27,702 matches
-
reținere la Chestură pentru ceva datorii ori probleme de morală ori onoare, care ofițer n-are datorii sau măcar n-a avut?, cui nu i-au plăcut doi ochi albaștri mai ales măritați cu oameni de bună condiție, negustori de preferat? O patrulă călare ori doi-trei agenți în civil de-ai lui Parizianu, pălării pleoștite care se văd de la o poștă, raglan de Sherlock Holmes ori mai nou, balonseide nemțești, lungi ca niște anterie, în preajma locului de întîlnire știut, ar face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
cine știe ce viitorul. Sînt, în schimb, foarte preocupați să facă ordine în trecutul lor, să-i dea o anumită imagine, o anumită culoare, să-l conserve într-o stare convenabilă. Cu ei e foarte greu să porți tratative. De aceea a preferat întotdeauna oamenii tineri, mai puțin responsabili, dacă nu chiar iresponsabili, asemănători apei călduțe, îi poți turna în orice vas vrei, dacă apa se răcește și îngheață nu mai poți face nimic cu ea dacă n-ai avut grijă să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
de pirogi. După ce ambarcațiunile dispărură din vedere dincolo de Punta Rofau, iar soarele își trimise către lume rază să verde de rămasbun, Tapú Tetuanúi ieși din apă și își relua drumul, pe cărarea cea largă care ducea către casă frumoasei Maiana. Preferă să ajungă după lăsarea întunericului, ca Maiana să nu-i poată vedea primul tatuaj, fiindcă o fată că ea, obișnuită să facă dragoste cu zeci de barbati ale căror corpuri erau complet acoperite cu desene atrăgătoare, nu putea decât să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
sânge îi izvorî din gură și, de data aceasta, toți cei prezenți ramaseră împietriți sau scoaseră un țipat de groază, văzând până unde poate ajunge brutalitatea unei ființe monstruoase, doar aparent umane. Ce fel de rasă putea fi aceea care preferă să se automutileze într-un mod atât de barbar, decât să spună de unde venea? Câtă cruzime putea dovedi față de dușmani, dacă se comportă astfel cu sine însuși? Gestul neașteptat îi luase prin surprindere pe cei prezenți, care câteva clipe furăincapabili
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
nu doresc să plece și cărora le e frică, observă băiatul. —Toți sunt voluntari. — Da. Toți sunt voluntari, îl aprobă el. Dar sunt voluntari pentru că altfel ar fi disprețuiți și considerați lași. Știi bine că aproape jumătate dintre ei ar prefera să rămână acasă. Nimeni nu poate citi în inima oamenilor, murmura Hiro Tavaeárii. Iar cei care-o fac, riscă să se însele. Legea e lege, încheie. — Atunci înseamnă că întotdeauna legea este mai presus de orice? —Desigur. — Chiar și dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
au obligat s-o facem. Cine i-a pus să ne omoare regele și să ne răpească fiicele? Făcu o pauză plină de amărăciune. Nu pot să știu ce le-or fi făcut, dar cred că unele dintre ele ar prefera să fie jupuite de vii, decât să suporte torturile la care probabil că le supun. Se ridică în picioare, considerând reuniunea Consiliului încheiată. Aceasta este decizia mea, îmi asum întreaga responsabilitate și ordon să fie respectată. Porni către colibă lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
cu Chimé pentru tot restul vieții? Tapú Tetuanúi se gândi mult la răspuns, și într-un sfârșit confirmă, fără prea mult chef. — Nu cred că m-ar face fericit, răspunse. Dar dacă e să fiu sincer, trebuie să recunosc că prefer a treia parte din tine, față de oricare altă femeie pe de-a-ntregul. —Păcat că legea nu o permite! Ar fi fost soluția perfectă. —Ce șanse am să mă alegi pe mine? întreba băiatul, cu evidență nerăbdare în glas. Una din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
punții, în centrul căruia ardea zi și noapte un foc, întreținut de femei. Vahíne Tiaré îl întâmpină cu un zâmbet debordant: — Bună dimineață! îl salută, veselă. Ți-e foame? Pescarii au prins trei Mahi Mahi superbi și șase toni. Ce preferi? —Mahi Mahi. —Crud sau fript? Fript. — În câteva minute o să fie gata. Îi pregăti masă: o bucată mare de pește fript în cenușă și însoțit de fructe proaspete, căci Miti Matái ordonase să se consume cât mai multe fructe și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
toată sinceritatea. Niciodată. Asta sună foarte romantic. O iubești mult? Nu aștepta să-i răspundă, ci îl întrerupse ridicând mâna. Nu! Nu-mi spune! Mai întâi vreau să știu dacă îți face plăcere să-ți vorbesc de ea sau ai prefera să nu ți-o mai amintesc. Știu, din experiența, că uneori doare. Nu știu încă, răspunse. Cand ma gandesc la ea simt o dulce plăcere, dar simplă idee că o să rămânem atâta timp despărțiți mă întristează foarte mult. Te înțeleg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
