19,544 matches
-
astfel, la promovarea și susținerea sportului universitar și a sportului în general. Scopul Scopul acestui studiu este de a afla opiniile și cunoștințele studenților mediciniști despre voluntariat în general și despre voluntariatul în sport în mod special, de a identifica preferințele, oportunitățile și dorința implicării lor în voluntariatul în sport, încercând de a găsi noi abordări de promovare, susținere și dezvoltare a sportului universitar sub toate aspectele sale cât și de capacitare a studentului și în alte domenii. Ipoteza Dacă studenții
VOLUNTARIATUL ÎN SPORT LA NIVEL UNIVERSITAR. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Manuela Pruneanu (Petreanu), Adrian Petreanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_791]
-
o activitate de voluntariat ? 3. Ați participat până în prezent la o activitate de voluntariat ? 4. Numiți o structură oraganizatorică care are ca obiect principal de activitate voluntariatul sau o campanie/acțiune derulată cu ajutorul voluntarilor. 5. Numiți în ordinea importanței și preferințelor d-vă următoarele motive care v-ar determina să alegeți o activitate de voluntariat ? a) dobândirea de experiență, abilități și cunoștințe în vederea obținerii unui loc de muncă (sau un loc de muncă mai bun) b) valorificarea cunoștințelor sau abilităților pe
VOLUNTARIATUL ÎN SPORT LA NIVEL UNIVERSITAR. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Manuela Pruneanu (Petreanu), Adrian Petreanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_791]
-
în cazul bărbaților, chiar și atunci când celelalte caracteristici sunt identice (influența lor este eliminată statistic). După cum anticipam la începutul acestei analize, influența interesului pentru politică are loc, direct și mediat, și asupra altor comportamente ale alegătorilor precum participarea politică sau preferințele în ceea ce privește politicul, precum: conducerea de tip democratic, societatea de tip comunist, votul uninominal, unicameralism, multipartidism. Pentru cea mai mare parte a populației urbane o conducere de tip democratic este un lucru bun (79%), comunismul este ceva negativ (67%), votul uninominal
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
în ceea ce privește candidații și programele acestora (sau conjuncția dintre acestea) și mai puțin cu un refuz absolut al votului ca metodă de alegere a conducerii politice. Nici categoria votanților nu este una omogenă, din mai multe puncte de vedere (stabilitatea opțiunii, preferința pentru un anumit partid, preferință unică sau multiplă, preferință simultană pentru partid și candidat etc.). Astfel, dacă avem în vedere criteriul stabilității opțiunii, distingem între votanți partizani (cei care preferă să voteze cu același partid la majoritatea alegerilor se simt
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
sau conjuncția dintre acestea) și mai puțin cu un refuz absolut al votului ca metodă de alegere a conducerii politice. Nici categoria votanților nu este una omogenă, din mai multe puncte de vedere (stabilitatea opțiunii, preferința pentru un anumit partid, preferință unică sau multiplă, preferință simultană pentru partid și candidat etc.). Astfel, dacă avem în vedere criteriul stabilității opțiunii, distingem între votanți partizani (cei care preferă să voteze cu același partid la majoritatea alegerilor se simt apropiați de un anumit partid
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
și mai puțin cu un refuz absolut al votului ca metodă de alegere a conducerii politice. Nici categoria votanților nu este una omogenă, din mai multe puncte de vedere (stabilitatea opțiunii, preferința pentru un anumit partid, preferință unică sau multiplă, preferință simultană pentru partid și candidat etc.). Astfel, dacă avem în vedere criteriul stabilității opțiunii, distingem între votanți partizani (cei care preferă să voteze cu același partid la majoritatea alegerilor se simt apropiați de un anumit partid) și votanți pragmatici persoanele
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
anumită ordine și nici măcar separat. Altfel spus, o persoană nu se decide să meargă la vot, pentru ca apoi să aleagă cu cine să voteze, ci poate să prefere un partid și să decidă să meargă la vot în funcție de intensitatea acestei preferințe. Mai mult, este posibil ca cele două decizii să nu fie secvențiale, ci simultane sau mai ales întrepătrunse. La nivelul unor date de tip secțional (cum e cazul celor de față), ordinea deciziilor sau prevalența uneia asupra celeilalte sunt imposibil
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
imediat și de perspectivă, efectele cognitive ale comunicării politice, evaluarea majorității câștigătoare). Într-un studiu cu privire la opțiunile de vot cu ocazia alegerilor generale din 2004 (Bobîrsc, Comșa, apud. Comșa, Rotariu, 2005) categoriile de variabile utilizate au fost: sociodemografice, informare și preferințe ideologice, șansele estimate de câștigare a alegerilor, credința în respectarea promisiunilor electorale, primul-ministru dorit și imaginea candidaților partidelor la funcția de președinte. Tipurile de variabile prezentate anterior sunt specifice mai degrabă contextelor de competiție electorală, când actorii și poziția lor
