28,288 matches
-
ea, la rândul său, aceleași manifestări și suferințe. Această influență este anulată și starea de sănătate a persoanei induse se restabilește în situația în care cele două persoane sunt separate una de cealaltă. Se poate desprinde din cele mai sus prezentate că iatrogeniile reprezintă un domeniu absolut original, interesant și cu particularități proprii în sfera patologiei medicale generale. El cuprinde acuze somatice, psihice, psihosomatice sau combinate. Deși această categorie de „bolnavi dificili” considerată de regulă ca „bolnavi imaginari”, acuzând suferințe sine
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
astfel vulnerabilă. Aceste situații critice de viață au, de regulă, un caracter psiho-traumatizant deosebit de brutal. Ele se pot manifesta prin depresii morale, doliu prelungit patologic, conduite de refugiu (fugi, vagabondaj, alcoolism, toxicomanii etc.), prin fabulații etc. Toate aspectele mai sus prezentate reunesc condițiile etiologice capabile de a produce suferințe psiho-morale. Să analizăm aspectele formale ale acestor suferințe. Formele suferințelor psiho-morale Așa cum am spus deja, suferințele psiho-morale au fost semnalate și descrise de specialiști care le-au considerat ca fiind forme de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
arterială, epistaxis, leziuni cutanate etc.). 2) Simularea bolilor psihice: crize isterice, crize epileptice, stări confuzionale, depresii, apelul la suicid, deliruri, agitații psiho-motorii. 3) Simularea unor afecțiuni psihosomatice: stări alergice. afecțiuni digestive, dispneea pseudo-astmatică, dermatoze, hipertensiune arterială. Față de cele mai sus prezentate se impune o precizare în ceea ce privește semnificația tablourilor clinico-psihologice. Am afirmat că ele reprezintă o patologie paralelă sau o patologie de însoțire a bolii propriu-zise, mai exact, o „atitudine” a bolnavului exprimând schimbarea psihologică și morală a personalității sale. Boala este
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
6b); iar pe de altă parte, dinamica tipurilor de personalitate anormală sau patologică cu „factorii morbigenetici” specifici, reprezentați prin conflicte (reacții - 1a), regresiune (nevroze - 2a), inadaptare (psihopatii - 3a), dezadaptare (psihoze - 4a), deteriorare (demențe - 5a) și deficiențe (oligofrenii - 6a). Din schema prezentată se poate desprinde faptul că cele două zone, cea a normalității psihice (N) și cea a anormalității psihice (A) sunt dispuse simetric, „în oglindă”, de o parte și de alta a unei linii care marchează granița dintre normalitate (N) și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
învingerea acesteia. Prin acceptarea suferinței și a nenorocirii proprii, te ridici deasupra ei și poți rezista până la capăt. Considerată în felul acesta, existența tragică combină patologicul cu morala, într-o experiență de viață complexă. Semnificația modelelor psiho-biografice Datele mai sus prezentate ne obligă la o reflecție asupra dimensiunii ontologice a suferinței psihice. Boala psihică nu este numai suferință clinică, ea este și suferință trăită. Trăirea propriei sale suferințe este un act de conștiință specific persoanei umane. Orice schimbare survenită în raport cu propria
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
unor evenimente sociale psihotraumatizante colective care le explică apariția, formele de manifestare și dinamica psihosocială, ele vor avea soluții de ordin social (cultural, moral-religios, politic și economic), dar și de ordinul igienei mintale (medico-social, medico-psihiatric, medico-pedagogic etc). Cele mai sus prezentate, scot în evidență în mod convingător faptul că modelele patologice în psihopatologie precum și în psihiatrie, au o largă paletă de reprezentări, motiv care ne obligă în plus de să privim și să înțelegem, într-o manieră mult mai largă ca
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
