3,322 matches
-
cuiva care, acceptabil sau nu, avea întotdeauna ceva captivant de spus, deși scepticismul în legătură cu posteritatea lui a fost frecvent și sever manifestat. Și-a protejat dreptul la orice libertate prin auto-poziționarea marginală față de curentul dominant, explicație suficientă pentru "stilul său provocator, eclectic, ludic, apocaliptic", cel care îl practică fiind, tocmai de aceea, inconturnabil, inclasabil, stilul său "seducător", recunoscut chiar și de unii din cei mai necruțători critici ai săi, asigurându-i impactul care îi aduce adeziunea unui public, adică a factorului
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
căuta să le identifice și să le explice. De ce a fost ales Jean Baudrillard drept exemplu pentru discursul de factură postmodernă? Pentru că, în general, a fost considerat un "simptom" al lumii în care trăim, un "profet" al postmodernismului, un intelectual provocator, cu o scriitură conectată atât la viteza schimbărilor teoretice, cât și a celor sociale, politice sau mediatice. De asemenea, discursul pe care l-a alcătuit oferă cel puțin două motive întemeiate de a-l considera tipic pentru postmodernism. În primul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și altele conexe. Prin urmare, cartografierea sub semnul căreia stă această primă secțiune trece din domeniul temporalității periodizatoare către cel al ideilor identificatoare pentru postmodernism. Într-o accepțiune sintetică, postmodernismul poate fi privit fie ca o istorie a unui concept provocator, fie ca o experiență culturală a unei idei, fie ca o orientare nouă în numeroase discipline, cum ar fi literatura, filosofia, arta. Astfel, un detractor al postmodernismului, Merquior, a rezumat înțelesurile ce se dau în mod constant acestui concept-etichetă: un
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
reprezentarea sa, nici proiecția sa), așa cum el are nevoie de a mea"301 de unde rezultă că la nivelul scriiturii atât autorul, cât și lectorul devin simple funcții discursive. În jocul postmodern se mai poate încă vedea în scriitor un agent provocator și chiar manipulator al receptorului, dar în condiții textuale bine definite. Caracterul contradictoriu al postmodernismului este încă o dată relevat prin intermediul acestor decupaje conceptuale: simultan cu "detronarea fastuoasă" a autorității și a gândirii centrate se reînnoiește, la un alt nivel și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
marginală față de curentul intelectual dominant francez, atitudine ce i-a conferit suportul unei inegalabile libertăți de interpretare și de mișcare între domenii precum filosofia, economia, sociologia, literatura, mass-media etc. De aceea și stilul surprinzător pe care l-a profesat eclectic, provocator, ludic l-a făcut recunoscut pentru ceea ce se cheamă "efectul Baudrillard": scrierile sale ori au făcut mulți adepți, transformându-l într-un "guru" al contemporaneității, ori au dat naștere unor critici dure, care le-au anihilat orice pretenție de relevanță
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
această perspectivă nu știrbește cu nimic originalitatea abordărilor lui Baudrillard nu cred că postmodernismul este locul favorit al convențiilor și al încadrărilor fixe, ci chiar dimpotrivă! 4.3.1. Explorarea modernității Lucrările de început ale lui Baudrillard, deși sunt expresii provocatoare ale analizelor conceptelor de semn, obiect, cod, societate de consum etc., se înscriu doar în ceea ce Best și Kellner au denumit "explorarea modernității". În această primă perioadă sunt trecute, de obicei, lucrările Le système des Objets (1968), La société de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
fiind transformată într-un produs universal, compus din sinteza câtorva elemente simple. Baudrillard se declară împotriva acestei "armonizări" a diferitelor culturi într-un produs global finit, care să fie "servit" cetățeanului global și tocmai în acest sens trebuie înțeleasă afirmația provocatoare de mai devreme, ca refuz al acestei operații căreia îi este supusă cultura. Prezervarea diferențelor culturale i se pare a fi o necesitate, astfel încât ele "nu trebuie reconciliate, nu este posibil să reconciliezi culturile, nu este posibil să reconciliezi limbajele
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
scriiturii baudrillardiene. Baudrillard și seducția scriiturii Originalitatea operei baudrillardiene nu rezidă doar în temele care îi alcătuiesc nucleul și care sunt foarte diverse, ci și în modalitatea proprie în care sunt scrise și articulate într-o scriitură pasionată, ironică și provocatoare. Strategiile pe care acest tip de scriitură le reclamă sunt numeroase, efectele pe care le creează fiind extrem de interesante la nivelul adaptării conținutului la formă; în special pentru lucrările considerate în general postmoderne, se observă la Baudrillard o adaptare reușită
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
