9,624 matches
-
consumatorului, răpirea puterii sale de decizie pentru a o transfera întreprinderii, acestea sunt funcțiile publicității. Înăbușind consumatorul sub un potop de imagini ale fericirii, promițându-i sănătate și frumusețe, publicitatea este cea care creează și recreează nevoile pe care aparatul productiv caută să le satisfacă. Manipulat prin tehnicile de persuasiune, consumatorul este deposedat de orice autonomie reală: puterea suverană aparține acum ofertei și comunicării mercantile 11. Acest model teoretic a avut momentul său de glorie în faza II. Debord denunța esența
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
un nou orizont de sens, condiția sine qua non a fericirii, unul dintre marile țeluri ale umanității care nu mai acceptă să suporte pasiv devenirea sa. Nu schimbarea sinelui apare ca fiind calea regală a fericirii, ci transformarea lumii, activitatea productivă capabilă să ușureze povara necazurilor, să facă viața mai frumoasă, să procure mereu mai multe satisfacții materiale. Tot așa cum nu poate fi separată de valorile de libertate și egalitate, modernitatea democratică se constituie în sistem cu cultura bunăstării ce concretizează
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
ale sportului se află, ni se spune, toate sferele vieții cotidiene care ne fac să ne confruntăm cu imperativul performanței, ansamblul vieții sociale fiind acum integral impregnat de ideologia depășirii de sine. Divertismentele? Multe dintre ele funcționează, ca și activitatea productivă, după o logică a forcingului, a atacului susținut, a exploatării intensive a timpului, a spațiului și a corpului. Mass-media? Aceasta pune în scenă, prin programele de reality-show îndeosebi, un univers al învingătorilor și al învinșilor în care trebuie să fii
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
modelul fordist al bărbatului care susține financiar familia este un fenomen depășit. În al doilea rând, separarea rigidă pe criterii de gen dintre sfera publică și cea privată și asocierea care decurge de aici cu economia reproductivă sau cu cea productivă nu mai reflectă situația reală din prezent. În al treilea rând, deși egalitatea dintre bărbații și femeile aparținând clasei de mijloc a crescut, suntem martorii unei continue creșteri a inegalității și diferențierii printre femei, în funcție de rasa, clasa socială sau naționalitatea
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
trebuie să recunoaștem, majoritatea femeilor preferă o slujbă în afara casei. Reconfigurarea sferelor publică/privată și a proceselor de producție/reproduceretc "Reconfigurarea sferelor publică/privată și a proceselor de producție/reproducere" Informalizarea pieței muncii a subminat puternic separarea anterioară dintre economia productivă și cea reproductivă, separare care a fost marca distinctivă a ordinii de gen fordiste. Tot mai mult, procesele de producție și de reproducere (inclusiv de reproducere socială) au loc într-un spectru mai larg, care cuprinde economiile formală, informală și
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
număr tot mai mare lucrează în teleactivități sau execută diverse comenzi la domiciliu (în sfera privată), în ateliere mizere, cu program prelungit (care nu sunt nici publice și nici private) sau, cu copiii în spate, în „fabricile globale” (amestecând activitățile productive cu cele reproductive). Printre altele, aceasta înseamnă că nici conceptul de „timp de lucru regulat”, stabilit statistic, folosit în economia formală, nu mai este adecvat pentru a defini noile forme de „feminizare a muncii”. Joan Smithxe "Smith" și Immanuel Wallersteinxe
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
cei ce rămân legați de „societatea muncitorească”, dependentă de un teritoriu, și „societatea banilor”, care nu mai este limitată de granițe naționale. Opoziția dintre societatea globală a banilor și „societatea muncitorească” națională a rezultat în urma „desprinderii” sferei monetare de economia productivă (Altvaterxe "Altvater, E.", Mahnkopfxe "Mahnkopf, B.", 1996). Profiturile mari se fac astăzi în zona circulației banilor și nu din producția materială. Drept rezultat, capitalul financiar a ajuns să domine economia globală. Separarea dintre capitalul financiar și capitalul dependent de teritoriu
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
a celor publice. Dacă femeile din La Magdalena dețin mai multă autonomie și independență, viața lor este în schimb mai grea. Ele trăiesc în zone în care agricultura abia poate asigura subzistența și, singure, reușesc să facă față atât muncii productive, cât și celei reproductive, pentru supraviețuirea și creșterea familiei. Pentru că bărbații lipsesc permanent sau pentru perioade lungi de timp, femeile lucrează peste puteri, uneori până la epuizare. Huamileras sunt femei dure, cu mâini aspre, mușchi dezvoltați și pielea uscată. Speranța de
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
