5,068 matches
-
folosi regulile limbii în diversitatea situațiilor, deschizînd astfel drumul spre competența comunicativă printr-o fază intermediară, orientată în mod deosebit spre problemele sociolingvistice și dominată de modelele unor genuri discursive concrete. Competența discursivă are însă zone de interferență cu competența pragmatică, aceasta cuprinzînd toate principiile generale ale schimbului verbal, comune tuturor genurilor de discurs. Încercînd o sistematizare a competențelor de bază, P. Charaudeau le-a considerat ca alcătuind trei tipuri: 1) o competență situațională, care incumbă subiectului ce comunică aptitudinea de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
informațiile, cum se transmit ele, care sînt stimulii ce modifică interlocutorul și cum trebuie ei structurați pentru a produce efectul urmărit. Acest aspect al relațiilor cu interlocutorul a fost în mod deosebit în atenția vechilor retorici și al noilor abordări pragmatice, însă perspectivele sînt diferite, căci retorica studiază modul cum trebuie organizată comunicarea pentru a produce un anumit efect, în vreme ce pragmatica constată tipurile de efecte și stabilește trăsăturile factorului cauzativ. Pentru a realiza comunicarea, mijloacele limbii sînt selectate și organizate în funcție de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
urmărit. Acest aspect al relațiilor cu interlocutorul a fost în mod deosebit în atenția vechilor retorici și al noilor abordări pragmatice, însă perspectivele sînt diferite, căci retorica studiază modul cum trebuie organizată comunicarea pentru a produce un anumit efect, în vreme ce pragmatica constată tipurile de efecte și stabilește trăsăturile factorului cauzativ. Pentru a realiza comunicarea, mijloacele limbii sînt selectate și organizate în funcție de obiect, de scop sau de posibilități, de fiecare dată prin structurări în forma enunțului și a discursului, încît tipul de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
adverbială cu toate acestea, avînd simultan funcție sintactică (de circumstanțial concesiv) și rol discursiv, reluînd sau anticipînd informația subordonatei concesive și asigurînd coeziunea enunțului. În discurs, concesia ca rol argumentativ poate depăși granițele frastice, construind structuri suprafrastice (textuale), prin intermediul conectorilor pragmatici care orientează interpretarea intențiilor comunicative ale locutorului. De obicei aceste intenții sînt asigurate de intensificarea, prin intermediul "indicatorilor de forță" de tipul În ciuda A, totuși B, în funcție de context, a unei contra-opinii, a unei obiecții formulate într-un segment al discursului, obiecție
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
GM CONECTOR ARGUMENTATIV. Tradiția anglo-saxonă are în uz conectori propoziționali, în timp ce tradiția continentală îi denumește operatori propoziționali, functori sau relatori. Există în limbajul de specialitate o multitudine de termeni pentru a denumi dierite tipuri de conectori: conectori semantici și conectori pragmatici (T. van Dijk); conectori argumentativi (O. Ducrot și alții); conectori discursivi (Sarah Jayne Blakemore); conectori interactivi (E. Roulet și alții); operatori (negația) și conectori ne-logici (conjuncție, disjuncție, implicare și echivalentă); operatori argumentativi; mărci de conexiune etc. Organizatorii și conectorii
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Potrivit acestui cercetător, conectorii sînt "expresii lingvistice care permit traducerea "legăturilor logice" între propoziții: anumite conjuncții de subordonare (pentru că, ca) și coordonare (deci, căci), anumite adverbe sau locuțiuni adverbiale (într-adevăr, în consecință, astfel), grupuri nominale sau prepoziționale (în ciuda)". Conectorii pragmatici acționează în limbile naturale, în timp ce conectorii logici în limbile formalizate. Conectorii logici se opun conectorilor pragmatici prin: (1) natura elementelor legate: conectorii logici operează asupra propozițiilor, conectorii pragmatici "leagă nu numai cuvinte ale limbii naturale ci și conținuturi semantice"; (2
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de subordonare (pentru că, ca) și coordonare (deci, căci), anumite adverbe sau locuțiuni adverbiale (într-adevăr, în consecință, astfel), grupuri nominale sau prepoziționale (în ciuda)". Conectorii pragmatici acționează în limbile naturale, în timp ce conectorii logici în limbile formalizate. Conectorii logici se opun conectorilor pragmatici prin: (1) natura elementelor legate: conectorii logici operează asupra propozițiilor, conectorii pragmatici "leagă nu numai cuvinte ale limbii naturale ci și conținuturi semantice"; (2) verifuncționalitate vs. argumentativitate; (3) analiza logică a conectorilor pragmatici: "teoria logistică reduce conectorii pragmatici la conectorii
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
adverbiale (într-adevăr, în consecință, astfel), grupuri nominale sau prepoziționale (în ciuda)". Conectorii pragmatici acționează în limbile naturale, în timp ce conectorii logici în limbile formalizate. Conectorii logici se opun conectorilor pragmatici prin: (1) natura elementelor legate: conectorii logici operează asupra propozițiilor, conectorii pragmatici "leagă nu numai cuvinte ale limbii naturale ci și conținuturi semantice"; (2) verifuncționalitate vs. argumentativitate; (3) analiza logică a conectorilor pragmatici: "teoria logistică reduce conectorii pragmatici la conectorii logici". Nu toți conectorii au același rol, deoarece ei pot la fel de bine
