3,372 matches
-
putea percepe naturalul, iar dialogul cu universul mic sau mare e mediat de tehnica în expansiune. Experiența cotidiană e pretext pentru a admira eternitatea lucrurilor. Tema esențială a volumului pare a fi timpul, străjuit de copilărie și de moarte. SCRIERI: Priveliștile, Timișoara, 1977; Orele orașului Arad (în colaborare), Arad, 1978; Nori luminați, București, 1979; Scara interioară, Timișoara, 1980; Arbore genealogic, București, 1981; Întâmplări crepusculare și alte poeme, București, 1984; Elegie în grădină, București, 1987; Drumul cu ființe, București, 1990; Un Li
DAN-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286677_a_288006]
-
Elegie în grădină, București, 1987; Drumul cu ființe, București, 1990; Un Li pe drumul mătăsii (Jurnal chinezesc), Arad, 1997; Pielea poetului, Arad, 2000; Carte vie, Arad, 2003. Repere bibliografice: Ulici, Prima verba, II, 78-79; Ciobanu, Însemne, II, 201-203; Lucian Vasiliu, „Priveliștile”, CL, 1979, 2; Felea, Aspecte, II, 274-276; Lucian Alexiu, „Nori luminați”, O, 1980, 2; Marcel Pop- Corniș, Priveliștile iluminate ale unui poet, O, 1980, 9; Moraru, Textul, 128-131; Alexandru Ruja, „Întâmplări crepusculare și alte poeme”, O, 1984, 47; Dumitru Mureșan
DAN-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286677_a_288006]
-
1997; Pielea poetului, Arad, 2000; Carte vie, Arad, 2003. Repere bibliografice: Ulici, Prima verba, II, 78-79; Ciobanu, Însemne, II, 201-203; Lucian Vasiliu, „Priveliștile”, CL, 1979, 2; Felea, Aspecte, II, 274-276; Lucian Alexiu, „Nori luminați”, O, 1980, 2; Marcel Pop- Corniș, Priveliștile iluminate ale unui poet, O, 1980, 9; Moraru, Textul, 128-131; Alexandru Ruja, „Întâmplări crepusculare și alte poeme”, O, 1984, 47; Dumitru Mureșan, „Întâmplări...”, VTRA, 1984, 12; Grigurcu, Existența, 358-361; Cistelecan, Poezie, 127-132; Lucian Alexiu, Vasile Dan, O, 1990, 38; Ioan
DAN-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286677_a_288006]
-
jurnal al detențiunii la Văcărești este Celula nr. 13 (1932). Notațiile reci, denudate de orice artificiu, nu evită zonele întunecate ale traiului la gherlă, așa cum, prin excepție, lasă să le scape și câte un puseu de lirism elegiac (stârnit de priveliștea zilelor de toamnă). Scrutând mediul promiscuu, în care iese la iveală și ce e rău, și ce e bun în fiecare, scriitorul veșnic în răspăr ajunge la părerea că de multe ori cei închiși sunt victime ale societății și că
DAMIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
Prin încărcătura simbolică, inserția straniului și prin muzicalitate, legenda Cerbul anunță baladescul poeților din Cercul Literar de la Sibiu. Volumul Vestiri și versurile postume, alături de traduceri, anunțau o personalitate complexă și novatoare. SCRIERI: Povești în versuri, București, [1925]; Prichindel. Chipuri și priveliști. Întâmplări și istorisiri, București [1925]; Vestiri, îngr. și prezentare Tudor Vianu, pref. Al. A. Philippide, București, 1937; Chipuri de altădată, București, 1974; Vestiri. Antologia poeziei franceze, pref. Al. A. Philippide, prezentare Tudor Vianu, București, 1980. Traduceri: Jean Racine, Estera, București
CIORANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286268_a_287597]
-
îl provoacă vremelnicia, pătimitorul își caută un reazem în iubirea care, ostoindu-i zbuciumul, îi dă câteodată iluzia înveșnicirii. În afară de sonete, pasteluri, elegii, „doine” de rapel politic, C. scrie și strofe de glăsuire patriotică, schițând, cu elemente de atmosferă sumbră, priveliști „din război” (Din vremi întunecate, 1922). Discursivismul ia locul aici oftaturilor și încruntărilor din lirica de elan amoros și ifos cogitativ. SCRIERI: Din taina vieții, I-IV, 1915-1935; Din vremi întunecate, București, 1922. Traduceri: La Fontaine, Fabule, I-II, București
CIUCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286283_a_287612]
