4,621 matches
-
români. Ne găzduiau ei până acum și nu le convine că o să avem și noi așezământul nostru. Vor să ne țină sub autoritatea lor. De aceea nu ne văd cu ochi buni. Ei sunt mai puternici. Acolo, cam peste tot predomină grecii. Ei se ajută mult, sunt uniți, sunt tari În credință și Dumnezeu le ajută. Noi, românii, nu suntem uniți, mai ales când e vorba să facem un bine cuiva. Suntem săraci În milostenie. Nu ne mai ajunge nouă. Deși
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
la Sfântul Mormânt al Domnului Între greci și români. De atunci nu ne mai dau voie să slujească și preoții noștri români. Poate va face o minune Dumnezeu și vor sluji și românii cu grecii Împreună. Dar deocamdată nu. Grecii predomină cam peste tot. Ei sunt mai puternici În credință, În unire. Noi românii am cam rămas corigenți la astea. Când e vorba de faptă să ajutăm, parcă nu mai auzim. Lăsăm pe alții și de aceea suntem sub conducerea lor
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Sfântul Mormânt al Domnului unde este sfințenie nu se mai ocupă nimeni de Întreținerea lui. Bine că au pus mâna pe stăpânirea lui. Dar să lăsăm să vorbească faptele, așa cum a zis și părintele, Îndurerat de soarta și situația care predomină acolo. Grecii și rușii vor da seama de ce fac! En-Karem Vedere generală din En-Karem Acest sat este la o distanță de 7 km de Ierusalim. Este locuit de arabi și musulmani. Aici s-a născut Sf. Ioan Botezătorul. Acum este
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
plec. Merg la Sfântul Mormânt că-i aproape, la vreo 7 m. Intru În el. Pe genunchi intru, din anticamera Îngerului. Aveam deja o stare de sfințenie acumulată de la cele pe care le văzusem până atunci, dar totuși sfințenia care predomina În acel Loc (Sfântul Mormânt) era diferită. Nu mai eram eu. Atâta știu: că plângeam cu capul pe piatra Sfântului Mormânt, slăvind și mulțumind pentru toate. Aș fi vrut să-l iau cu mine. Nu-mi venea să mai ies
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
epoci apropiate, sunt similare, tuberculoza și malaria deținând locul principal în patologia timpului; în cazul unor surse provenind din județele de sud ale Moldovei și, deseori, din satele și târgurile din jurul Iașului (Târgu Frumos, zona Dorohoi: Cracalia, Dumeni, Văculești etc.) predomină însă pelagra. În unitățile militare pelagra nu era tolerată; tuberculoza pulmonară, mai dificil de diagnosticat, era, cum s-a văzut, frecventă. Foarte frecventă, cu sute de cazuri, era "șancrul moale" (blenoragia). Locul social al agentului sanitar, pe lângă dispensar sau răspunzând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
asemenea rezolvarea situației în privința "ramului medical". Nu știm în ce măsură au fost îndreptate lucrurile. Spre 1870, prin venirea dr. Szabo la conducerea Ospiciului, activitatea de asistență medicală și igiena în general s-au ameliorat. În continuare, ospiciul a asistat diferiți bolnavi, predominând însă alienații. În adevăr, mai multe rapoarte cu conținut administrativ atestă net caracterul psihiatric pe care l-a avut instituția. Dintre acestea menționăm doar unul singur, mai semnificativ. Ne referim la un raport al Prefectului de Iași (din 11.XI
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
suprapune, până la un punct, cu istoria penitenciarelor, într-adevăr, unele instituții de asistență corecțională, de resortul psihiatriei, pot fi identificate retrospectiv numai prin această filieră. Ele nu aveau nici o relație oficială cu Epitropia sau cu oficialitatea sanitară, în optica timpului predominând calitatea de inculpat, înaintea aceleia de bolnav psihic. Astfel de unități existau la Dobrovăț-Vaslui, Bisericani-Neamț, Pângărat-Neamț, Orgoești Tutova-Vaslui. Aceste instituții aveau un scop corecțional și adăposteau vagabonzi și alți declasați, deci o categorie de oameni inclusă în sfera psihiatriei mari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
pluricelulare care, apărute În condiții reducătoare, devin compatibile cu mediul actual, oxidant, numai la temperaturi scăzute. Dependența de temperatură a condițiilor de mediu cerute de plante este evidentă și, mai ales, se repetă an de an, la alge. În lacuri predomină primăvara, deci la temperaturi mici, algele albastre, iar vara, la temperaturi mari, algele verzi. Or, algele albastre sunt cele mai vechi, apărute În condiții mai reducătoare, deci compatibile cu mediul oxidant din prezent doar la temperaturi scăzute. Am putea spune
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