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
limbile formalizate. Conectorii logici se opun conectorilor pragmatici prin: (1) natura elementelor legate: conectorii logici operează asupra propozițiilor, conectorii pragmatici "leagă nu numai cuvinte ale limbii naturale ci și conținuturi semantice"; (2) verifuncționalitate vs. argumentativitate; (3) analiza logică a conectorilor pragmatici: "teoria logistică reduce conectorii pragmatici la conectorii logici". Nu toți conectorii au același rol, deoarece ei pot la fel de bine să funcționeze în interiorul unui argument, dar și să marcheze marile etape ale circuitului argumentativ. La nivelul construcției discursive, intervin o serie
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
opun conectorilor pragmatici prin: (1) natura elementelor legate: conectorii logici operează asupra propozițiilor, conectorii pragmatici "leagă nu numai cuvinte ale limbii naturale ci și conținuturi semantice"; (2) verifuncționalitate vs. argumentativitate; (3) analiza logică a conectorilor pragmatici: "teoria logistică reduce conectorii pragmatici la conectorii logici". Nu toți conectorii au același rol, deoarece ei pot la fel de bine să funcționeze în interiorul unui argument, dar și să marcheze marile etape ale circuitului argumentativ. La nivelul construcției discursive, intervin o serie de reguli și de operații
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de contextualizare. Lingvistica modernă în ansamblul ei a neglijat dimensiunea contextului, pornind de la ideea că ar fi posibil, chiar necesar, ca descrierea unităților lingvistice să se facă independent de actualizarea lor în context. Lucrurile s-au schimbat o dată cu dezvoltarea abordării pragmatice. Cei mai mulți lingviști admit astăzi importanța contextului și recunosc că limbajul este un fenomen social cu două aspecte: el este determinat de contextul social și este, în același timp, o practică socială în sine. V. cadru, cotext, etnometodologie, pragmatică. GOFFMAN 1966
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
dezvoltarea abordării pragmatice. Cei mai mulți lingviști admit astăzi importanța contextului și recunosc că limbajul este un fenomen social cu două aspecte: el este determinat de contextul social și este, în același timp, o practică socială în sine. V. cadru, cotext, etnometodologie, pragmatică. GOFFMAN 1966; DURANTI - GOODWIN 1992; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; BUSSMANN 2008. MT CONTEXTUALIZARE. Prin lucrările de sociolingvistică ale lui John Gumperz, care au pus în evidență funcțiile comunicative ale variabilității lingvistice, s-a adus în atenție contextualizarea ca proces
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
multe figuri retorice și de stil sînt construite pornind de la intenția etalării unor contradicții: antimetabola, antiteza, discordanța, distincția, ironia, oximoronul, paradoxul. Asemenea figuri, identificabile în discurs, pot indica în mod satisfăcător repartizarea lui la unul dintre stilurile limbii. Studiile de pragmatică au stabilit, în cazul discursului bazat pe dialog, o multitudine de procedee și de mijloace pentru redarea contradicției, uneori cu antrenarea de elemente din limbajele nonverbale. V. diafonie, dialog. D. FILOZ. 1978; FLEW 1983; GREIMAS - COURTES 1993; MOSCHLER - REBOUL 1994
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
emițător, participanții manifestîndu-se prin prisma rolului lor social. În ce privește conversația, aceasta nu implică limitări în privința temelor abordate și nu necesită un cadru instituțional de defășurare. Conversația a dobîndit statutul de obiect al științei limbii o dată cu dezvoltarea lingvisticii enunțării și a pragmaticii. Astfel, conversațiile orale ordinare au fost studiate de școala anglo-saxonă care s-a dezvoltat pe baza unui curent al sociologiei numit etnometodologie, fondat de Harold Garfinkel, după 1960. A n a l i z a d i s c u
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
țină cont de valoarea perlocutorie a actului de vorbire. Cooperarea presupune astfel și cunoașteri comune pentru interlocutori, ceea ce nu se întîmplă întotdeauna, de exemplu, în situațiile de interculturalitate și, în consecință, nu pare operantă în toate situațiile. V. context, interacțiune, pragmatică, schimb, situație de comunicare. MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. RN COREFERINȚĂ. Prin termenul coreferință se înțelege situația realizată de relația pe care o au două semne lingvistice, situate în două poziții ale lanțului vorbirii, care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în măsura în care fac parte din referentul pe care-l semnalează (de exemplu, violența gestului exprimă mînie). Din aceste motive, funcția semnelor nonverbale în raport cu semnele verbale, în planul semantic, este de a face să varieze intensitatea (amplificare, atenuare, contrazicere), iar, în plan pragmatic și cognitiv, de a juca un rol de evaluare și de retroacțiune (de a informa asupra reacției interlocutorului); spre deosebire de cuvinte, prezintă avantajul de a lăsa locutorului posibilitatea de a nega intenția de comunicare (de exemplu, avînd înfățișarea dubitativă în legătură cu o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ar proceda un expert. Asemenea poziții, exprimate potrivit circumstanțelor comunicării, sînt determinante în a n a l i z a d i s c u r s u l u i, în care se fac raportări la diferite aspecte ale pragmaticii persuasiunii, fără a neglija mijloacele lingvistice angajate și modul lor de structurare. P. Charaudeau face, în mod legitim, trimiteri la stilul publicistic, dar se poate aprecia că strategiile de credibilitate remarcate de el au întrebuințare și dincolo de discursul raportabil la