-
români ce-și încearcă șansa găsirii unui loc de muncă. Pe traseu se pot întâlni case nelocuite, copii și bătrâni abandonați, clădiri industriale în stare de ruină, drumuri impracticabile, suprafețe uriașe de păduri defrișate, întinse câmpuri arabile necultivate. Cu această priveliște sumbră ei se îndreaptă spre Europa ca spre un Eldorado. Avem aici imaginea unui anumit dezinteres pentru spațiul național asociată cu o neputință în a da soluții la problemele apărute după revoluția din decembrie 1989 și după intrarea României în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Horia Zilieru, Eugenia Coleman, Ana Vâlcu și Jack Mathyas. Almanahul a reapărut în 2002, redactor-șef fiind Cassian Maria Spiridon și redactor-șef adjunct Dan Mănucă. Rubrici: „Pagini de istorie”, „Istorii literare”, „Semne bune anul are”, „Țara la ea acasă”, „Priveliști românești”, „Meridiane”, „Literatura de pretutindeni”, „Poezie”, „Literatura SF”, „Hobby almanah”, „Aventuri... aventuri”, „Film”, „Umor”, „Acasă la...” „Eutherpe”, „Plastica”, „Enigmistica”, „Din lumea științei”, „Ochiul călătorului”, „Reportaje”, „De prin literaturi adunate”, „Memorii și memorialiști”. Semnează versuri Emil Brumaru, Ovidiu Genaru, Haralambie Țugui
ALMANAH „CONVORBIRI LITERARE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285264_a_286593]
-
la București în 1946. Cuprinde o parte calendaristică, cu horoscop și sfaturi practice, urmată de o parte cultural-literară. Publică aici poezie Tudor Arghezi (Zăpadă) și H. Negrin (Schiță), iar proză, Mihail Sadoveanu (Slujitori boierești, fragment din volumul Oameni vechi, conținând „priveliști și scene din viața rurală de acum 60 de ani”) și Titus Nicolau (Într-un ajun, acolo!...). De reținut sunt amintirile lui B. Brănișteanu despre Nicolae Titulescu (Titulescu orator), cele ale lui I. Massoff despre Calea Victoriei (Calea Victoriei acum nouăzeci de
ALMANAHUL ZIARULUI „JURNALUL DE DIMINEAŢA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285305_a_286634]
-
ținuți de picioare de cazaci sau jandarmi ai stăpânirii. Ori de câte ori urma să aibă loc o asemenea executare, se bătea mai întâi un timp oarecare, jumătate de ceas aproape, darabana, ca să se adune publicul și să asiste la o astfel de priveliște gratuită - spre a sluji de pildă acelora pe care păcatul i-ar împinge să comită fapte ca acele ce se imputau osândiților. Principala execuție însă, și cu care și-a încheiat cariera sa oficială Gavril Buzatu, fu aceea a fraților
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
se trăgeau scriitorului 25 de bice la scara boierească; am văzut cu ochii cum țăranii erau bătuți cu harapnicul de către surugiii boierești pentru că nu putuseră da în lături la timp înaintea butcei boierului; am fost față de multe ori la sălbatica priveliște a unui nenorocit dus între doi slujitori, condamnat de a primi bice la principalele colțuri ale orașului; am văzut tainița de sub pământ unde se țineau arestații în prevenție, lungiți pe pământ, cu un picior petrecut într-un inel de fier
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Lucreția Chenciu, Emilia Bistrițanu și Cornelia Onișor". Marele Duce Nicolae în România Cu ocazia războiului româno-ruso-turc, Împăratul Alexandru al II-lea a sosit la Ploiești, cartierul general al armatei rusești, la 25 mai 1877. Neobișnuită și interesantă era pe atunci priveliștea acestui oraș de provincie (la 1879 avea 31.063 locuitori, mai puțin ca în 1872 când avusese 32.355 - n.n.). „Harnic și dedat cu activitatea negoțului, în favorabila sa poziție, la răspântia drumurilor Țării, Ploieștii nu s-a așteptat a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
