5,618 matches
-
a vorbi despre aproape orice chestiune de afaceri și-ar fi dorit clientul. Însă nu era pregătit să aibă de a face cu obiecțiile fără legătură cu lumea afacerilor pe care le-a ridicat Johnson. Acesta este un caz de prejudecată care intră în conflict cu legile. Dacă o discuție similară ar fi avut loc la un interviu de angajare, Francisco ar fi fost primul pentru a protesta că drepturile sale au fost încălcate prin transformarea vârstei și rasei în criterii
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
Nu am să mă cobor la nivelul lui încercând să îi explic că și persoanele de 60 de ani pot să facă treaba, sau că mexicanii nu trebuie să se scuze pentru cultura sau etnia lor”, și-a spus el. „Prejudecățile sunt problema lui Johnson și nu am să fiu eu cel care îi deschide ochii”. O opțiune finală - cea pe care Francisco și-ar fi dorit să o adopte - ar fi fost să contracareze prejudecățile încuiate ale lui Johnson prin
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
lor”, și-a spus el. „Prejudecățile sunt problema lui Johnson și nu am să fiu eu cel care îi deschide ochii”. O opțiune finală - cea pe care Francisco și-ar fi dorit să o adopte - ar fi fost să contracareze prejudecățile încuiate ale lui Johnson prin lărgirea audienței. Concret, Francisco ar fi putut aranja o altă întâlnire în care să vină și vice-președintele de vânzări al firmei la care lucrează. Strategia nu ar fi constat în educarea lui Johnson ci în
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
în mod automat că o persoană este geloasă sau supărată din cauza unui eveniment anterior, atunci închideți automat posibilitartea de a auzi ceea ce spune de fapt și ratați șansa de a reacționa la ce se petrece în acel moment. A avea prejudecăți cu privire la motivele oamenilor face ca orice spun - chiar și „Bună dimineața” - să fie expus distorsiuni negative („Spune asta doar pentru a face uitat ce-a spus săptămâna trecută”). 3. „Știe ce i-am spus lui Vickie despre ea”. Când ne
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
și apoi necesitatea de a efectua analize, deducții și enumerări cât mai complete. „Prima era de a nu accepta niciodată un lucru ca adevărat dacă nu-mi apărea astfel În mod evident; adică de a evita cu grijă precipitarea și prejudecata și de a nu introduce nimic În judecățile mele decât ceea ce s-ar prezenta clar și distinct spiritului meu, neputând nicidecum să fie pus la Îndoială. ș...ț A doua, de a Împărți fiecare dificultate analizată În câte fragmente ar
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
noastre, ea fiind cea care are capacitatea de a opera cu noțiunile, inclusiv cu cele Înnăscute, și de a formula judecăți. Mai mult de atât, se pare că Îndoiala, așa cum a gândit-o Descartes, nu se aplică de fapt decât prejudecăților, sau „judecăților pripite”, ele fiind cele care ne Împiedică să ajungem la cunoașterea adevărului. Dar, dacă am ajunge să izolăm În cuprinsul cunoașterii noastre „noțiunile simple”, cele Înnăscute, de celelalte noțiuni, atunci putem spune că am atins frontiera domeniului În
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
de genul „cel ce judecă este” presupun admiterea lor fără examinare și fără a fi supuse probei Îndoielii. Dacă e să fim fideli proiectului cartezian al cercetării metodice a adevărurilor, ar trebui să calificăm astfel de enunțuri mai degrabă drept prejudecăți, sau judecăți pripite, ceea ce ne-ar obliga, conform regulilor impuse de principiul Îndoielii, să le eliminăm dintre cunoștințele noastre. Dacă enunțurile „cel ce gândește există” și „tot ceea ce gândește există” ar fi admise fără verificare, așa cum se cere În aceste
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
unui silogism, problema nu era nici pe departe Încheiată - cel mult poate că abia de aici ar fi Început -, deoarece trebuia să se procedeze la Întemeierea majorei „tot ceea ce gândește există”, enunț care nu poate fi decât cel mult o prejudecată, și, prin urmare, unul dintre cele care trebuie respins, conform principiului Îndoielii. Nu trebuie să pierdem din vedere scopul În care Descartes Își Începe cercetarea. Căci, dacă se consideră cogito-ul concluzia unui silogism, se obține, e adevărat, validitatea unei deducții
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
Recurgerea la supoziția intuiției devine Într-o asemenea situație inevitabilă. Să amintim Încă o dată că Descartes ajunge la cunoașterea cogito-ului din afara unui silogism, În urma unei experiențe unice, fundamentale: „...că nu e decât o amăgire că am putea scăpa de ele (prejudecăți, erori - n.n.), de nu vom Începe să ne Îndoim, odată În viața noastră, de toate lucrurile În care vom găsi cea mai vagă bănuială”. Această acțiune presupune o căutare În care se angajează spiritul, dar o investigație În care nimic
