3,446 matches
-
semnalează simptomele sunt chiar cadrele didactice, deoarece cerințele stricte ale mediului școlar scot În evidență dificultățile copiilor de a sta liniștiți În bancă, de a fi atenți la oră, de a răspunde cerințelor educaționale și de respecta regulile clasei. În ciuda presupunerilor că este o boală capricioasă a ultimilor 10-15 ani, ADHD-ul există de mai mult timp, cu raporturi de peste 100 de ani despre copiii care au avut acest sindrom, iar acum ADHD ul apare În fiecare țară unde este studiat
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2184]
-
nu pot reproduce rezultatele, validitatea acestora va fi cu certitudine suspectă. 1.2.2. Sociologia ca știință socială Așa cum am observat mai înainte, sociologia este una din științele sociale care sunt preocupate de studiul comportamentului uman. Toate științele sociale împărtășesc presupunerea comună că comportamentul uman poate fi studiat științific, deși există dezbateri serioase referitor la felul cum se realizează mai bine acest lucru. Cercetătorii din domeniul științelor sociale cred că anumite pattern-uri și regularități ale comportamentului uman le permit să
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
referitor la felul cum se realizează mai bine acest lucru. Cercetătorii din domeniul științelor sociale cred că anumite pattern-uri și regularități ale comportamentului uman le permit să îl prevadă și să îl explice într-o măsură substanțială. Este această presupunere adevărată? Poate fi comportamentul uman studiat științific? Mulți oameni argumentează că acesta nu poate fi studiat. Ei pleacă de la premisa că fiecare persoană este un individ capabil să facă alegeri libere în legătură cu un număr aproape infinit de lucruri și atunci
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ce ni se întâmplă și o explicație mai plină de înțeles a comportării altora. Din punct de vedere social, ea poate fi un instrument foarte util pentru a ameliora problemele pe care le ridică comportamentul uman sau reglementările sociale. O presupunere de bază a imaginației sociologice este că mare parte din istoria umană o reprezintă contradicțiile și conflictele dintre cei puțini care au controlul resurselor limitate și cei mulți care nu îl au. Aceste resurse includ bogăția (proprietatea), venitul (salariile și
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
în grupurile mici; imaginea proprie; jocul rolurilor. Cum oamenii își îndeplinesc rolurile în cadrul grupurilor? Cum sunt create structurile grupului? 1.5. Sociologia și celelalte științe sociale Sociologia are în comun câteva lucruri importante cu celelalte științe sociale: folosirea metodei științifice, presupunerea că comportamentul uman are pattern-uri și regularități și, pe această bază, credința că acest comportament poate fi studiat și înțeles prin observație sistematică, generalizare și interpretare. Este cazul psihologiei, antropologiei, economiei și politologiei. Cu toate că aceste discipline sunt considerate discipline
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
deoarece o parte susține caracterul filozofic al fiecărei paradigme, iar cealaltă se axează pe aparenta compatibilitate a metodelor de cercetare, bucu-rându-se atât de aportul numerelor cât și de cel al cuvintelor. Deoarece ambele paradigme, pozitivistă și interpretativă, se bazează pe presupuneri diferite asupra naturii lumii, ambele reclamă instrumente și proceduri variate pentru a găsi tipul de date dorit. Asta nu înseamnă că pozitivismul nu folosește interviul sau observația, însă doar ca metode complementare, nicidecum dominante. Abordările diferite ne oferă o înțelegere
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
esențiale ale celor trei perspective sociologice în tabelul 3.1 al cărui conținut va ghida și înlesni demersul nostru. Cele trei perspective precizate vor servi ca o adevărată coloană vertebrală a discuțiilor noastre prin toată această lucrare deoarece asigură unele presupuneri fundamentale despre natura și funcționarea societății și servesc ca surse pentru cesle mai multe dintre teoriile specifice. Fiecare din aceste perspective oferă o teorie distinctă referitor la forțele sociale cheie care formează comportamentul uman și societatea. Ele oferă explicații diferite
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de sinteză: teoria schimbului Una din teoriile importante care reprezintă o legătură între macro și microsociologie este teoria schimbului (Homans, 1961, 1984; Blau, 1964 și mai recent Gilmore și Clark, 1988) Această teorie, la fel ca teoria conflictului, începe cu presupunerea că oamenii caută să-și promoveze interesele proprii. Aceste interese uneori sunt conflictuale, iar alteori coincid cu acelea ale altor oameni. Potrivit teoriei schimbului, oamenii intră în relații unul cu altul când fiecare participant are ceva să ofere pentru dorințele
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
