3,551 matches
-
fie cu băgare de samă, ca nu cumva să se strice șipul” <endnote id="(466, XI, 1, p. 97 ; s.v. șip)"/>. Mai ales că băutura coroda adesea șipul În care stătea : „Oțetul tare vasul său Își strică”, spune un vechi proverb românesc (Anton Pann) și turcesc <endnote id=" (840, p. 101)"/>. Unele accidente se produceau totuși. Într-un document de la sfârșitul secolului al XIX-lea se scrie că un evreu din târgul Bozieni (județul Neamț, Moldova), „crezând că În sticlă e
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ecourile reformei nu au ajuns prea curând (uneori, deloc) În stetl-urile din estul Europei. Totuși, evreii mai activi și mai puțin habotnici Își permiteau să Încalce din când În când opreliștile religioase, inclusiv pe cele legate de sabat. Conform unui proverb evreiesc, ei deveneau „neevrei” : „ăsta-i un neevreu [= a goi], nu știe nici de sărbătoare, nici de sâmbătă” <endnote id=" (300)"/>. „Șabatul a păstrat pe evrei În mai mare măsură decât evreii au păstrat șabatul”, scria pe la 1900 filozoful odessan
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
toate sâmbetele, după obicei, din cauza acelor evrei ai acelui Chaim cărora le sunt destinate mărfurile” <endnote id="(5, pp. 43-45)"/>. 7. Evreul agricultor sau păstor În Maramureș și Bucovina „Neamțu-i și paur și faur” <endnote id="(399, p. 95)"/>. Acest proverb românesc atestă faptul că, În mentalitatea populară, neamțul - spre deosebire de evreu - poate fi, la fel de bine, agricultor („paur”, de la germ. Bauer = „țăran”) sau meșteșugar („faur”). Așa cum am văzut, imaginea evreului comerciant, cămătar sau cârciumar este tipică, pe când cea a evreului meseriaș este
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreu”) - nu exprimă atât inteligența evreului, cât caracterul speculativ al minții sale, un anume fel, specific, de a aborda și de a rezolva o problemă intelectuală <endnote id="(vezi 568)"/>. De altfel, Înțelepciunea populară evreiască preferă să relativizeze situația, prin proverbe de genul „Evreul de-i deștept e deștept și de-i prost e prost” <endnote id="(300)"/>. Caracterul generalizator al stereotipului privind inteligența evreului rezultă cât se poate de limpede dintr-un răspândit proverb românesc : „Grec galanton, ovrei prost și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreiască preferă să relativizeze situația, prin proverbe de genul „Evreul de-i deștept e deștept și de-i prost e prost” <endnote id="(300)"/>. Caracterul generalizator al stereotipului privind inteligența evreului rezultă cât se poate de limpede dintr-un răspândit proverb românesc : „Grec galanton, ovrei prost și țigan cinstit nu se poate” <endnote id="(3, p. 44)"/>. Un proverb identic cu acesta este atestat și În paremiologia maghiară <endnote id="(107, p. 120)"/>. Zicale mai mult sau mai puțin asemănătoare se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prost e prost” <endnote id="(300)"/>. Caracterul generalizator al stereotipului privind inteligența evreului rezultă cât se poate de limpede dintr-un răspândit proverb românesc : „Grec galanton, ovrei prost și țigan cinstit nu se poate” <endnote id="(3, p. 44)"/>. Un proverb identic cu acesta este atestat și În paremiologia maghiară <endnote id="(107, p. 120)"/>. Zicale mai mult sau mai puțin asemănătoare se regăsesc și În folclorul altor popoare europene : „Nici evreu prost, nici iepure leneș [nu se poate]” (proverb spaniol
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Un proverb identic cu acesta este atestat și În paremiologia maghiară <endnote id="(107, p. 120)"/>. Zicale mai mult sau mai puțin asemănătoare se regăsesc și În folclorul altor popoare europene : „Nici evreu prost, nici iepure leneș [nu se poate]” (proverb spaniol) ; „Ai văzut vreodată vacă verde și ovrei prost ?”, Numai un evreu poate Înțelege ceva din Încâlceala asta” (zicale germane) <endnote id="(3, p. 67)"/> ; „Înțelept ca un evreu” <endnote id="(127, p. 91)"/> ; „Învățat ca un rabin” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
e prost cât o sută de români” <endnote id="(306)"/>. De multe ori, această zicală este utilizată pentru ca, admi țându-se prima constatare, să fie subliniată de fapt cea de-a doua. La baza acestor aforisme pare să fie un cunoscut proverb : „Unde e minte multă, e și prostie”. Radu Cosașu tratează chestiunea cu umor și „cu toată energia autoironiei”. „Ca unul care nu suportă fudulia evreiască În monopolizarea geniului omenesc”, scriitorul evreu conchide : „când un evreu e stupid și nu are
