișat pe vreo potecă de munte spre a aduna cetele risipite și pentru a urma lupta până la sfârșit, pe când supușii lui cei mai de frunte, pileații, au preferat să moară în capitala care nu mai era a lor. Strânși împrejurul unui vas mare cu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
în oase, Sfredelesc la geam trecutul, De mă doare ca și cnutul Căci nu pot le-afla cuvântul Câte-au fost, au! câte-au fost, Câte și fără de rost! Numai însetatul poate Scormonind prin vremi și fapte Prin hățiș tăind poteci Ca și cei trecuți în veci, Va găsi un strop de apă Pentru suflet, pentru sapă, În lugubra noastră groapă! Nu-mi da plânsul neputinții Ci dă-mi Doamne noi puteri Clipa sfintelor dureri Să o trec precum părinții. POSTFAȚĂ
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
talpa țării. „De vrei să fii tu însuți și fruntea să nu-ți pleci Să ai un cer deasupra, sub tine un loc de veci, Atunci ca și strămoșii, aburcă-te pe munți, De prinde-te de lașii, mulțimile cuminție. Potecile ce urci sunt trepte de lumină Călcate de vitejii ce nu mai sunt la cină; Sunt vatră și altar, un pod întins spre tine, Mândria unui neam ce nu vrea să se-ncline.” Petru C. Baciu „Să nu lăsăm pe
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
filosofiei antice (1893; Premiul Academiei Române), editează, cu destinație didactică, texte comentate din Cicero, Ovidiu. Contribuția sa istorico-literară mai însemnată o constituie publicarea a două volume privind viața și scrierile lui Anton Pann (1891, 1893) și a unei monografii despre Eufrosin Poteca (1883). Îi aparține, de asemenea, unul din primele studii despre poezia lui Al. Depărățeanu. Literatura veche l-a interesat deopotrivă cu cea contemporană. Stilul este al unui erudit sobru, dar nu suficient de critic. Contactul cu literatura franceză i-a
TEODORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290140_a_291469]
-
unor credințe, datine și moravuri ale poporului român, pref. A. I. Odobescu, București, 1874; Cercetări asupra proverbelor române, București, 1877; Literatura populară. Noțiuni despre colindele române, București, 1879; Tractat de versificare latină, I-II, București, 1879-1880; Viața și operile lui Eufrosin Poteca, București, 1883; Petrea Crețul Șolcanu, lăutarul Brăilei, București, 1884; ed. Brăila, 2000; Istoria literaturii latine, București, 1891; Operele lui Anton Pann, București, 1891; Cronica din Nürnberg: 1493, București, 1893; Istoria filosofiei antice, București, 1893; Viața și activitatea lui Anton Pann
TEODORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290140_a_291469]
-
Iurie Darie, București, 1956; Oameni și dragoste, București, 1958; Poezii, pref. Ion Vitner, București, 1959; Atenție, copii..., București, 1961; Copiii cartierului, cu ilustrații de Perahim, București, 1961; De dragoste, București, 1961; Povestea Ioanei, București, 1963; Băiatul cu poveștile, București, 1964; Poteca lunii, pref. Radu Popescu, București, 1964; Hronic, București, 1965; Zburătorul de larg, București, 1965; Pădurea de cleștar, București, 1967; Țărmul singuratic, București, 1968; Versuri, I-II, București, 1969; Platoșa duratei, București, 1973; Poezii pentru copii, pref. Radu Boureanu, București, 1975
THEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290159_a_291488]
-
Aș putea zice, aceste sunt zile care seamănă a primăvară. Când În suflet trăiește un complex de senin și de relativă mulțumire, omul adaogă surâsul primăverii peste ele și trăiește Înainte pe drumul unui apus de viață, sau chiar pe poteca vieții În plinul ei, pentru că nu este timp să te mai uiți Înapoi. Poate că la ora aceasta când scriu, mata ești Într-o odaie, Închisă, privind doar soarele pe geam, sau poate chiar din cauza vreunei colege de slujbă cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Vei trece troienit sub stele Iubind, cântând, visând sub ele! Și ei au plâns și au gemut, Dar el a râs și a tăcut A râs de ei și n-a băut. în zori s-au împărțit apoi Pe trei poteci spre zariști noi Să sune vânt, să bată ploi. Și dimineața prinse-n drum Pe-ntâiul călăreț de fum Spre zări de vis, pe murg de scrum. Dormea al doilea dintre ei Pe sâni și brațe de femei De-acum
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
c.) Secarea sau asanarea terenurilor mlăștinoase sau inundabile; d.) Lucrări în legătură cu apărarea țării; e.) Munci agricole; f.) Plantațiuni și întocmiri în parcuri naționale; g.) Săpături arheologice; h.) Reconstrucția regiunilor bântuite de cutremur, incendii sau inundații; i.) Marcarea sau crearea de poteci și construirea de adăposturi; j.) Delimitarea proprietăților prin semne de hotare vizibile și bine întreținute; k.) Servicii de asistență sau Crucea Roșie. Art. 11 - Lucrările de folos local vor putea avea ca obiect: a.) Curățirea islazurilor, a drumurilor de exploatare