așteptărilor subculturilor deviante sau criminale în loc de cele ale normelor și valorilor dominante în societate. Teoria explică devianța prin subcultură, care la rândul ei, se referă direct la noțiunea de asociere diferențială dezvoltată de Edwin Sutherland. Central în această noțiune este presupunerea că devianța, la fel ca și comportamentul, se învață. Există două elemente ale acestui proces de învățare. Primul are în vedere că oamenii învață tehnicile specifice pentru a se angaja în devianță. Spre exemplu, ca să consume droguri în mod ilegal
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
a ordinii morale naturale ori ca consens social. Indivizii cu comportament deviant au fost văzuți ca oameni care violează normele, iar cei care nu au asemenea comportament ca oameni care se conformează normelor sociale stabilite. Teoria etichetării a provocat aceste presupuneri argumentând că devianța este definită de reacția socială față de anumite grupuri, indivizi și comportamente și nu de cei care au manifestări deviante. Această teorie sugerează că dacă alți oameni definesc sau etichetează o persoană ca deviant este un factor determinat
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
În final, putem afirma că în lumea științifică unele teorii sunt mai legitimate decât altele, dar nici una dintre ele nu oferă o explicație completă acestor fenomene sociale atât de complexe și variate. Tabelul 7.2. TEORII ALE DEVIANȚEI Întrebarea majoră Presupunerea majoră Cauza devianței Cea mai utilă explicație a devianței pentru Teoria funcționalistă (anomia și teoria tensiunii) De ce oamenii încalcă regulile? Devianța este o caracteristică anormală a structurii sociale. Distanță dintre obiectivele societății și mijloacele de realizare a lor. Clasa de
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
În schimb, manipularea obiectelor fizice, standardizarea sarcinilor, controlul strict al muncii de către șefi, supunerea în fața autorității externe reprezintă trăsături ale vieții profesionale a claselor populare. Nivelul educațional dobândit. Credința în egalitate a oamenilor din societățile moderne se sprijină serios pe presupunerea că toți cetățenii au acces egal la educație, fapt care le asigură posibilitatea realizării aspirațiilor lor. Deși ușile școlilor sunt deschise tuturor oamenilor indiferent de origine socială, religie sau sex, șansele de a avansa în lumea educației sunt puternic afectate
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
lucru este: Schimbarea populației = nașteri decese + migrația netă Deși această ecuație pare simplă, ea este în realitate un instrument puternic și servește ca fundament al tuturor proiecțiilor populației. Proiecțiile populației sunt estimări ale dimensiunii viitoare ale unei populații bazată pe presupunerile despre mortalitate, fertilitate și migrație. Tabelul 11.1. PROIECȚIILE POPULAȚIEI LUMII Populația actuală Populația proiectată pentru 1988 2000 2025 2100 Nr. mil. % Nr. mil. % Nr. mil. % Nr. mil. % Total în lume 5128 100 6122 100 8206 100 10185 100 Regiuni
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
proiecțiile populației prin ele însele nu sunt predicții, ci doar afirmații despre ce se va produce într-o populație sub nivelurile date ale mortalității, fertilității și migrației nete. De aceea, cheia realizării cu acurateță a proiecțiilor populației rezidă în corectitudinea presupunerilor noastre despre ceea ce se va întâmpla cu aceste variabile. Dificultățile implicate în realizarea corectă a presupunerilor se găsesc chiar printre cele trei variabile. Mortalitatea este cel mai ușor de determinat. Tehnicile demografice moderne ne oferă posibilitatea să prevedem numărul deceselor
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
într-o populație sub nivelurile date ale mortalității, fertilității și migrației nete. De aceea, cheia realizării cu acurateță a proiecțiilor populației rezidă în corectitudinea presupunerilor noastre despre ceea ce se va întâmpla cu aceste variabile. Dificultățile implicate în realizarea corectă a presupunerilor se găsesc chiar printre cele trei variabile. Mortalitatea este cel mai ușor de determinat. Tehnicile demografice moderne ne oferă posibilitatea să prevedem numărul deceselor într-o populație dacă cunoaștem structura ei pe vârste și pattern-urile curente ale mortalității. Exceptând
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ceea ce astăzi este numit "satul global"? Un răspuns semnificativ îl oferă teoriile evoluționiste. Acestea au avut mulți susținători atât în Europa cât și în America de-a lungul ultimelor două secole (Spencer, Morgan, Durkheim, Parsons). Teoriile evoluționiste se bazează pe presupunerea că schimbarea este naturală și că societățile umane trec printr-un set de etape predictibile, cumulative (Nisbet, 1969). Multe din argumentele ce vin în sprijinul teoriilor evoluționiste ale schimbării sociale derivă din studiile istorice și antropologice care arată cum unele
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