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
mă abate de la hotărârea fermă și statornică de a le respecta Întotdeauna. Prima era de a nu accepta niciodată un lucru ca adevărat dacă nu știam În mod evident că e așa; adică de a evita cu grijă graba și prejudecata și de a nu introduce nimic În judecățile mele decât ceea ce s-ar prezenta clar și distinct spiritului meu, neavând nici un motiv de a fi pus la Îndoială. A doua, de a Împărți fiecare dintre dificultățile pe care le analizez
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
ci doar ca urmare a faptului că le concepem În gândire, știu În chip limpede că nimic nu-mi poate fi cunoscut mai ușor decât spiritul meu. Dar, fiindcă e aproape imposibil să te descotorosești atât de repede de o prejudecată, va fi mai bine să mă opresc aici, pentru ca, prin prelungirea meditației mele să-mi imprim mai adânc această nouă cunoaștere. Răspunsuri la cele dintâi Întâmpinări Am scris Într-un loc că ideea este lucrul Însuși conceput sau gândit În măsura În care
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
n-am cercetat care e cauza ființei mele, În măsura În care sunt compus din corp și din suflet, ci numai atât cât sunt ceva care gândește. Ceea ce cred nu folosește acestui subiect, căci astfel am reușit destul de bine să mă eliberez de prejudecăți, să iau În seamă ceea ce dictează lumina naturală, să mă Întreb pe mine Însumi și să consider drept sigur ceva ce nu poate fi În mine, despre care nu am nici o cunoaștere. Ceea ce, până la urmă, este altceva decât dacă, din
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
În mod obișnuit, cunoaștem prin mijlocirea lor În ce fel ne pot folosi sau vătăma corpurile din afară noastră, dar nu care este natura lor, decât poate, arareori și din Întâmplare. Căci, după această reflecție, vom părăsi fără greutate toate prejudecățile ce nu sunt Întemeiate decât pe simțuri și nu ne vom sluji decât de intelect, căci numai În el se găsesc În mod firesc primele noțiuni sau idei ca semințe ale adevărurilor pe care suntem În stare să le cunoaștem
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
de achiziționare a cunoștințelor și competențelor de bază de care are nevoie orice om într-o lume în evoluție rapidă), în vederea participării la activități sociale, culturale, politice și economice; integrarea și autonomizarea femeilor, prin oferirea unor șanse egale și eliminarea prejudecăților și stereotipurilor care reduc accesul acestui grup la educație; promovarea unei culturi a păcii, fondată pe justiție și toleranță; educația pentru cetățenie și democrație, încurajând atitudinile de recunoaștere mutuală și spiritul asociativ; educația pentru recunoașterea diversității și egalității, încurajând dreptul
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
producții” școlare sau ale tinerilor din sat, fie conferințe cu scop instructiv. Conferințele erau grupate pe cicluri și tematici, ca de exemplu: Ciclul îndrumări agricole („Situația agricolă a satului nostru”; „Starea agricultorilor în alte țări”; „Mașinile în agricultură”; „Îngrășămintele artificiale”; „Prejudecăți în agricultura săteanului român”); Ciclul istorie („Chipuri din trecutul neamului”; „Mihai Viteazul”; „Războiul de Independență”); Ciclul geografic și științele naturii („Rasele omenești”; „Câmpia Dunării”; „Africa”; „O expediție la Polul Nord”; „Viața în fundul mărilor”). Cele două grupuri de metode, verbale, de propagandă
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
în bucătărie parcă mă hipnotiza... Ca amant, m-a surprins în modul cel mai plăcut cu putință încă din prima seară; printr-un concurs de împrejurări nefericite, devenise lipsit de resursele exprimării sexuale normale, dar odată cu asta rămăsese și fără prejudecăți masculine; știa ce și cum să ofere și ducea altruismul până la sacrificiu: mă expedia singură în paradis și nu se oprea până nu-mi făceam plinul de voluptate supremă. Un amant mai bun de gură ca el n-am mai
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
cioraniene? Al imposturii? „Nu sunt chiar atât de impostor”, îi spune cuiva care îi reproșează că mai ține la părerile celorlalți. Și continuă: „Voiam să spun că scepticismul meu nu e total, că mai cred în demnitate, că mai am prejudecăți, că încă prețuiesc un lucru ca respectul de sine. Într-adevăr, teoria mea este că, dacă ai înțeles anumite lucruri, tot ce faci după aceea e lipsit de sinceritate și deci frizează impostura” (III, 89). Or, Cioran a înțeles. Mai
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