catalogate drept irelevante, Rojek și Turner ridică problema academiei și a "osificării" unor tradiții de gândire, din moment ce fiind o figură controversată și neînscrisă în direcția oficială a cercetării academice, opera sa a cunoscut un succes important și, în acest sens, provocator. Mike Gane observă chiar în sânul scriiturii lui Baudrillard o tensiune între o analiză de tip pozitivist și o analiză de tip literar, care îi va nuanța particularitatea teoriei și a modului său de a scrie, astfel încât "teoria socială îi
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Cu sânge muncitoresc”, fiul ,,celui mai nerecunoscut marxist din Craiova”, cum vag mărturisea, a copilărit pe strada unde locuise Traian Demetrescu și a învățat la Colegiul iezuit din Bănie. Sfidând constrângerile educației stricte din școală, în 1923 scoate o revistă provocator intitulată ,,Pubis”, iar în 1924 debutează cu poezia Pubertate în ,,Revista învățătorilor și învățătoarelor” din Caracal. În același an, sub pseudonimul Dellombra, publică în ziarul craiovean ,,Democratul”. Familia se mută în București pentru ca tânărul să poată frecventa o facultate, dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
de a introduce factorul distracție În departamentul dumneavoastră. Crearea bunei dispoziții nu trebuie să aibă loc o dată sau de două ori pe an. Ea trebuie să fie o componentă nelipsită a mediului de lucru. 2. Folosiți-vă umorul În situațiile provocatoare de stres. John Cleese, umorist și actor, spune că o problemă care amenință să ne copleșească poate fi deseori redusă la proporțiile ei reale cu ajutorul umorului. 3. Faceți În așa fel Încât munca să fie o celebrare a talentelor fiecăruia
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
conferită de poziția lor În companie transmit un mesaj de neîncredere și teamă. Cei care Își Împart puterea creează o cultură a Încrederii și ainspirației. 3. Delegarea satisface nevoia primară de a vă simți importanți. Recompensarea subalternilor cu o sarcină provocatoare și plină de sens intensifică sentimentul lor de importanță. 4. Delegați sarcini bune. Gândiți-vă la Îndatorire Înainte dea o transmite și Întrebați-vă: „Aș vrea să fac așa ceva dacă aș lucra pentru mine?”. Dacă răspunsul este pozitiv, dați-o
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
figurat. Puținele metafore din poeme folosesc sinul ca element semnificam: „sînul tăcerii”, „sînul negrii nopți” etc. În erotica propriu-zisă, ne Întîmpină un potop de sînuri vergurale. SÎnul varsă lumină, varsă prefumuri, răsfață privirea, Îmbie ca două grădini bogate... Dulce și provocator, totodată, sînul este În mod sigur un element important În simbolistica erotică a lui Bolintineanu. Valoarea lui depășește sfera anatomiei. Este, În mod sigur, un semn al inocenței (Încă un semn), mai ales atunci cînd primește lîngă el atributul verguralului
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de obiecte crescute Într-o sumbră umiditate. Codrul fără viață poate fi citit și ca o imagine a labirintului: o formă specială a haosului. Un labirint vegetal peste care stăpînește Grui-SÎnger, crudul Minotaur. Începutul poemului anunță intrarea În acest spațiu provocator: „În cea pădure veche, grozavă infernală, Cărarea-i Încîlcită și umbra e mortală, Și arbori, stînci, prăpăstii și oricare făptură Iau forme uriașe prin negura cea sură, Aspecturi fioroase de pajuri, de balauri, De zmei culcați pe dîmburi, de șerpi
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În poemul lui Alecsandri semnele agresivității primitive. N-are vedere, nu are limbaj. Orgoliul (alt atribut literar) Îi lipsește. Complicitatea elementară („deschid largi, negre peșteri menite să soarbă...”) este condiția ei morală. Obiect prin excelență romantic, simbol al semeției, element provocator În peisaj, stînca, deposedată de aceste Însușiri, este În poemul lui Alecsandri un obstacol - capcană Într-un vast labirint infernal. CÎtă vreme există lumină (soare) și hotare, ne aflăm Într-un tărîm controlabil, benefic. Infernul (năpraznicul, grozavul) Începe În lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și se crede despre Eminescu în materie de iubire", având toate șansele să devină, credea el, "punctul de plecare al unor controverse din domeniul psicologic și chiar sociologic"75. Pe ce se baza autorul lui Bizu când făcea asemenea afirmații provocatoare? Bineînțeles, pe infailibilitatea psihanalizei, știință inovatoare la acea vreme, care părea că descoperise metoda cea mai eficientă de interpretare a psihicului uman. Pe de altă parte, merită reținută nuanța că nu literatura constituie aici obiectul controversei, ci psihologia ori sociologia
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
sugerează, spun psihanaliștii, emascularea simbolică a bărbatului, redus la ipostaza de "bebeluș". Ca atare, femeia-mamă se vădește a fi nu doar "duioasă" și dominatoare, ci și castratoare (asemeni Meduzei), după cum afirmă Camille Paglia, un discipol al lui Harold Bloom, în provocatorul său studiu Sexual Personae. Art and Decadence from Nefertiti to Emily Dickinson 163. Atunci când refuză acuplarea, bărbatul încearcă să-și păstreze, de fapt, virilitatea, bărbăția, luptând (cu spiritul) împotriva naturii și a femeii. Din acest motiv, zice Paglia, pentru bărbat