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fie spus, În spatele acestei teorii pare să se ascundă o poziție polemică față de o altă idee, curentă În epocă, și anume că, indiferent de felul cum se purtau, evreii trebuiau să fie tratați fără milă : uciși sau alungați. Un vechi proverb german surprinde această mentalitate : Macht nichts, der Jude wird verbrannt („N-are a face, evreul trebuie ars”) <endnote id="(3, p. 25)"/>. Se conturează două strategii opuse și simetrice : „Oricât de răi, evreii nu trebuie arși” versus „Oricât de buni
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nefericire. El, care a suferit atâta, [...] consideră lenea și prostia ca cel mai mare rău și dușman al omului. În special, nimic nu e mai aspru judecat și osândit ca prostia”. Printre altele, Schwarzfeld exemplifică ultima sa afirmație cu două proverbe evreiești : „Prostul e un necaz vecinic” și „La venirea lui Mesia orice beteag se va vindeca, numai prostul nu, căci el nu-și cunoaște cusurul” <endnote id="(110)"/>. În același an, 1882, Mihai Eminescu credea că, dimpotrivă, sub presiunea regimului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
formulată simetric și paradoxal de Jean- Paul Sartre : „Nu caracterul evreului creează antisemitismul, ci mai degrabă antisemitismul creează caracterul evreului”. O inteligență primejdioasă Fără Îndoială, „inteligența evreului” este o calitate care a fost apreciată de români. Cum susține un vechi proverb românesc, „un dram de minte este mai bun decât un car de frumusețe” (Anton Pann, Povestea vorbei, 1847). Cel mai adesea Însă, virtutea-stereotip („Evreul e inteligent”) se transformă Într-un viciu-stereotip („Evreul e viclean”). Evreul este „inteligent, dar viclean”, zice
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pentru forța și calitățile sale excepționale și unice” <endnote id="(67, p. 126)"/>. „Evreul este deștept”, se spune, dar Își folosește această calitate pentru a-i Înșela pe alții, „pentru Gescheft”, pentru a se Îmbogăți. Căci, pentru evrei - zice un proverb german -, „deștept este cel bogat” (Der Reiche ist klug, sagt der Jude) <endnote id="(3, p. 67)"/>. Bogat acum, În prezent, pentru că - așa cum susține un proverb popular românesc (atestat În Oltenia) - „Jidanul nu dă nimic nici pe trecut, nici pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Înșela pe alții, „pentru Gescheft”, pentru a se Îmbogăți. Căci, pentru evrei - zice un proverb german -, „deștept este cel bogat” (Der Reiche ist klug, sagt der Jude) <endnote id="(3, p. 67)"/>. Bogat acum, În prezent, pentru că - așa cum susține un proverb popular românesc (atestat În Oltenia) - „Jidanul nu dă nimic nici pe trecut, nici pe viitor, ci numai pe prezent” <endnote id="(253, III, p. 435)"/>. 2. Lașitatea evreului Între resemnare și răzvrătire Când În anul 70 e.n. legiunile romane asediau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dat din umeri și-am răbdat,/ Căci a răbda e scrisa lui Israel”, declară cămătarul evreu Shylock (W. Shakespeare, Neguțătorul din Veneția, act I, scena 3). „Evreul suportă toate În tăcere” ; el stă „cu capul În pământ”, rezumă resemnarea două proverbe evreiești <endnote id="(300)"/>. Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, economistul Thibault Lefèbvre descria astfel lașitatea, umilința și lipsa de demnitate de care dădeau dovadă evreii din Țările Române : „Nimic nu-i supără [pe evrei] ; nici o vorbă nu-i descurajează, nici o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și a celor centrale, din partea populației majoritare, dar și din partea altor minorități, din partea catolicilor, dar și a protestanților etc. De sărbătorile creștine ale Paștelui, frica de care suferea evreul devenea paralizantă. „Îi e frică precum evreului În Vinerea Mare”, sună un proverb maghiar ; sau : „De Vinerea Mare, să stai ascuns În casă”, spune o zicală-povață a evreilor lituanieni. Câteodată, din interese financiare, interveneau suveranii : „Evreii au pacea cumpărată de la rege”, sună un vechi proverb german. „Evreul trebuie să cumpere acel drept la viață
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Îi e frică precum evreului În Vinerea Mare”, sună un proverb maghiar ; sau : „De Vinerea Mare, să stai ascuns În casă”, spune o zicală-povață a evreilor lituanieni. Câteodată, din interese financiare, interveneau suveranii : „Evreii au pacea cumpărată de la rege”, sună un vechi proverb german. „Evreul trebuie să cumpere acel drept la viață - notează Léon Poliakov - pe care societatea creștină Îl acordă ultimului bădăran” <endnote id="(455, I, p. 78)"/>. Alte proverbe și zicători populare culese În centrul și estul Europei completează imaginea evreului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