frumoasă și țesând la război cu suveica ei de aur, peșteră care dă înspre grădini naturale, cu o vie plină de ciorchini, izvoare care se preling prin câmpuri unde cresc pătrunjel și toporași. Spectacol care încântă ochii Nemuritorului, fermecat de priveliște. Și cu atât mai încântătoare zeița, cu care nici o muritoare de rând nu s-ar putea compara și care îi oferă patul ei lui Ulise. De ce acesta nu a zis timpului care trece "Verweille doch, du bist so schön" așa cum
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
o sobă făcută din cărămidă, aia era spartă, țăndări făcută... no, ce facem că pături aveam numai din aia slăbuțe, no Misi ce facem? Săracu’ fratele meu, am stat așa, cum sa spun unul lângă altul..... Șocul unei astfel de priveliști nu putea fi temperat de faptul că prizonierii își aduseseră pături cu ei. Deseori, imaginea noilor locuințe le făcea pe unele femei, precum Cocârlă, sora și prietenele ei, să izbucnească în lacrimi. Din păcate, rușii nu erau foarte înduioșați de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
pământ, care duceau mai Întâi spre grămada de haine și apoi spre mormanul de cadavre. Această imagine nu i-a zguduit probabil pe românii care au fost implicați În operațiunea de evacuare a cadavrelor. Circa două zile a durat această priveliște: tragerea unor cadavre din grămezi, buzunărirea hainelor, deschiderea gurilor cu baionete sau cu lopeți pentru a găsi și a smulge dinții de aur, controlarea degetelor de la distanță prin rostogolirea cadavrului - dacă era necesar -, pentru a le tăia Împreună cu verighetele, controlarea
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
fața frumoasă și hotărâtă, umerii, sânii și brațele decise, șoldurile sculpturale, iar picioarele... Ah, picioarele scăpate de sub minijup ca niște pui de delfini din plasa braconierilor! M-am oprit la colțul blocului Romarta șii-am privit... Ce privit! Am sorbit minunata priveliște, îndrăgostit pe loc, iremediabil și definitiv, cum numai la vârsta respectivă se întâmplă. După vreo cinci minute l-am observat pe tipul care ținea zeitatea de vorbă și mi-am imaginat c-ar fi acel Graterol despre care citisem, dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
Ibidem. 173 Ibid., pp. 25-6. 174 Alexandru Duțu, Ideea de Europa și evoluția conștiinței europene, Editura ALL Educational, București, 1999, p. 7. 175 Sorin Antohi, Exercițiul distanței. Discursuri, societăți, metode, Nemira, București, 1998, p. 293. 176 Alexandru Duțu, Modele. Imagini. Priveliști. Incursiuni în cultura europeană modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1979, p. 25. 177 Adrian Marino, Pentru Europa. Integrarea României. Aspecte ideologice și culturale, Polirom, Iași, 1995, p. 63. 178 Studiul a apărut într-o formă sintetică în Integrarea României în Uniunea Europeană
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
unei companii de comunicații extinsă în marile orașe ale lumii. Se ridică din pat și, neimpresionat de ecranul imens al calculatorului care se aprinde brusc, merge, ca în fiecare dimineață, în partea de est a apartamentului de unde se bucură de priveliștea parcului. Din păcate, în această dimineață nu deslușește nimic din cauza vălului de ceață care-l acoperă în întregime. Numai vârfurile copacilor și ale clădirilor se văd unde și unde, asemenea unor catarge ale unor corăbii demult abandonate într-o apă
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
țări foarte populate, care aveau o orânduire ce nu era de lepădat. Lângă ecuator și de o parte și de alta, în aproape tot spațiul cuprins de orbita soarelui, se întind pustiuri nemărginite, arse veșnic de dogoarea lui. Pretutindeni o priveliște de groază și de spaimă. Pretutindeni doar locuri cumplite și înțelenite unde nu viețuiesc decât fiare, șerpi și niște făpturi omenești tot atât de sălbatice și de crude ca și acele lighioane. Pe măsură ce ne depărtăm de ecuator toate se făceau treptat mai
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