justificare. Spre deosebire de ritualizarea vieții sociale care robotizează comunitatea social-umană de indivizi, instituția terorii produce o îngustare până la închiderea totală a vieții sociale a comunității umane, o stare de imobilism, o încremenire absurdă. Societatea deschisă și psihozele colective Aspectele mai sus prezentate se referă în special la societățile totalitare, închise, dominate și conduse de ideologii rigide și represive. Cu toate aceste, tulburări ale stării de sănătate mintală colectivă sunt semnalate, în egală măsură, și în cadrul societăților deschise, de factură liberală și democratică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dezastre naturale (cutremure, inundații, epidemii devastatoare etc.); mișcări sociale de masă cu caracter protestatar, revendicativ, sau de schimbare a ordinii sociale, de următoarele tipuri: proteste, marșuri, greve, revoluții, lovituri de stat, terorism social, îndemnul la anarhie etc. Cele mai sus prezentate pun în fața noastră o dimensiune nouă, specifică și de o mare complexitate și specificitate a psihopatologiei grupelor social-umane: psihozele colective. Expresie a traumatismelor psihice, a frustrărilor și complexelor istorice ale maselor, ele constituie „materialul” din care vor fi elaborate manifestări
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
imu, koro, windigo). 3) La aceste grupe trebuie să mai adăugăm prezența unor afecțiuni psihice majore, comune majorității culturilor, reprezentate prin următoarele: psihozele endogene: schizofrenia, psihoza maniaco-depresivă, personalitățile psihopatice, în special cele de tipul devianțelor sexuale. Tulburările psihice mai sus prezentate, sunt manifestări psihopatologice în strictă dependență cauzală de factorii etno-culturali care normează grupul social în care acestea apar, se manifestă și evoluează. Dincolo de acestea, se mai descriu tulburări psihice care se datoresc unor situații de conflict intercultural sau de inadaptare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
va reprezenta o frustrare mai puternică decât cea resimțită în țara de origine. Cei care se adaptează, vor suferi o „schimbare notabilă a identității” adoptând noile norme de comportament și gândire, specifice modului socio-cultural al țării gazdă. Aspectele mai sus prezentate, demonstrează că ne aflăm în fața unor fenomene de „ciocnire interculturală”. Un „conflict” de regulă interior pe care persoana emigrantului este obligată să-l rezolve, să-l compenseze. Orice emigrație este expresia unei stări de nevroză a Eului. Dorința sau nevoia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau Geo Bogza - funcția fundamentală a actului artistic este nonficționalizarea, „redarea” realității în care țara pășise, sub tutela „dascălului” sovietic. Criteriul suprem de apreciere a valorii artistice va fi, așadar, ceea ce se invocă drept un maximum de veridicitate a faptelor prezentate. Este evidentă regresia tiparului estetic, deformarea, chiar confuzia flagrantă (de care sămănătorismul și poporanismul românesc se făcuseră în alt fel vinovate la începutul secolului al XX-lea) dintre etic, acum alterat propagandistic, si estetic. Cu toate acestea, din 1953 eseurile
TANARUL SCRIITOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290048_a_291377]
-
dar însoțit de multe efecte maligne. În România, le resimt mai întâi educatorii practicieni care sunt surprinși de modificarea rapidă a conceptelor pedagogice, de multitudinea teoriilor și de aspectele lor contradictorii. Odată cu declanșarea reformei învățământului în România, noutățile teoriei curriculumului, prezentate adesea neprofesionist, într-un stil gongoric și nu de puține ori confuz 3, i-au năucit pe învățătorii și profesorii din învățământul preuniversitar și chiar și pe universitari. Nu constituie o exagerare afirmația că, la data când scriu aceste rânduri
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
au fost reunite în volumul intitulat sugestiv Curriculum Crossroads (Curriculumul la răscruce, 1962)14. A existat însă un enfant terrible al conferinței: Dwayne Huebner. Studiul său „Politics and Curriculum” i-a șocat pe toți participanții: nu semăna cu celelalte lucrări prezentate, mai ales datorită terminologiei folosite. Huebner propunea „reconceptualizarea” discursurilor și analizelor curriculare și dădea un exemplu concret. El examina curriculumul în termenii ideologiei democratice, ai controlului resurselor, ai puterii și ai sloganurilor. Era o hermeneutică subțire menită să decripteze și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