lui Luther. Primul consacră dificultatea, dacă nu cumva neputința, de a ieși de sub teroarea eului. „Cât de adâncă este remarca lui Tacit că ultima dorință pe care o biruie înțeleptul este dorința de glorie (sau mai degrabă: gloria e ultima prejudecată, ultima vanitate de care se leapădă înțeleptul). Puterea de a rămâne necunoscut e rară, ba chiar inexistentă Ă firește, la acela care a dat ochii cu faima” (II, 338). Cel de-al doilea, o lectură în care Cioran se cufundă
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Popescu, aduc în teatrul românesc tipologia și problematica unui cuplu alienat la fața locului. Mecanismul dramatic al trecerii de la criza de început pînă la catastrofa finală funcționează necruțător, ca un motor în trei timpi: I. Dezangajîndu-se în viață (prin arsenalul prejudecăților și al locurilor comune, al oportunismului veleitar, al muncii mecanice și bigote) personajul e deviat pe linia moartă a vidului interior; la prima ciocnire cu obstacolul real (șeful-lepră, șleahta de "impostori și de farsori"), lipsit de sprijinul convingerilor morale, cade
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
adevăratul său debut se produce prin includerea primei sale piese "de rezistență" în repertoriul teatrului din Iași includere care, dat fiind prestigiul instituției, echivalează, pentru un autor dornic de afirmare, cu un certificat de existență literară. Lăsînd la o parte prejudecățile și reticențele pe care fiecare dintre noi le avem față de etichete, aș spune despre Calul verde că este o "farsă tragică". Ilie Popescu, eroul piesei, e un "om fără însușiri", un funcționar onest și chiar zelos, manifestînd o neașteptată pasiune
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
în tipologia pe care tinde să o configureze acest teatru își manifestă dezamăgirea încolțindu-l în învinuiri pe vanitosul șef de familie. Omul în care crezuse, cu nevoia de modele a adolescenței, nu-i decît un ghem de ipocrizii, lașități, prejudecăți. În intervențiile abrupte ale "ereticului" în blugi e și indignare și amărăciune. Exploziile lui verbale mărturiseau o sfîșiere adîncă, de unde stă să izbucnească un strigăt de deznădejde. Cearta sporește în intensitate, iritarea crește, cînd, deodată, se aud în perete ciocănituri
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
o privire mai atentă, am descoperit o ușă deschisă și o minte închisă. Toată lumea acționează după un un set de informații stocate în memorie și adunate din experiențele anterioare. Provocarea în lucrul cu oamenii este să nu lăsați acele experiențe, prejudecăți, percepții, predispoziții și predicții să vă blocheze gândirea. Pe când îmi trimiteam raportul de consultanță unei companii cu mai multe filiale din Detroit, președintele acesteia mi-a apreciat analiza și recomandările de restructurare a companiei. A continuat să îmi explice că
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
ancheta mea Mi-am început munca la Catedra de fizică a Institutului Agronomic unde am avut norocul de a întâlni și cunoaște o rusoaică, Varvara (Valea) Matei, care-mi va deveni apoi prietenă de o viață. Reținută la început datorită prejudecății din familie după care tot ce este rău ni se trage mai ales de la ruși, ulterior voi petrece alături de ea multe evenimente vesele și triste din viața mea de familie. Ea a fost dovada vie că în fiecare popor există
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
de manifestare a indecenței este striptease-ul. Spectacol de exhibare a nudității, dincolo de orice fel de sentiment de rușine și vinovăție, se consideră ca o formă de manifestare a unei (anumiteă „culturi corporale”, ca o formă de „eliberare” din constrângerile unor „prejudecăți” moral-religioase, considerate uzate, depășite. Considerăm că acest punct de vedere este greșit, întrucât el se circumscrie aparent la nivelul formal al spectacolului erotic. În fapt, ca semnificație profundă, el este o provocare/invitație la sexualitate liberă, prin participarea colectivă la
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
o importantă componentă psihică, așa cum am arătat mai sus Această asociere „psihosomatică” complică în mod deosebit lucrurile în sfera sexualității, având în vedere faptul că și așa acest domeniu al patologiei generale este cel mai încărcat de „tabuuri” și de prejudecăți, interdicții morale, sociale etc. Întotdeauna în fața unui „caz” de tulburare a dinamicii sexuale, trebuie să avem în vedere ambele aspecte menționate: cel medico-biologic de factură predominant endocrină și cel psihosexual cu consecințe psihomorale negative asupra personalității cazului respectiv. În plus
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]