șalăul, somnul, au cedat locul, atunci când gârla a devenit, În urma acțiunii omului, o baltă, deci s’a entropizat, speciilor de apă stagnantă, carasul, bibanul. Plantele inventariate de aceiași copii, fac parte din aceeași categorie, a celor evoluate, proprii mediilor entropizate, predominând monocotiledonatele de felul stufului, papurii și rogozului. Dacă lucrurile s’ar opri aici, poate n’ar fi cine știe ce. Dar, invariabil, orice apă stagnantă se colmatează devenind mlaștină, apoi teren ferm, proces ce se cheamă eutrofizare, sau mai general, entropizare și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
poarte lupta pentru existență. Și se refugiază, firesc, În natura pe care o cunoscuse În copilărie. Dar ce elemente conține acea natură? Două: apa și pădurea. Să le analizăm. La Eminescu aproape nu există starea oligotrofă, primordială a apei, izvorul. Predomină o stare eutrofă, entropizată, anume lacul. Lacul Încărcat de nuferi și trestii, plante tipice stadiului intermediar, de tranziție spre mlaștină. Mai mult, lacul e situat În pădure. Or, evoluția lacului, prin stadiul de mlaștină, duce invariabil la pădure. Dar stadiul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
bizantină. Populațiile slave utilizau propriile lor limbi în cadrul ritualului bisericesc, iar slava veche a devenit limba lor literară comună. Ele foloseau în scris alfabetul chirilic. În artă și în arhitectură erau urmate modelele bizantine. În schimb, influențele catolică și occidentală predominau în nord-vestul Balcanilor, în rîndul slovenilor și croaților, ca și în cel al albanezilor și bosniacilor. Limba latină era limba bisericii, așa că a fost adoptat alfabetul latin. Stilurile arhitectonice occidentale, mai întîi cel roman, apoi cel gotic, erau caracteristice clădirilor
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
înrăutățit considerabil în cea de a doua jumătate a secolului, în special datorită faptului că populația continua să crească. Principatele aveau să rămînă un ținut al marilor moșii și al unei țărănimi înrobite, în contrast cu Serbia și Bulgaria, țări vecine unde predominau micile gospodării țărănești. În afară de aceste reforme, administrației Cuza i se datorează și luarea altor măsuri importante. A fost emis un Cod civil bazat pe Codul francez al lui Napoleon, iar guvernarea locală a fost organizată conform principiilor centralizatoare pe care
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
o celulă mult mai mare, de vreo patruzeci de persoane, față de care odăița mea, relativ intimă, mi se părea un mic paradis... Arestații veneau, alții plecau. Atmosfera era însă liniștită, aș spune chiar plăcută, cu toate că, din punct de vedere social, predominau oamenii simpli. O singură excepție - un medic bătrân, arestat pentru presupusă dosire de aur. Acesta s-a dovedit chiar un interlocutor foarte plăcut. Iar o altă prezență pe care am reținut o a fost aceea a unui tânăr brunet, frumușel
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
domnule! Cinste lor! Eternă recunoștință! Patria ubi bene! (Patria este acolo unde mi-e bine!) Și lor le era foarte bine. Dormeau somnul nevinovat al întâilor născuți. După un somn reparator, scurt și zbuciumat, presărat cu vise fantastice în care predominau scenele sângeroase cu lupte la baionetă împotriva ungurilor hrăpăreți ca la Mărășești, pe Siret, împotriva nemților, care nuș' ce naiba mai căutau și ăștia pe-aicea în sfârșit nepoții lui Attila erau făcuți harcea-parcea și fugăriți de le scăpărau călcâiele într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
ora aceasta din noapte. La un moment dat, observ un grup mare de soldați îmbrăcați în uniforme asemănătoare cu cele ale armatei sovietice, automobile GAZ, Volga, figuranți și figurante de toate vârstele care beau cafea într-o pauză de filmare. Predominau tonurile șterse, blănurile și căciulile de blană, ca și cum șifoniere vechi fuseseră readuse la viață și scoase pe stradă. Revăd, după ani de zile, celebra "căciulă-astrahan" purtată firesc de pensionari dornici să scoată un ban din figurație. Cabluri negre întinse peste
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
de laudele învățătoarei, numeam, de fapt, două mobiluri (motive) ale activității mele: interesul, atracția față de învățătură, acesta fiind un motiv intrinsec, și dorința de a fi lăudat, un motiv extrinsec (ce venea din afară). La școlarii din clasele I-IV predomină motivele din a doua categorie, exterioare: dorința de a primi note bune, de a fi premiant, de a fi lăudat de învățător și părinți, de a se afirma în fața celorlalți copii cu care se află în competiție, de a obține
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
a personalității fiecăruia. Apar, astfel, interesele pentru aprofundarea unor domenii de cunoaștere sau de activitate, orientarea spre o profesie sau alta, preocuparea pentru elaborarea traseului de viață și profesional, care devin motive deosebit de puternice. Așadar, la vârsta preadolescenței și adolescenței predomină motivele intrinseci ale învățării care țin de conștiința, de convingerile, de idealurile fiecăruia. Devenind elev normalist, știam cu precizie de unde am plecat și unde trebuie să ajung, precum și ce trebuie să fac pentru a-mi îndeplini țelul propus. În condițiile