la ordinea socială și stabilitate. Cu toate acestea, abordările funcționaliste sunt utile pentru studiul schimbării sociale deoarece cu ajutorul lor putem examina procesele sociale care susțin schimbarea. De fapt, mulți funcționaliști recunosc importanța schimbării sociale. Nisbet (1969), spre exemplu, arată că presupunerea fundamentală a funcționalismului este ... că ... există surse ale schimbării în sistemele sociale, mai multe sau mai puține surse naturale ale acesteia și, că, din ele decurg pattern-urile schimbării care sunt în concordanță cu sistemul social așa cum este creșterea în
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
mod care exprimă preferința cuiva pentru un set de valori sau are în vedere anumite interese personale. De aceea, înțelegerea unei probleme sociale specifice într-un fel care exclude total o asemenea înclinație este imposibilă, deoarece o problemă poartă implicit presupunerea referitoare la cauzele acesteia și felurile de politici care conduc la rezultate considerate dezirabile. Spre exemplu, problema sărăciei poate fi formulată " Ce nu este în regulă cu oamenii care sunt săraci?" sau "Ce nu este în regulă cu o societate
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Ca simplă relatare, înțelegem că poetului i se permiteau, totuși, unele ieșiri. Biserica Sfântul Anton se află în spatele hanului lui Manuc iar de la Foișorul de Foc până aici el putea veni într o plimbare duminicală de voie. De aici până la presupunerea doctorului Vineș că Eminescu scria, în spital, chiar articole de ziar, nu e cale prea lungă, pentru că imediat în apropierea Bisericii Sfântul Anton, după Cafeneaua Curtea veche, pe str. Covaci la nr. 4, se află și azi o clădire care
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
fie metresa lui Mihai decât femeia unui prinț. El de la venirea ei aicea era așa de emoționat, de m-a băgat în toate spaimele. Azi sunt opt zile de când a plecat. Femeia asta acum sunt convinsă că este răutăcioasă și presupunerea doctorului este cu totul bazată pe adevăr, un presupus pe care nu am curaj a vi-l scrie.” Presupunerea este că Veronica Micle i-a dat lui Eminescu sifilisul. Hanrieta va insista când îi va veni spre îngrijire Miron Pompiliu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a băgat în toate spaimele. Azi sunt opt zile de când a plecat. Femeia asta acum sunt convinsă că este răutăcioasă și presupunerea doctorului este cu totul bazată pe adevăr, un presupus pe care nu am curaj a vi-l scrie.” Presupunerea este că Veronica Micle i-a dat lui Eminescu sifilisul. Hanrieta va insista când îi va veni spre îngrijire Miron Pompiliu, bolnav cu adevărat de sifilis: pentru că Veronica Micle îl vizitează și pe acesta, Hanrieta crede nici mai mult nici
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
fi fost acela că Wittgenstein își dorea experiența limită care este confruntarea cu moartea. El spera că abia trecând această probă ar putea deveni omul care vroia să fie. Însemnări care s-au păstrat din acei ani susțin o asemenea presupunere. Iar sora lui Hermine reținea în amintirile ei: „Odată cu izbucnirea războiului [Ă] a insistat să fie înrolat în armată, în ciuda unei operații de hernie care l-a scutit de serviciul militar. Știu sigur că n-a fost motivat pur și
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
1920 și în primăvara lui 1921, anumite medii homosexuale ale Vienei. Dacă ținem seama însă cât de mult depășeau exigențele față de sine ale lui Wittgenstein ceea ce stă în puterea unei ființe omenești, nu vom avea nevoie să acceptăm o asemenea presupunere pentru a-i înțelege disperarea. Acea prăpastie dintre aspirație și modul cum se vedea pe sine, pe care o exprima scriindu-i lui Engelmann „Sunt atât de prost și indecent ca întotdeauna“, era suficientă. Dincolo de faptul că nu a fost
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
ceva și pentru emanciparea țăranilor de munte în mijlocul cărora a decis să trăiască. În anii petrecuți la Trattenbach, el ar fi încercat, împreună cu preotul Alois Neururer, să le schimbe modul de a gândi, fără succes însă.54 În măsura în care o asemenea presupunere sugerează angajarea lui Wittgenstein pentru un program social, ea este puțin plauzibilă. Wittgenstein nu avea încredere în programe de reformă socială. Din perspectiva lui, individului trebuie să i se ceară doar să-și facă datoria în modul cel mai strict
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
decât filozofie. Prin urmare, ne putem întreba: Ce l a determinat pe Wittgenstein să revină, după o atât de lungă întrerupere? Lipsesc mărturii și informații necesare pentru a putea da un răspuns sigur la această întrebare. Se pot face doar presupuneri. Una dintre explicațiile posibile ar fi aceea că așteptările sale cu privire la ceea ce numea o „viață decentă“ în afara filozofiei nu s-au confirmat. O alta, cea mai plauzibilă, este că treptat el a fost tot mai înclinat să creadă că Tractatus-ul
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]