on Curriculum Development). În același an (1965), această comisie a organizat o conferință pe tema rolului disciplinelor umaniste în curriculum (The Role of the Humanities in Current Curriculum Developments). Dezbaterile ca atare nu au stârnit un interes deosebit, însă lucrările prezentate au fost reunite în volum și publicate peste doi ani de către Louise M. Berman 19. Lucrarea The Humanities and the Curriculum (1967) a avut un efect tulburător: nu numai teoreticienii curriculumului, ci toți americanii din domeniul educației au aflat că
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în anii ’50-’60, este un exemplu; iar „americanizarea” din prezent, un altul. Enculturația este o educație forțată, însă insesizabilă, care introduce, subliminal, prin tehnici de propagandă, valorile culturii dominante. Promovate prioritar și cu mare frecvență, aceste valori sunt întotdeauna prezentate hiperbolizat pentru a ecrana obiective submerse, tainice. Acestea din urmă nu sunt niciodată devoalate; ele constituie însă esența curriculumului-fantomă. Dar și procesele de aculturație comportă curricula-fantomă. Integrarea într-o comunitate, adică într-o cultură minoră sau chiar într-o subcultură
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
negative ca, o dată intrate în viața cotidiană, să înceapă să fie acceptate și chiar să aibă un aer comun. Din această perspectivă se poate înțelege mai ușor și natura fricii care se ascunde în spatele preocupării cotidiene de procurare a hranei. Prezentată mai sus ca fiind proprie întregii societăți, ea apare ca un rezultat important al regimului totalitar. Dar care sunt, de fapt, particularitățile unui astfel de regim? Particularitățile societății totalitare Termenul totalitarism circulă în sfera filosofiei politice și, în pofida unei vieți
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în România, în 1993 erau 158 078 de copii instituționalizați și circa 5 000 de „copii ai străzii” (Kligman, 2000, p. 256). Se pare însă că în dezbaterile din străinătate care pun problema interzicerii avortului cazul României este mai bine prezentat. Spre exemplu, ziarul Christian Science Monitor din 27 ianuarie 1990 scrie că „legile românești care au interzis avortul înainte de Revoluție ar trebui să servească drept avertisment pentru Statele Unite” (apud Kligman, 2000, p. 257). „A comemora victimele trecutului provoacă satisfacții, a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cognitive, motivaționale și afective; - sfera proceselor de fixare, păstrare și actualizare - memoria; - sfera proceselor de explorare, investigare, orientare, concentrare, acumulare - atenția; - sfera proceselor de reglare și autoreglare - voința; - sfera proceselor de comunicare, exteriorizare și transmitere - limbajul. Totalitatea subsistemelor și proceselor prezentate trebuie studiată atât sub aspect static, cât și dinamic, structural și funcțional, pentru a putea surprinde cât mai complet și exact complexitatea personalității în ansamblul ei. În lucrarea intitulată Psihopedagogia dezvoltării școlarului cu handicap, Gh. Radu (1999) subliniază că un
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
este accesibilă oricărui cadru didactic care, inițial, trebuie să explice elevilor, printr‑o descriere adecvată, însușirea supusă identificării, iar apoi fiecare elev va clasifica, după propria părere, pe primii, respectiv ultimii cinci colegi de clasă cu referire la însușirea/trăsătura prezentată (de exemplu: Apreciați primii cinci colegi altruiști și ultimii cinci colegi mai puțin altruiști din clasa voastră sau Apreciați primii trei colegi buni la matematică și ultimii trei colegi care nu sunt buni la matematică). Alături de metodele prezentate până acum
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