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
faptul că de această dată ne interesează și aspecte specifice, legate de intenția de vot pentru un anumit partid, am inclus și predictori precum încrederea într-un anumit partid, partizanatul relativ la un anumit partid, încrederea în liderii unui anumit partid, preferințe și orientări ideologice (consideră că un lider autoritar reprezintă o soluție bună pentru România, există o afacere în gospodărie, valorizează persoanele care au o afacere, preferă siguranța riscului, consideră că statul este responsabil pentru bunăstarea indivizilor). O sinteză a principalelor
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
și regiune, în special) tinde să fie tot mai puțin important, tendința fiind una de înlocuire a acestuia cu un vot de tip cognitiv. Într-adevăr, diferențele de natură sociodemografică tind să se atenueze (în prezent acestea explică destul de puțin preferințele de vot) dar ceea ce apare nu este doar un vot de tip cognitiv, ci și unul de tip partizan. Foarte probabil, pe măsură ce sistemul de partide se va consolida, iar familia va avea un rol mai important în transmiterea orientărilor politice
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
s EMBED MSGraph.Chart.8 \s EMBED MSGraph.Chart.8 \s EMBED MSGraph.Chart.8 \s Cunoștințe politice Informare politică Discuții politice Interesul declarat pentru politică Resurse: gen, vârstă, venit, educație, bunuri Eficacitate politică Încredere în actori Cetățeni resurse interese preferințe identificări credințe Motivație individuală Mobilizare strategică Context social cultural politic Costuri Beneficii Participare politică Elite guvern partide politicieni grupuri de interese familie, prieteni, etc. EMBED MSGraph.Chart.8 \s Protest Potențial EMBED MSGraph.Chart.8 \s Protest Efectiv EMBED MSGraph
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
în context sunt, la acest autor, de la început uimitoare. Te întrebi când și cu ce și-a „făcut mâna” tânărul scriitor, a cărui cultură literară a devenit, desigur, abia de atunci încoace cea de care, fără ostentație, dă azi dovadă. (Preferințele literare pe care se întâmplă să le mărturisească și să le comenteze, de obicei succint, sunt toate nu numai opțiunile unui gust fără greș, dar și ale unei conștiințe artistice de o rară și pură profesionalitate; vezi interviurile acordate lui
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
altă ocazie, că un sofist nu este, cum îndeobște se crede, un autor de sofisme, ci un sophos, adică un înțelept, un știutor, un ingenios. Arta sofistică fiind formal arta de a argumenta orice, oferă mijloacele de a argumenta de preferință teze juste, după cum retorica fiind arta de a susține formal orice cauză, oferă mijloacele de a le susține de preferință pe cele drepte. DESPRE NEGATIVISM Ca să evit titlul acesta terminat în „ism” pusesem la început: „despre negație”, dar mi-am
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
înțelept, un știutor, un ingenios. Arta sofistică fiind formal arta de a argumenta orice, oferă mijloacele de a argumenta de preferință teze juste, după cum retorica fiind arta de a susține formal orice cauză, oferă mijloacele de a le susține de preferință pe cele drepte. DESPRE NEGATIVISM Ca să evit titlul acesta terminat în „ism” pusesem la început: „despre negație”, dar mi-am dat numaidecât seama că e cu totul altceva. Negația e o funcție esențială și indispensabilă a inteligenței; fără ea nu
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
exista) un critic necunoscut, ori un „critic blestemat”. Autoritatea intră neapărat în zestrea profesională a criticului și el trebuie să și-o poată impune fără întârziere. El poate fi contestat de alții, care nu-i împărtășesc metoda, punctul de vedere, preferințele, dar importanța unui critic e atestată chiar de cea a adversarilor săi. Un critic fără audiență e o contradictio in adjecto; nu e decât o pseudomorfoză culturală. De aceea, debutul în critică trebuie să coincidă cu consacrarea: criticul se naște
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
contact cu cultura o pasiune reflexivă, un gust al meditației și filozofării și a citi odată cu operele de creație și opere de critică, adică a citi literatura din unghiul specific al exegezei și discuției. Vocația critică presupune la adolescent o preferință pentru inteligență, o exercitare consecventă și deliberată a inteligenței, un patos al culturii și o voluptate de glosator, care pot merge până la sacrificarea altor apetituri. De unde inevitabil și o lipsă de modestie, cel puțin aparentă: simplul fapt de a-și
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