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
masivă construită din piatră, cărămidă, lemn și acoperiș din țiglă. De altfel, la construcția fiecărei clădiri, fie că era de interes public sau de locuințe, la toate, materialul de construcție de bază erau piatra, cărămida crudă și lemnul. Acoperișul era predominat din șindrilă, mai târziu din țiglă și tablă care era vopsită de proprietari în culori diferite. În partea opusă, e o vale unde se distingeau ultimul grup de case ale membrilor comunității Steierdorf, loc numit Jumanca de unde drumul se despărțea
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
volume. Sunt mai mult de 2 500 de scrisori și cărți poștale; majoritatea sunt scrise în limba franceză, cu o grafie minusculă și foarte îngrijită, care acoperă paginile cu o „dantelă de cuvinte“, după cum aprecia chiar expeditoarea. Deși limba franceză predomină (peste 80%), există și multe fragmente în limba română. Unele scrisori întregi în limba română datează din perioada imediat următoare plecării Monicăi Lovinescu din țară. Starea documentelor este foarte bună, în ciuda faptului că anii au decolorat cerneala bleu și hârtia
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
săptămână nu-s bună de nimic; nu știu cum să mă împart în tumultul ocupațiilor care mă împie dică să am lecții după masă. Și fără ele, cu lipsa de cuvânt a adev[ăratului] Curti, sunt extrem de hărțuită. Dar cu toate astea, predominând, dorul de tine, lancinant, ame țitor ca o obsesie de hașiș: Tu nu ești aici! Mi-e dor de tine. Marți, 3 octombrie 1947 [...] Iată-mă în pragul somnului, ca în pragul unui liman, dar vreau în astă seară să
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
ucrainean sunt atestate un tip de colinde destinate cârciumarului. La români, ca și la polonezi, colindătorii Îi urează de Crăciun cârciumarului evreu bogăție și bunăstare, ca oricărui creștin din sat <endnote id="(234, p. 116)"/>. Totuși, În imaginarul țărănesc nu predomină o percepție benignă asupra cârciumarului, fie el evreu sau nu. Tot În cadrul obiceiurilor rituale de Crăciun practicate În satele poloneze, În cadrul piesei populare Herod (de tipul Irozilor din folclorul românesc), un rol important Îi revine unui personaj „evreu- diavol” cârciumar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vine, În picioare, câte zece, douăzeci, treizeci și patruzeci de indivizi, puțind a usturoi și-a ceapă, de toate vârstele, de toate sexele, scuipând, dând din mâini, vorbind toți odată, Într-un jargon sălbatic, alcătuit din toate idiotismele, În care predomină Însă nemțeasca ; murdari, descheiați și rupți, rugându-se În harhăt răpezit și bătându-se cu pumnul În piept În semn de umilință ori durere” <endnote id="(366, p. 132)"/>. În reportajele interbelice semnate de F. Brunea- Fox, birjarii și căruțașii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
poate explica varietatea extraordinară a tipologiilor evreiești existente În lume, printre care și foarte ciudații dolicocefali roșcați și cu pistrui, așa cum e Însuși Sörös, rasă care, În mod sigur, nu se regăsește În nordul Africii sau În Spania sefarzilor (unde predomină tipul brahicefal brunet), ci provine din marea masă turcomană” (România Mare, nr. 477, 3 septembrie 1999 ; cf. 545, VIII, p. 84). 642. Simon Epstein, „When the Demon Itself Complains of Being Demonized”, În 540, pp. 236-243. 643. Ion Faiter, Trecător
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la fața locului. Revăd o serie de prieteni și cunoștințe din vizitele anterioare, în timp ce alți prieteni și cunoștințe își fac drum spre inima noastră. Mă impresionează deosebit faptul că fiica mea se învârte într-un larg cerc de prieteni verificați. Predomină în special partea feminină, iar aici, departe de țară, când auzi un singur cuvânt rostit în limba ta, te face să întorci capul și să vezi de unde și de la cine vine. Pe lângă vizite pe plan local mai facem și plimbări
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
adevărate păduri de măslini și cu un mare număr de sere cu foc continuu, din care muntenii locului scot bani la propriu chiar „din piatră seacă”. Toți muncesc stăruitor și cu pricepere, având un ridicat standard de viață. Pe aici predomină pe lângă măslini și anumite soiuri deosebite de struguri, intens valorificați ca vinuri de calitate ori struguri de masă. E un bun prilej de a lua aminte la aceste realități ale unei bune stări pe deplin meritate! Coborâm și coborâm străbătând
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]