Vreau să vă fie foarte clar, în cazul că mi se va întâmpla ceva, că vom începe tatuajele de întoarcere pornind de la această insulă, care se găsește la unsprezece zile spre nordvest de Bora Bora. Remarcă uimirea celorlalți și adaugă: Prefer să fie astfel pentru că, dacă Vetéa Pitó va cădea cumva în mâinile dușmanilor, aceștia să nu ne poată calcă pe urme decât până aici. Buricul lui va reprezenta așadar Insula Mortului și, dacă vor ajunge aici, nu vor găsi decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
de-a dreptul spre ei. Dintr-o singură mușcătură, ar fi putut zdrobi chila uriașului catamaran că pe o simplă scobitoare. Într-adevăr, era Teatea Maó, ferocele Rechin Alb, creatură cea mai sângeroasă de pe planetă, coșmarul navigatorilor din Pacific, care preferau să înfrunte cel mai teribil ciclon decât să întâlnească fiara cu o mie de dinți precum cutițele. Era acolo, învârtindu-se încet în jurul fragilei ambarcațiuni, pe care ar fi putut-o trimite pe fundul oceanului dintr-o singură lovitură, încercând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
Iar un alt parazit teribil le sapă tuneluri pe sub piele, obligându-i să se scarpine întruna, la orice oră din zi sau din noapte. Erau atât de murdări, cu toate că aveau marea alături, încât era absolut de neînțeles cum de puteau preferă să-și țină pe ei hainele acelea groase și călduroase, când ar fi putut intra în apă, să se răcorească și să scape atât de mizerie, cât și de paraziți și, de aceea, cănd Miti Matái văzu în ce stare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
unui val care îi ajunge la urechi, că se gaseste pământ la șaptezeci de mile depărtare. Dar, deși aceasta presupusa insula se găsea la mai puțin de șaptezeci de mile, căpitanul Mararei nu ordona să îndrepte navă într-acolo, ci preferă să continue în aceeași direcție, pana cand ajunseră pe punctul de a o depăși prin partea de nord. Abia atunci, când se apropia deja și ora inserării, vasul coti nouăzeci de grade, lăsând că vântul să-l împingă din spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
provoacă. Obsesia generală cu privire la gălăgiosul instrument ajunsese la asemenea extreme, încât Miti Matái se vedea obligat să intervină mereu pentru a aplana disputele care apăreau și nu trebuia să-l cunoști foarte bine ca să-ți dai seama că ar fi preferat să nu fie nevoit să călătorească cu această neplăcută povară. Cu toate ca exercita o putere indiscutabila la bordul navei, era împotriva principiilor lui să dispună de un bun care îi aparținea de drept lui Vetéa Pitó, care, din ziua când găsise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
care-l putem face este să ne aliem cu unii împotriva celorlalți. Să ne aliem cu Te-Onó? Dar sunt niște sălbatici! Tané să ne ferească! rase celălalt. În nici un caz nu mă gândeam să ne aliem cu Te-Onó împotriva taifunului! Prefer să ne aliem cu taifunul contra lor. Nu te-nțeleg! protesta burtosul lui interlocutor. Despre ce naiba vorbești? Nici nu e nevoie să mă-nțelegi. Cel mai probabil, totul e în imaginația mea, iar acel taifun nici n-o să se formeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
Asta, regina insulei Bora Bora? repeta Ihona. Regina canibalilor, mai degrabă. Încă îmi mai răsună în urechi gemetele ei de plăcere, pe când se tăvălea cu porcul ăla, în timp ce biată mea sora agoniza. Dacă scroafa asta e regina insulei Bora Bora, prefer să nu mai pun niciodată piciorul pe insulă. Nici eu, nici vreuna dintre noi. Ajungea o privire pentru a înțelege, fără nici un cuvânt, ca și celelalte fete erau de acord cu ea, căci instinctiv se depărtaseră de Anuanúa, de parcă ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
obligă să asistăm la ceea ce făcea cu prietenele noastre, conștiente fiind că după aceea urmăm noi. În ceea ce mă privește pe mine, vă jur că, dacă n-aș fi fost legată, m-aș fi aruncat în mare, căci aș fi preferat să fiu devorata de adevăratele baracude, decât să trec printr-o asemenea experiență și printr-o asemenea umilință. —Ticălosul! spuse, indignat, Vetéa Pitó. Ceilalți, inclusiv cele vreo douăzeci de femei care erau cu ei, asistau și ei, râzând, căci, văzându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