La Magdalena oferă condiții agricole atât de slabe, încât aproape toți bărbații sunt obligați să migreze în căutarea unor locuri de muncă, fie permanent, fie pentru perioade lungi de timp. În mod tradițional, femeile rămân acasă, asumându-și toate sarcinile productive și reproductive, ca niște mame singure. Femeile din La Magdalena au căpătat autoritate prin lipsa bărbaților. Ele sunt cele care controlează pământul, afacerile și chiar și sistemele politice locale. Costul puterii pe care o dețin este totuși destul de ridicat: muncă
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
eșuat sau dacă nici măcar n-a încercat vreodată să „negocieze”, având în vedere firea dominatoare a lui Ajit. Cum interviul a avut loc în prezența soțului ei, a fost destul de dificil de clarificat această chestiune. Oricum, subevaluându-și atât rolul productiv, cât și cel reproductiv, Meena nu pare să fi făcut vreo încercare de a negocia cu soțul ei, nici pentru împărțirea sarcinilor domestice, nici pentru controlul veniturilor. Alka are 26 de ani. Este căsătorită de cinci ani și, cu patru
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
pozițiilor economice ale soților și contribuția în diferite proporții a femeilor la venitul familiei poate totuși da naștere unor experiențe similare în ceea ce privește controlul veniturilor proprii și împărțirea sarcinilor domestice cu soțul. Meena și Alka își subevaluează rolurile atât în sfera productivă, cât și în cea reproductivă, în timp ce Savita are o percepție clară asupra contribuției sale financiare. Pentru Meena, slujba plătită este o fază temporară, în așteptarea momentului în care va avea copii, în timp ce pentru Alka reprezintă o compensare pentru că nu poate
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
japonez și în fruntea căruia se afla împăratul - pater familias, într-un sistem „familial-capitalist”, cu rol unificator pentru acest tip despotic de dezvoltare. Sectorul prostituției garanta perpetuarea ordinii patriarhale moderne, disociind satisfacția sexuală a bărbaților din societatea familial-capitalistă de activitățile productive și reproductive, cărora, astfel, bărbații și femeile din sfera formală li se puteau dedica exclusiv. Funcția aceasta particulară a prostituției a determinat caracterul discriminator al sectorului (bazat pe un sistem complex de discriminare socială, etnică și de gen), tipic pentru
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
perioadei Meiji a fost clădită ca o societate patriarhală, capitalistă, controlată de stat și unificată de împărat, care, ca patriarh, era mediatorul și integratorul societății nipone intervenționiste familial-capitaliste. În cadrul acesteia s-a produs o diviziune de gen a muncii, sectorul productiv revenind bărbaților, cel reproductiv, femeilor, forțate să joace rolul de soții și mame, iar cel de-al treilea, al prostituției, fiind cel în care sclavele sexuale erau oferite bărbaților ca o primă și o încurajare pentru activitățile lor productive. De-
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
sectorul productiv revenind bărbaților, cel reproductiv, femeilor, forțate să joace rolul de soții și mame, iar cel de-al treilea, al prostituției, fiind cel în care sclavele sexuale erau oferite bărbaților ca o primă și o încurajare pentru activitățile lor productive. De-a lungul istoriei sale moderne, statul nipon s-a folosit abil de dublul standard patriarhal androcentric privind traficul și prostituția pentru a-și întări puterea internă și externă ca stat modern. În primul rând, structura politico-economică a Japoniei, aflată
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
așteptări mai mari, femeile începând să își recunoască propria putere economică. Din această perspectivă, includerea femeilor în economia industrială modernă contribuie la o mai mare deschidere intelectuală, ceea ce duce la distrugerea ideologiei patriarhale care a justificat excluderea lor din sfera productivă „apreciată social” și de la participarea la activitatea instituțiilor statului. Ipotezele pe care se bazează teoria modernizării (adică acelea care susțin că e vorba de un proces linear, cumulativ, expansiv, cuprinzător și preocupat, în principal, de dihotomia valorilor moderne și tradiționale
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
convingerile activistelor politice în ceea ce privește motivele care determină alăturarea la grupurile sociale (Hirschmannxe "Hirschmann, Nancy", 1992; Flammangxe "Flammang, Janet", 1997; Jaquettexe "Jaquette, Jane", Wolchikxe "Wolchik, Sharon", 1998). Dislocările de gen asociate cu democratizarea sunt un bun motiv de a examina puterea productivă și efectele de excludere ale discursurilor „științifice” care promovează individualismul radical și politica instrumentală. Într-un excelent studiu privind femeile și democratizarea în America Latină și Europaxe "Europa" Centrală și de Est, Jane Jaquettexe "Jaquette, Jane" și Sharon Wolchikxe "Wolchik, Sharon
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
investițiilor străine directe: „relație investițională de durată între o entitate rezidentă și o entitate nerezidentă; de regulă, implică exercitarea de investitor a unei influențe manageriale semnificative în întreprinderea în care a investit”. Investițiile străine directe, pe lângă investiția în active direct productive, pot lua și forma investițiilor de portofoliu. Diferența dintre cele două categorii de investiții o reprezintă faptul că investițiile de portofoliu sunt fluxuri de capital pur financiar, în legătură cu care implicarea investitorului nu depășește realizarea investiției inițiale și asumarea riscului de