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
tot cu un titlu ușor modificat) ca studiu introductiv la cartea lui Jean Servier, Terorismul (Editura Institutul European, Iași, 2002, pp 5-28). Magia în acțiune: un neamț lutheran este ales președinte al României este un text mai special, original și provocator, în care încerc să explic succesul neașteptat din campania prezidențială din 2014 a actualului președinte Klaus Johannis prin jocul magic al fantasmelor manipulate în spațiul virtual. Este o aplicație la zi a teoriei lui Ioan Petru Culianu privind manipularea prin
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
pentru prima dată în istorie, să-și controleze propria imagine și să lanseze comunității internaționale mesajele pe care le dorește,,17. În concluzie, cartea de- Antropologie lui Marc Auge și Jean-Paul Colleyn este un volum concis și subtil, captivant și provocator, scris clar și accesibil tuturor. Actuala versiune românească este adresată specialiștilor în științele socio-umane, dar și publicului larg cultivat. Magie, știință, vrăjitorie 1. Jean Servier și sesiunile Eranos din Ascona În avertismentul adresat cititorului în cartea sa Magia, Jean Servier
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
poate) mai este încă veritabila magie. În acest sens, eu aș apropia eforturile lui Jean Servier de cele ale lui Ioan Petru Culianu. Urmașul lui Mircea Eliade de la Chicago și-a propus pentru începutul anilor '90 o cercetare nouă și provocatoare asupra fenomenelor magice. Cartea pe care ar fi urmat să o scrie ar fi purtat titlul Encyclopedia of Magic. La acest ambițios proiect urmau să participe specialiști de primă mână, cum ar fi Moshe Idel, Lawrence Sullivan, Michael Fishbane etc.
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
de "magie" a avut enorm de pierdut în confruntarea cu creștinismul, sfârșind prin a fi confundată cu vrăjitoria. Creștinismul oficial a cultivat susținut și eficient această confuzie. Avea toate motivele să o facă pentru a-și impune supremația. În stilul provocator al lui Arthur Weigall din Păgînism și creștinism, Servier amintește de ofensiva religiilor revelate - printre care și creștinismul - "care, triumfătoare după distrugerea unei întregi părți a gândirii umane, ba chiar a unor civilizații, au tratat celelalte culte, care le precedaseră
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
sexuale și profanarea celor sfinte etc.. Trimiterile lui Jean Servier sunt, în primul rând, la Jeanne Favret-Saada și la celebra ei carte din 1977, Les Mots, la Mort, les Sorts, unde sunt analizate practicile vrăjitorești din Bocage. Este o lucrare provocatoare, scrisă în stilul epistemologiei lui Paul Feyerabend și Hans Peter Duerr. Ea aruncă în aer câteva dintre principiile prăfuite ale antropologiei clasice. Iată un exemplu în acest sens: "dintre toate capcanele care ne amenință în munca noastră, sunt două de
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
unor elemente precreștine în cultura românească actuală și, în mod special, în colinde. Dacă la Mircea Eliade întâlnim o mențiune explicită la infuzia de "creștinism cosmic" în Calendae Januarii, la Adrian Poruciuc avem de-a face - în mod original și provocator - cu anumite colinde care nu conțin deloc elemente creștine, ci doar formule de început și de final prin care "se face referire la sărbătorile creștine plasate în preajma solstițiului de iarnă" (p. 22). Autorul este sensibil și la ceea ce Eliade numea
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
acestei "heremenutici creatoare" (Mircea Eliade) ar fi acela de a reconfigura credințele religioase și profilul spiritual al unor mituri, ritualuri, personaje fabuloase preclasice și simboluri magico-religioase - aparent demult apuse. Este exact ceea ce reușește în mod profesionist, documentat, interesant, reconfortant și provocator Adrian Poruciuc în această admirabilă carte scrisă parcă Sub semnul Pământului Mamă. Iată cum, într-o formulă demult așteptată, sub un nume livresc nou, duhul Marii Mame preistorice ajunge până la noi ca un râu ,,izvorât din tainice și îndepărtate tarâmuri
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Multe din temele religioase subtil interpretate în această carte dau seama într-un mod unic, original, de rostul intelectualului român, cu reală sensibilitate religioasă, într-o lume histrionică, marcată destinal de provocările (post) modernității. Tematica actualului volum este fascinantă și provocatoare. După expresia autorului, proliferarea ,,fenomenului migratoriu, practica fără precedent a pelerinajelor, apariția unor germeni de religii seculare sub forma spiritualității bio-eco cu accente sincretice și new age, dezvoltarea fără precedent pe Internet a unei adevărate opinii alternative în cadrul BOR prin
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]