reuși să reia firul povestirii: Odată ce ne-a violat pe toate, Octar ne-a dat oamenilor lui și, cu toate ca dupăce trecusem prin mâinile lui orice lucru părea ușor de suportat, au fost atât de mulți și atât de brutali, încât prefer să nu mai intru în detalii. Dar Anuanúa, ea cum se purta? întreba Miti Matái. Nu știu, răspunse ea sincer. Nu mai aveam timp să ne gândim la ceva sau să ne dăm seama de ceea ce se petrece în jur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
în negura timpului, animalul sfânt Honú era strict interzis pentru marea majoritate a polinezienilor, iar această interdicție era atât de adânc înrădăcinată, încât unii dintre cei care aveau posibilitatea să o încalce, la un moment dat, fără a fi pedepsiți, preferau totuși să o respecte în continuare, în ciuda permisiunii exprese primite de la cele mai înalte autorități civile și religioase ale insulei. Cunoscătorii afirmau că înțelepciunea, forța, capacitatea sexuală și rezistența la durere pe care le dovedeau unele țestoase, care deseori atingeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
mai mari, ordona vâslașilor să se apropie și mai mult de uscat și să se oprească la vreo sută de metri de plajă. Această manevră delicată însemna să intre chiar în bătaia lăncilor Te-Onó, însă, curând, se convinseră că aceștia preferau să rămână ascunși între palmierii și între Miki-Miki care creșteau lângă plajă, încordați, nerăbdători și stăpânindu-și furia pentru faptul că victimele lor nu se mai hotărau odată să debarce. Sub lumina strălucitoare a lunii pline, Octar avu pentru o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
indiene, șlapii și colierul cu clopoței nu mai au un aer șic și etnic. Rimelul din jurul ochilor și desenele cu henna de pe dosul mâinilor, tot mai șterse, te fac să pari nespălată. Pe lângă cerceii ei bătuți cu diamante, cerceii tăi preferați din argint parcă-s decorațiuni ieftine pentru pomul de Crăciun. Sunt pe drum, spune ea în telefonul mobil. Îl pot lua pe cel de la trei jumate, dar numai pentru jumate de oră, spune. Mai spune la revedere și închide. Îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
sunt inscripționate, alături de limitele de variație a distanței focale, și cele ale luminozității (de exemplu, 35-70 mm/ f:2,8-4). În cazul zoom-urilor, odată realizată focalizarea, ea se păstrează pentru orice distanță focală aleasă ulterior. Pentru precizie, este de preferat ca focalizarea să se facă pentru distanța focală cea mai mare, pentru ca apoi să alegem focala dorită. Modificarea distanței focale și focalizarea se pot face cu ajutorul unui inel separat aflat pe obiectiv (rotirea lui realizează clarul, iar glisarea - schimbarea focalei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
toate aceste aspecte, putem spune că, în cazul teleobiectivelor, profunzimea de câmp este mică (în general, planul de fundal fiind neclar în raport cu prim-planul), la fel ca și în cazul fotografierii subiectelor apropiate de aparat (în cazul macrofotografiei, este de preferat să se fotografieze subiecte cât mai plane, pentru a avea claritate în cât mai multe zone ale imaginii). În cazul obiectivelor clasice, între inelul diafragmei și cel al distanțelor este inscripționată scala profunzimilor, care ne indică, orientativ, mărimea profunzimii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
figura 2.36). Inelele și burdufurile se instalează între corpul aparatului și obiectiv, iar lentilele adiționale se montează în fața obiectivului. Imaginile realizate prin macrofotografie au o profunzime de câmp redusă; din această cauză, mai ales în fotografia științifică, e de preferat să fie fotografiate subiecte plane. De asemenea, pe măsură ce montăm inelele intermediare, trebuie să mărim expunerea. Dacă nu avem un exponometru încorporat în aparat care să măsoare lumina prin obiectiv (TTL - through the lens), obținând astfel expunerea corectă în cazul includerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
în aparat care să măsoare lumina prin obiectiv (TTL - through the lens), obținând astfel expunerea corectă în cazul includerii inelelor, trebuie să compensăm prin mărirea timpului de expunere. Pentru a produce o oarecare creștere a profunzimii de câmp, e de preferat să se fotografieze cu diafragma cât mai închisă (16 sau 22), iar aparatul de fotografiat să fie instalat pe un trepied. În macrofotografie, foarte importantă este iluminarea. În funcție de proprietățile obiectelor fotografiate, avem două sisteme principale de iluminare: prin transparență și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]