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
zona? Oricât de mult mi-a plăcut plimbarea prin pădure, nu m-am simțit în stare să mă îndepărtez de Zid. Pădurea e deasă și, o dată ce te-ai rătăcit, n-ai cum să mai ieși la lumină. Nu există nici poteci, nici indicatoare. Așa că am luat Zidul drept punct de reper și am înaintat cu prudență. Mi-a fost imposibil să-mi dau seama dacă pădurea îmi era prieten sau dușman. Putea foarte bine să facă pe prietenoasa ca să mă ademenească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
ale cărui calități s-ar număra, nu în ultimul rând, valorile socialist-comuniste, pe care reporterul le împărtășește patetic. O profesiune de credință, relevantă în primul rând stilistic, poate fi citită într-unul din volumele care compun Spectacolul lumii: „De la firava potecă a primilor pași într-o natură virgină la scobiturile adânci săpate în blocurile de piatră ale drumurilor Histriei și ale Pompeiului de către roțile carelor antice; de la scara pisicii cățărată pe Pamir - Acoperișul lumii - și prin văile de gheață ale Himalaiei
GRIGORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287357_a_288686]
-
universul cromatic și muzical al anotimpului preferat, sunt expresii ale melancoliei și tristeții, decorul autumnal fiind cadrul cel mai adecvat rostirii lor: „Cât mai avem din timp la îndemână / și-amurgurile încă nu-s prea reci, / Să rătăcim pe-afundele poteci / Cu umbrele pădurilor de mână”. SCRIERI: Solitudini, Mediaș, 1939; Poezii, pref. Vasile Fanache, București, 1973. Repere bibliografice: P. Precup, D. Danciu la 60 de ani, ST, 1972, 20; Teodor Tihan, D. Danciu, „Poezii”, ST, 1973, 7; Dicț. scriit. rom., II
DANCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286681_a_288010]
-
Prizonier al unui lirism al suferinței și degradării (I. Negoițescu), C. contemplă puritatea cu priviri stinse și obosite, apărându-se de „ochii depresiv de albaștri ai copiilor” și de „suavele nerușinări ale naturii” prin ironii amare („Pleacă oamenii și rămân potecile. / Socialismul e zâmbet”) și conștiința „prelungirii lumii prin durere”. Poetul își apare sieși ca un nou Oedip, ispășind o vină care nu este a sa, și își compune cântecul din „halucinații și oracole”, pribegind în afara cetății pradă unui „extaz al
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
pe care îl îndeplinește nucleul amigdalian. Acesta se comportă ca un „serviciu de urgență”(Goleman, 2001, p. 32) care, în situații critice, alertează principalele zone ale creierului, generând un set de reacții ultrarapide. întrucât mesajele senzoriale îi parvin pe „o potecă mai îngustă și mai scurtă”decât cea care merge la neocortex, nucleul amigdalian reacționează înaintea acestuia. Ideea care se configurează este aceea că datorită amigdalei, emoțiile pot surclasa uneori raționalul. Mai apoi, nucleul amigdalian este și depozitul informațiilor dobândite pe
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
control la noi pe aleile tăiate în stuf. Și ne-am zis, noi cei din grupa noastră: Ia, stai mă, să-i aranjăm! Ce, ăștia chiar sunt mai deștepți decât noi!? Ne lăsăm călcați în picioare de niște analfabeți?" Pe poteca pe care veneau, nu prea lată, am tăiat gheața cu tarpanul efectuând o tăietură discretă, neobservabilă, mai ales că am acoperit tăietura cu zăpadă, care era destulă. Am tăiat gheața, pe o lungime de 2 metri și pe lățimea de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
găină cloșcă cu pui de rață care vin la apă? Rățuștele intră în apă iar cloșca înnebunește pe mal! (râdem) Așa erau ei după întâmplarea asta: se frământau pe mal și nu mai aveau curajul să intre pe niciuna dintre poteci, că nu puteau ști pe unde este capcana! Iar noi râdeam: "Uite, mă, a rămas cloșca pe mal!" N-au știut ei sigur că noi am fost cei care au tăiat gheața. Bănuiau, dar nu erau siguri, pentru că erau doi
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
buzunare, dezorganizând munca și provocând Întârzieri. Hainele bune erau puse deoparte, lângă mormane de cadavre. Din cauza distanței până la camioane și deoarece cadavrele erau În stare de descompunere, nu puteau fi trase toate cu mâinile și de aceea erau târâte pe poteca de lângă linia ferată, În timp ce doi țigani țineau de picioare, pe drum rămânând Împrăștiate membre (strânse... mai târziu). Copiii morți erau târâți de un singur țigan, care trăgea de ambele picioare cu o singură mână. Polițiștii din Târgul Frumos XE "Târgul