se întinsese după o cană lăsată pe prispă, dar nu mai izbutise să se îndrepte, încremenise, pur și simplu, în mișcare. Trăsăturile ei exprimau o mirare indignată, aidoma celui ce se scandalizează că i se poate întîmpla o asemenea neobrăzare. Priveliștea slugii încremenite o mai înveseli puțin pe împărăteasă, care era, de zile întregi, foarte irascibilă. Vu }ien-tien se aplecă spre chipul înghețat, atinse cu degetele buzele sticloase, obrajii ce păreau însuflețit de îmbujorați și, dusă pe gînduri, spuse doar: vai
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
a vieții și o negație vehementă a vremelniciei acesteia. Din Maramureș pînă în Bărăgan și din Apuseni pînă în inima Moldovei, adică pe toate coordonatele mari ale României, artista călătorește și absoarbe totul; observă, participă, realizează frugal notițe grafice despre priveliști, deprinderi, evenimente, animale, port (îmbrăcăminte) și oameni. Voluptatea artistului, a privirii sale însetate de forme, de culori și de atitudini, coexistă pînă la identificare cu uimirea descoperitorului, cu rigoarea cercetătorului și cu scrupulul moralistului. În mod natural, fără nici o emfază
Un document artistic și uman by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16634_a_17959]
-
lui sau cu pseudonime: D.Codru, Delaflămânzi, D.Liuba, D.Luncă, Ion Opincă, Mihai Oțel, D.Pădure, Vladimir Sacară, Solferino, a colaborat la ziare și reviste din Iași, Craiova, Bârlad, Tecuci etc. a publicat volume de proză și versuri, precum Priveliști basarabene (1941), Gospodarul din Orhei (1942), Covor basarabean, Moldova de la Nistru, Biruitorii de la țiganca (1943) etc. Aceste scrieri aveau să fie capete de acuzare, care l au târât prin închisori, unde și-a găsit moartea. Arestat la data de 10
Au înflorit castanii la Soroca.... In: Curierul „Ginta latină” by Andrei Soroceanu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2246]
-
însă pe toate. Situat la o cotitură a Nistrului, sus de tot, sub streașina împădurită a malului înalt și stâncos, el uimește prin felul primitiv în care au fost săpate în stâncă bisericuța și chiliile de lângă dânsa. Rămâi uimit de priveliștile din preajmă, cât și de cele de la orizontul depărtat, spre Ucraina. De acest schit s-a îngrijit mai înainte mitropolitul Veniamin Costache al Moldovei. Multă vreme schitul nu a fost locuit, dar, în septembrie 1924, mitropolitul Visarion Puiu adoptă o
Orașul Hotin la 1930. In: Curierul „Ginta latină” by Mircea Guțu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2234]
-
înainte mitropolitul Veniamin Costache al Moldovei. Multă vreme schitul nu a fost locuit, dar, în septembrie 1924, mitropolitul Visarion Puiu adoptă o serie de măsuri pentru a repune locașul în condiții de funcționare. Vizitatorii ocazionali ai schitului păstrează în amintire priveliștea sălbatică, austeritatea celor câțiva pustnici și viața aspră trăite în peșteri drept chilii, cu hrana pe care o oferă Nistrul și vegetația săracă a stâncilor de piatră cenușie.
Orașul Hotin la 1930. In: Curierul „Ginta latină” by Mircea Guțu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2234]
-
spectacole specifice acelor timpuri. Merită vizitat pentru că este în totalitate restaurat iar vara constituie o adevărată atracție prin spectacolele de teatru și concertele care se organizează aici. Pe lângă frumusețea dăruită ochiului de construcția în sine, nu este deloc de neglijat priveliștea pe care vizitatorul o are asupra Mediteranei. Maluri stâncoase, dantelate și stratificate într-un mod aparte, alternând cu plaje însorite. Este, dacă vreți, specificul țărmurilor Mediteranei, care, la Kourion au o nota aparte. Plaja din imediata apropiere a sitului este
CIPRU (3) – SCURTE EVADĂRI, DESCOPERIRI MĂREŢE! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349730_a_351059]