financiare, interveneau suveranii : „Evreii au pacea cumpărată de la rege”, sună un vechi proverb german. „Evreul trebuie să cumpere acel drept la viață - notează Léon Poliakov - pe care societatea creștină Îl acordă ultimului bădăran” <endnote id="(455, I, p. 78)"/>. Alte proverbe și zicători populare culese În centrul și estul Europei completează imaginea evreului fricos : „Evreul poartă cizme cu pinteni ca să nu-l muște iepurele”, „Pe zece evrei cu nasul mare Îi vânezi ca pe iepuri” (proverbe germane) ; „Are evrei” [= Îi e
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
455, I, p. 78)"/>. Alte proverbe și zicători populare culese În centrul și estul Europei completează imaginea evreului fricos : „Evreul poartă cizme cu pinteni ca să nu-l muște iepurele”, „Pe zece evrei cu nasul mare Îi vânezi ca pe iepuri” (proverbe germane) ; „Are evrei” [= Îi e frică] (expresie germană) ; „De ce tremuri, jupâne Iancule ? - Nu eu, pământul tremură”, „Jupân Leiba din fundul căruței”, „Las’ să ziche el, numai eu să nu zic”, „Nu știu, n-am văzut, nici pe-acolo n-am
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sate și târguri, pentru a vinde mărunțișuri și haine vechi („Marfă ruptă gata, pe un sfanț bucata”, cum zicea Cilibi Moise, el Însuși telal ; <endnote id="cf. 649, p. 16"/>). „Când intră evreul În sat, latră câinii”, sună un vechi proverb german <endnote id="(3, p. 77)"/>. Cauza reacției agresive a câinilor din sate nu este, cum s-a spus, mirosul aparte al evreului, În special, ci al străinului, În general. Orice străin de sat, și mai ales unul venit din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
străin de sat, și mai ales unul venit din alt mediu (urban), este tratat similar de câinii satului. El poate să nu se teamă doar Într-un sat fără câini : „Găsește sat fără câini și umblă fără ciomag”, spune un proverb cules de Anton Pann (Povestea vorbei, 1847). Un călător francez printr-un sat românesc ajunge, evident, În aceeași postură ca un negustor ambulant evreu : „Străin, [...] Încungiurat de vro douăzeci de câni, care vroiau numaidecât să afle ce gust are carnea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
român, Armele-și ascunde-n fân (Surugiul ; <endnote id="cf. 427, p. 74"/>). Și În alte texte satirice populare umorul e generat de frica de tâlhari a negustorului („Negustorul vinde cu cotul și hoțul Îi fură cu totul”, spune un proverb românesc ; <endnote id="cf. 796, V, p. 442"/>) și de discrepanța dintre, pe de o parte, aparența de curaj și, pe de altă parte, lașitatea de care dă dovadă evreul : Ei [= tâlharii] când se repezeau, Perciunii ni se sbârceau, Iar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vezi și capitolul „Xenocid ritual ?”"/ Spaima de care sufereau călătorii evrei era deci perfect justificată. „Ai văzut tu vreodată jidan să tragă cu pușca !”, spune un personaj din proza lui Panait Istrati <endnote id="(723, p. 584)"/>. O seamă de proverbe și zicători probează imaginea- stereotip a evreului fricos și, ca atare, lipsit de aptitudini războinice : „Cal verde, armean cuminte și jidan pușcaș nu se poate”, „Jidan călare și grec verde dracul a mai văzut”, „E un erou, măcar că e ovrei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și zicători probează imaginea- stereotip a evreului fricos și, ca atare, lipsit de aptitudini războinice : „Cal verde, armean cuminte și jidan pușcaș nu se poate”, „Jidan călare și grec verde dracul a mai văzut”, „E un erou, măcar că e ovrei” (proverbe românești ; <endnote id="cf. 293 ; 3, p. 38 ; 80, p. 139"/>) ; „Se grăbește ca evreul la război”, „Îndemânatic ca un evreu cu pușcă (sabie)”, „Inutilă precum o sabie la un evreu”, „Femeile, broaștele și evreii - ce mai războinici !” (proverbe poloneze
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ovrei” (proverbe românești ; <endnote id="cf. 293 ; 3, p. 38 ; 80, p. 139"/>) ; „Se grăbește ca evreul la război”, „Îndemânatic ca un evreu cu pușcă (sabie)”, „Inutilă precum o sabie la un evreu”, „Femeile, broaștele și evreii - ce mai războinici !” (proverbe poloneze ; <endnote id="cf. 70, p. 179 ; 127, p. 90 ; 455, I, p. 230"/>). Probabil că imaginea - adevărată sau nu - a „evreului fricos și pacifist” a fost mai pregnantă În spațiul româ nesc, unde a contrastat cu imaginea - adevărată sau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
găsit prin 1647 o formulare sintetică : românii ar fi „născuți pentru război” <endnote id="(655, p. 332 ; vezi și 652, pp. 15- 34)"/>. Una dintre cele mai ilare imagini este cea a unei „oști jidovești” Îngrozite de lătratul câinilor. Două proverbe românești rezumă această imagine : „Jidanii când au mers la resboi, au zis să se lege câinii” și „Leagă câinii de gard să treacă armata noastră” <endnote id="(3, p. 37)"/>. În 1890, folcloristul Dumitru Stăncescu a publicat snoava Jupân Leibu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]