evaluarea deficiențelor auditive. • Care sunt principalele categorii etiologice responsabile de apariția tulburărilor de auz? • Prezentați principalele trăsături ale tabloului psihopedagogic în cazul deficienților de auz. • Ce legătură ar putea fi stabilită, din perspectivă educativ‑recuperatorie, între compensare, demutizare și ortofonie? • Prezentați principalii indicatori funcționali ai vederii și relevanța lor în aprecierea tulburărilor de vedere. • Prezentați o perspectivă sintetică asupra criteriilor de clasificare a deficiențelor de vedere. • Care sunt principalele categorii etiologice responsabile de apariția tulburărilor de vedere? • Prezentați principalele trăsături ale
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sunt eșalonate în cadrul a patru categorii de vârstă, și anume: 2,5‑4 ani, 4‑5 ani, 5‑6 ani și 6‑8 ani. Pentru fiecare categorie sunt listate o serie de exerciții și activități structurate pe cele cinci coordonate prezentate. Asemănător cu schema Suzanne Naville este și programul propus de Claude Kohler, care are șase coordonate: - echilibrul general și educația senzațiilor plantare - exerciții pentru echilibrul static, educarea mersului etc.; - dezvoltarea schemei corporale - poziția corpului în spațiu, poziția segmentelor corpului etc.
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
anumită măsură de adultul, părintele, educatorul sau specialistul din preajma copilului. Întrebări și teme de reflecțietc "Întrebări și teme de reflecție" • Prezentați principalele teorii care conturează și definesc dificultățile de învățare. • Analizați principalele categorii etiologice responsabile de apariția dificultăților de învățare. • Prezentați principalele clasificări utilizate în cazul dificultăților de învățare. • Efectuați o analiză comparativă între dificultățile de învățare și formele ușoare de deficiență mintală. • Care sunt aspectele specifice identificate în activitățile educaționale cu elevii care prezintă dificultăți de învățare? CAPITOLUL 9TC " CAPITOLUL
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
să se țină seama în proiectarea activităților didactice; c) demonstrația, aplicația și feedbackul - se referă la faptul că orice proces de învățare (mai ales în cazul elevilor cu cerințe speciale) este mai eficient și mai ușor de înțeles dacă informațiile prezentate sunt demonstrate și aplicate la situații reale de viață, existând și un feedback continuu de‑a lungul întregului proces; d) modalitățile de sprijin în actul învățării - elevii cu cerințe educative speciale au nevoie în anumite momente de un sprijin activ
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
a acestora, fixarea informației în contexte variate de învățare, solicitarea elevilor (în special a celor cu deficiențe mintale și de auz) de a se exprima, pe cât posibil, cu cuvinte proprii, evaluarea cumulativă (sumativă) și evaluarea continuă (formativă). • Alături de principiile anterior prezentate și care, în mare parte, reprezintă o adaptare a principiilor didacticii generale, în educația elevilor cu dizabilități mai intervine un principiu fundamental - principiul asigurării unității instrucției, educației, compensării, recuperării și/sau reeducării. Conform acestuia, toate activitățile incluse în procesul de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
propria persoană; - cultivarea autocontrolului și expresivității personale; - educarea capacităților cognitive; - educarea capacității de reacție la diverse situații de viață; - antrenarea funcției neuromusculare; - antrenarea integrării senzoriale; - sprijinirea relațiilor interpersonale; - educarea capacității de acțiune în funcție de constrângerile și resursele de mediu. Rezumând elementele prezentate anterior, putem spune că activitatea de terapie ocupațională acționează în trei mari domenii generale, care includ alte domenii particulare. Domeniile generale sunt: - formarea deprinderilor de viață cotidiană; - cultivarea capacităților și aptitudinilor pentru muncă; - educarea abilităților pentru diverse jocuri și petrecerea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]