În plus, cât de bogate și de variate pot fi interpretările pe marginea multiplelor sensuri și semnificații pe care le conțin proverbele. Considerăm că prin realizarea acestor comentarii nu Îngrădim cu nimic libertatea cititorului de a descifra și evalua, după preferințele și exigențele unui cod personal de interpretare, unul sau altul din variatele sensuri și semnificații pe care proverbele le dau psihologiei și existenței umane. Comentariile noastre nu pot avea, desigur, decât cel mult valoarea unor modeste Încercări de a pătrunde
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de a se pune În situația celorlalți, și de aici decurg o mulțime de judecăți greșite, cruzimi și nedreptăți. Ei nu vor să renunțe niciodată la propriul punct de vedere; măsoară, cântăresc, judecă totul după gustul lor, după Înclinațiile și preferințele lor, fără să țină seama vreodată de ceilalți (...) Înainte de a acuza pe cineva, Încercați pentru câteva minute măcar să vă puneți În situația sa; și, deseori, veți constata că dacă ați fi În acea situație ați proceda, poate, de zece ori
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
mare valoare.) „Lingușitorul trăiește pe socoteala celui care-l ascultă.” (La Fontaine) Nu e frumos ce e frumos, ci e frumos ce-mi e frumos. (Chiar și „frumosul”, indiferent de ipostaza lui, este nevoit să se supună selecției gusturilor și preferințelor noastre.) Orice recunoaștere a greșelii este primul pas spre corectare. (Cel care, dimpotrivă, nu-și recunoaște greșeala de moment comisă se consideră de fapt nevinovat și, prin urmare, Îndreptățit să o repete.) „Cunoașterea greșelilor e Începutul salvării.” (Epicur) „Să ne
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
deosebire a ta față de ei, să fii luat „peste picior” sau chiar expulzat ca fiind atipic. La o asemenea stratagemă recurge uneori medicul psihiatru care, pentru a obține coparticiparea bolnavilor la programele sale psihoterapeutice, mimează unele dintre gesturile, atitudinile sau preferințele acestora.) Pe prost să nu-l contrazici. (Prostul este atât de convins de justețea părerilor sale, Încât riști, dacă-l contrazici, să-l faci să-și impună argumentele și altfel decât prin cuvinte.) Când te duci la piață nu te
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
aspecte de originalitate. Μ Poți să știi multe despre un lucru și totuși să nu te lași convins de el. și invers: să-l cunoști puțin și totuși să te simți determinat de el. Prin urmare, ultimul cuvânt În stabilirea preferințelor noastre Îl au afinitățile afective, și nu rațiunea. Μ La unii oameni, ideile sunt atât de puternice, Încât țin loc de realitate: mai ales atunci când este prezent sentimentul că ideile În care ei cred sunt benefice pentru umanitate - așa cum s-
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
viață, care-i vor face să vină apoi cu o anumită pregnanță a faptei sau a atitudinii exterioare. Cei care nu cultivă acțiunea interioară sunt sortiți unei existențe conformiste, mediocre. Μ Omul se definește mult mai bine prin respingerile și preferințele manifestate În timpul liber decât prin acelea făcute În timpul activităților profesionale obligatorii. De ce? Pentru că adevăratele gusturi sunt exprimate atunci când omul știe că nu trebuie să dea socoteală nimănui pentru alegerile sale. Μ Ce face ca unele confruntări să fie considerate competiții
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
cum sunt adevărul sau dreptatea, nu primesc Întotdeauna acordul tuturor celor de față? Pentru că fiecare are tendința de a considera că are dreptate, că punctul său de vedere este cel mai bun. Fiecare Îngrădește, așadar, cunoașterea cu Înțelegerea și cu preferințele lui particulare. De aceea, În mod obiectiv, nu pot avea toți dreptate În același timp; și, implicit, acceptarea unui singur adevăr de către toți, În aceeași situație, este foarte greu de realizat. Μ Ce Înseamnă a „suferi călugărește”? Înseamnă, cum foarte
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Oamenii sunt atrași, Îndeosebi, de faptele și lucrurile deja verificate, de certitudinile confirmate de realitate, și mai puțin de plăsmuirile care țin de autonomia inteligenței, a voinței sau a intuițiilor proprii (În care intră În joc, se știe, dorințele și preferințele personale). Dar, paradoxal, tocmai exprimările curajoase, necenzurate ale acestor intuiții sau preferințe personale reprezintă izvorul Înnoirii vieții. Μ Viața omului nu poate să nu Însemne suferință, deoarece el trebuie să facă mereu și cât mai tranșant distincția Între „bine” și
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
confirmate de realitate, și mai puțin de plăsmuirile care țin de autonomia inteligenței, a voinței sau a intuițiilor proprii (În care intră În joc, se știe, dorințele și preferințele personale). Dar, paradoxal, tocmai exprimările curajoase, necenzurate ale acestor intuiții sau preferințe personale reprezintă izvorul Înnoirii vieții. Μ Viața omului nu poate să nu Însemne suferință, deoarece el trebuie să facă mereu și cât mai tranșant distincția Între „bine” și „rău”, iar atunci când a reușit să realizeze această distincție, trebuie să aleagă
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]