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
de a pierde din jocul pieței financiare, în timp ce realizarea unei investiții directe, sub forma unui transfer complex de resurse, în cadrul căruia, uneori, componenta financiară este cel mai puțin importantă, atrage după sine implicarea investitorului străin în managementul și controlul activelor productive dezvoltate. Riscul este de natură antreprenorială, iar investitorul poate să intervină direct pentru a influența convertirea lui în câștig. Și din punctul de vedere al economiei-gazdă, lucrurile stau diferit vizavi de intrările de investiții străine directe și investițiile de portofoliu
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
investitorul poate să intervină direct pentru a influența convertirea lui în câștig. Și din punctul de vedere al economiei-gazdă, lucrurile stau diferit vizavi de intrările de investiții străine directe și investițiile de portofoliu. Este vorba despre impactul asupra propriilor resurse productive și structuri. În concluzie, investițiile străine directe reprezintă fluxuri internaționale complexe, care implică resurse financiare, tehnologice, de expertiză managerială și organizațională într-un orizont de timp mai larg, precum și controlul antreprenorial al firmei sau persoanei fizice investitoare, cu scopul desfășurării
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
În concluzie, investițiile străine directe reprezintă fluxuri internaționale complexe, care implică resurse financiare, tehnologice, de expertiză managerială și organizațională într-un orizont de timp mai larg, precum și controlul antreprenorial al firmei sau persoanei fizice investitoare, cu scopul desfășurării unor activități productive într-o altă economie decât cea în care firma sau persoana respectivă este rezidentă (Ilie, 2009, p. 9). 1.2. Tipologia investițiilor străine directe Investițiile străine directe pot îmbrăca forma de fuziuni și achiziții <footnote Presupun cumpărarea sau preluarea unei
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
un instrument utilizat în determinarea eficienței economice, având ca scop estimarea impactului socioeconomic al proiectului de investiție publică propus, prin identificarea și cuantificarea monetară a efectelor investiției, financiare și nonfinanciare. Nevoia de investiții a României este imensă în ceea ce privește atât investițiile productive, dar și cele din domeniile infrastructurii, educației, sănătății, mediului și locuințelor. Creșterea economică constantă și prosperitatea depind de amploarea investițiilor de capital. Este incontestabil faptul că alocarea unei proporții importante din venit către investiții duce la o creștere economică rapidă
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
În viziunea lui Solow, creșterea este un proces dinamic stabil, caracterizat prin următoarele: pentru a obține un echilibru stabil pe termen lung, acumularea de capital obținută prin economisire trebuie să acopere necesarul cerut de forța de muncă angajată în procesul productiv (nu se poate consuma sau investi pe termen lung peste rata de acumulare); țara care va avea pe termen lung o rată de acumulare mai mare decât cea a altor țări va ajunge, la echilibru, să dețină un venit pe
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
punctul de vedere al stocului de ISD; analiza din perspectiva eficienței stocului de ISD evidențiază faptul că țările care se situează sub media mondială sau europeană ca procent al stocului de ISD din PIB pot fi considerate mai eficiente, mai productive decât cele care se află în poziții superioare mediei respective. Astfel, constatăm că Germania, Canada, SUA, Israel și Finlanda au niveluri medii ale stocului ISD ca procent din PIB, în perioada 2006-2011, de respectiv 17,1%, 29,66%, 22,56
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
limita haosului. Un sistem aflat la echilibru nu are o dinamică internă proprie care să-i permită să răspundă în mod adecvat mediului său înconjurător și încet va dispărea. Un sistem haotic încetează de a mai fi sistem. Cea mai productivă stare este cea aflată la limita haosului, unde se manifestă la maximum varietatea și creativitatea, conducând la noi oportunități; sisteme ierarhizate. Cele mai multe întreprinderi sunt ierarhizate în interior și multe întreprinderi sunt sisteme ale unor sisteme mai mari. De exemplu, un
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
sistematic și se încearcă a fi obiectivizată, cum este cazul descrierii interacțiunii cu funcționarii publici români (evidența populației, în relația cu controlul de frontieră etc.). Dimpotrivă, utilizarea exemplelor în cauză, consistentă conceptual cu restul lucrării, se dovedește a fi extrem de productivă în economia analizei realizate. Alteori, Monica Heintz preia automat din presă anumite clișee și le etichetează drept adevăruri absolute. Este exemplul aplicării terapiei de șoc în România anilor 1996-2000 invocat la pagina 61 (e adevărat că schimbările au fost mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]