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
economist 4. Cornel Ruse - inginer 5. Vasile Bran - inginer 6. Eugen Dijmarescu - economist 7. Constantin Dan Staicu - inginer. - Comisia de cenzori: Titulari: 1. Ion Costache 2. Nicolae Chițu 3. Ottu Bourceanu. Supleanți: 1. Dumitru Lungu 2. Marilena Holom 3. Ana Poteca. D. Fondul Proprietății Private IV - Muntenia, cu sediul în București: - Consiliul de administrație: 1. Ionel Blaga - economist 2. Aurel Dochia - economist 3. Napoleon Pop - economist 4. Dragoș Stănescu - economist 5. Sorin Coclitu - economist 6. Bujor Bogdan Teodoriu - economist 7. Mihai
LEGE Nr. 11 din 7 martie 1994 privind unele ordonanţe ale Guvernului emise în baza Legii nr. 81/1992 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe şi autorizarea contractării şi garantarii unor credite externe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109923_a_111252]
-
Oamenii isi căutară de treabă. Furios câinele continuă să se repeadă la picioarele lor, până când unul dintre ei îl lovi cu o lopată între coaste. Se retrase schelălăind spre cușcă. Buldozerul își înfipse lama în gardul de lemn, croindu-si poteca. În urma lui venea și excavatorul. Apoi oamenii se urcară pe casa examinând acoperișul. ― Nu-i bun de nimic, zise unul dintre ei făcând semn buldozeristului să înainteze. Cu lama ridicată, buldozerul se înfipse în pereții învechiți de vreme, surpandu-i
H amilcar. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_299]
-
sînt năuce fiin’că tocmai au văzut ursu’. Mă uit în jur. Crengile supraîncărcate se îndoaie pînă la pămînt și se rup. Nimeni nu se obosește să le scuture, să le elibereze de povară. Apare și femeia celuilalt, ocărînd de pe potecă. Nu mai întreb cîți ani are, spun "bună seara" și dispar spre casă. Mă opresc pe la Florica să iau niște brioșe nemaipomenite, ochite cu greu printre gumari, chiloți, sticle cu țuică și oțet... Muncește mult. E tot timpul tristă și
La căsuța unde doarme o pisică by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13665_a_14990]
-
de două ori bizar: prin subiectul abordat și prin specializarea adâncă a discursului, Masochismul mortifer și masochismul gardian al vieții este realmente o carte nu doar utilă, ci și frumoasă, mărturisind autentic, implicat despre incomparabilele resurse și nebănuitele, mereu complicatele poteci ale sufletului. Adriana Babeți, Cornel Ungureanu (coord.), Sacher-Masoch, seria "Caiete", col. "A treia Europă", Polirom 1999, 335 de pagini, preț nemenționat. Benno Rosenberg, Masochismul mortifer și masochismul gardian al vieții, trad. Vera Șandor, col. "Biblioteca de psihanaliză", Editura Trei 1999
Între literatură și psihopatologie by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16644_a_17969]
-
SURPRIZĂ Ți-ai deschis bobocul dimineții, mi-ai adus în suflet iarăși dorul, cum primăverii îi este dat bujorul. UN ÎNCEPUT Mi se deschide iar grădina Cu noapte de necunoscut Pentru a alege doar poteca Pe care calcă-un început Și las în urmă nufărul ce doarme Și mă dărui crinului Tot atât de mult Ca și poemului din alt trecut. AVARIȚIE S-a desfăcut cupa de crin Să-mi prindă glasul în senin Și să repare
Surpriză, Un început, Avariție. In: Curierul „Ginta latină” by Elena Călugăru-Baciu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2239]
-
admirație de unii și este acuzat de alții că ar fi vinovat de situația căreia încă nu i se întrevede vreo ieșire. Este sigur că predecesorul majestății sale, Regele Baudoin, mai energic și mai impulsiv ar fi mers pe alte poteci, ar fi căutat alte soluții în limpezirea lucrurilor, aplanarea conflictelor și poate îndreptarea năravurilor cu adânci rădăcini istorice. S-au făcut mai multe scenarii de către politologi, și de către pamfletari, mai ales, fie cu Baudoin la cârmă, fie cu Prințul Philippe
BUTOIUL CU PULBERE AL EUROPEI ? de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 48 din 17 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349698_a_351027]
-
românul de la cea mai stridenta artificialitate. Conștiința poetului se dovedeste și în proza atotcuprinzătoare față de miile de mesaje pe care i le trimit soarele, munții, pădurile: "Dis-de-dimineață o luai pe langă zăvoiul morii, trecui râul și mă îndemnai să urc poteca printre măceși spre grădină popii, în timp ce soarele îmi pârjolea fruntea de pe care trebuiau să dispară palorile iernii. Cu un avânt tineresc îmi luai în primire măsuța și locul de lucru. Era ziua a șaptea a lunii mai. Frunză se dezvoltase
Poezie povestită by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17639_a_18964]