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de cea inițială, precum auz și văz, cu originea în prezentul indicativ singular de persoana întîi al verbelor auzi și vedea. La fel se prezintă situația în cazul adverbului predicativ poate, o formă a verbului a putea, sau cu operatorul pragmatic poftim, de la verbul a pofti. Ca atare, granița dintre formele flexionare și cuvinte poate fi ștearsă uneori, iar într-o limbă cu flexiune redusă, precum engleza, această graniță aproape că nu se poate trasa. Toate problemele prezentate, la care se
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
nici opinia, nici constatarea proprie. Identificarea cvasiindicatorilor prin a n a l i z a d i s c u r s u l u i reprezintă una dintre etapele în stabilirea subiectivității originare, aspect important din punct de vedere pragmatic, în enunțurile unui discurs repartizabil stilului indirect liber și identificării structurilor prin care ei devin relevanți. V. anaforă, deictic, diafonie, discurs, eterogenitate, indicator, referință. MOESCHLER - REBOUL 1994. RN D DEDUCȚIE. Prin deducție se înțelege o formă de raționament care constă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de Roman Jakobson și tradus în franceză prin embrayeur, iar în română prin ambreior, deicticele sînt cuvinte al căror sens variază în funcție de situație, definiție controversată, avînd în vedere excluderea completă a oricărei stabilități semantice a acestei clase. În studiile de pragmatică, sensul deictic este de tip instrucțional și nu descriptiv, ca în cazul sintagmelor nominale cu articol hotărît/nehotărît. Pentru G. Kleiber, se poate vorbi, și în cazul deicticelor, de un sens descriptiv, dar redus la minim (eu trimite la persoana
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și expresiile care identifică participanții la actul comunicării : eu, tu, noi, voi. Redus în unele lucrări la dimensiunea spațio-temporală, deixisul este împărțit în majoritatea abordărilor, în trei mari clase: personal, spațial și temporal. La aceste trei tipuri fundamentale, lingvistica textuală, pragmatica și a n a l i z a d i s c u r s u l u i au adăugat tipuri suplimentare: deixisul textual (deicticele de spațiu și timp al căror reper îl reprezintă textul în care apar, de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
d i s c u r s u l u i, diferența dintre argumentare și demonstrație nu este întotdeauna relevantă, astfel încît să se poată distinge tipuri discursive suficient de individualizate, fără a recurge la parametri ce țin de domeniul pragmaticii și logicii. V. argumentare, concluzie, deducție. D. FILOZ. 1978; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. IO DENOMINAȚIE. Prin denominație (sau nominație) se înțelege faptul de a atribui nume și reprezintă manifestarea conștiinței de sine a omului prin stabilirea de relații între eul cunoscător
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
este însă derivată și colaterală, fiindcă în mod obișnuit descriere înseamnă "scriere sau pasaj dintr-o scriere în care se prezintă ceva". De aici, s-au născut posibilități de terminologizare a acestui cuvînt în retorică, în lingvistica textului și în pragmatica cognitivă. La nivelul organizării discursive, descrierea este o secvență a textului care se opune dialogului, povestirii etc. și oferă informații despre personaje, obiecte, spațiu, timp, care însoțesc și configurează desfășurarea acțiunii. De obicei, în lucrările de retorică antice și moderne
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și că dialectica se manifestă implicit, cu diferite grade de relevanță, în toate aceste tipuri de discurs. Atunci cînd dialectica nu este urmată (intuitiv) ca mijloc de coerență, discursul dialogic devine absurd, ca în teatrul lui Eugen Ionescu. În perspectiva pragmaticii lingvistice, cercetările asupra dialecticii au intenționat realizarea unui model normativ prin care argumentarea să fie orientată spre rezolvarea diferențelor de opinie. În acest sens, au fost delimitate patru etape ale unei dezbateri dialectice: confruntarea (apariția unui dezacord), deschiderea (asumarea de către
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
urmeze tratarea rațională a diferendului. În a n a l i z a d i s c u r s u l u i, aceste realizări recente din teoria asupra dialecticii nu au implicații directe, importante rămînînd perspectivele oferite de pragmatica discursului dialogic construit, intenționat sau nu, în limitele exigențelor impuse de regulile logicii. V. dialog, doxă, paralogism, retorică, silogism. D. FILOZ. 1978; FLEW 1984; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; BUSSMANN 2008. RN DIALOG. La vechii greci, dialogul consta din expunerea ideilor prin
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]