8,957 matches
-
ori de câte ori împing portița încoace și încolo, plecând de acasă sau întorcându-mă, un pai mărunt în comparație cu ceea ce au scris despre nea Mișu oameni cu ștaif In minte și în condei. „Scriitor înnăscut, autor al unor pagini care îl recomandă pe prozatorul autentic, Mihai Vișoiu a intrat în conștiința publică și în ipostaza de zile mari a reporterului de cotidian. Trăind cu o patimă ce răzbate cuceritor în scrisul său, în mijlocul Bărăganului și al câmpiei Dunării, pe care nu ostenește să le
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92743_a_94035]
-
paște eroul între eroi, confecționat, la o adică, și el din talașul gazetăriei pomenit la începutul acestor rânduri), dedublându-se până la pierderea oricărei identități”. Însă, cea mai completă apreciere pare a fi cea făcută de Mircea Dinescu: „Cu biografie de prozator american (boxer, băiat de gălăgie la circ, scriitor de vagoane, electrician, îndrumător cultural, etc) Mihai Vișoiu s-a speriat în tinerețe de resposabilitatea Operei. Poseda un geniu verbal. Recita pe de rost proze întregi, uimind cenacliștii din sudul țării, manifestându
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92743_a_94035]
-
-și descopere întreaga Sa măreție.’’ Deosebit de interesant, scos la iveală ca o mărturisire de credință este și dialogul cu Corneliu Leu care răspunde unor întrebări puse de Florentin Popescu. Cu multă abilitate criticul literar reușește să-l determine pe binecunoscutul prozator să definească și să-și definească ,,profesionalismul’’ în scris vs fenomenul actual manifestat printr-o tehnicizare a lumii contemporane, care dintr-o dorință tot mai acerbă de viteză și idee de sintetizare nu duce decât la o degradare permanentă în
CETATEA LUI BUCUR – Nr. 57, Noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/92899_a_94191]
-
Cărbune, unde rima ceai-samurai și amintirea mamei îmbie pacea interioară. Rubrica dedicată cronicilor de carte ne răsfață cu două nume consacrate, unul din țară - scriitorul Al. Florin Țene și unul din străinătate - Adrian Erbiceanu, ambii mânuitori abili ai condeiului, unul prozator, altul poet. Aflăm despre “Inelul de Iarbă” al Domnului Țene că este o carte care se citește ca un fragment de viață pură, complexă și impresionantă, așa cum ne-a obișnuit autorul. Despre versificarea basmului românesc “Tinerețe fără bătrânețe”, poveste filtrată
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92905_a_94197]
-
Scripta Manent“, apărută la editura Anamarol din București, un volum pe care-l descrie cu mândrie „ca pe o pâine românească“. Altă operă care atrage atenția noastră, noi toți fiind oarecum atinși de „patima scrisului“ este „Dincolo de Cuvânt“ (confesiunea poetului, prozatorului, coord. Valentina Becart). Fiorul scrisului este foarte bine surprins de către autoarea articolului, Doamna Elena Trifan. O scurtă remarcă: revista Cetatea lui Bucur își deschide generos porțile către dimensiunea universală, atât în plan spațial , găzduind autori deopotrivă din țară, cât și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92905_a_94197]
-
înghețat, categoric și fără ascunzișuri, atât de temut de către amatorii de compromisuri”. După prima scrisoare de dragoste a venit și cererea în căsătorie. Aurora Cornu l-a lăsat pe Preda la malul mării, iremediabil îndrăgostit. Scrisorile trimise acesteia de marele prozator, după plecare ei, arată ce iubire puternică se înfiripase între cei doi. ”Dragă Aurora, după ce ai plecat în seara aceea...am venit acasă ca și când nu s-ar fi întâmplat nimic și eram foarte mirat de această senzație. Știam că te-
93 de ani de la naşterea celui mai iubit dintre pământeni, MARIN PREDA [Corola-blog/BlogPost/92973_a_94265]
-
În lumea lui, era foarte greu de pătruns. Uneori, lucra o noapte întreagă și scria doar 7-8 rânduri și acelea chinuite. Erau nopți în care scria numai trei rânduri.” După cele povestite de Elena Preda, în interviurile date după moartea prozatorului, Preda s-a temut de moarte. În 1978 cineva i-ar fi făcut prozatorului un horoscop care îi prevedea ” o cumpănă” în 1980. În 1979 a fost la un pas de moarte în urma unui accident de circulație. Un TIR a
93 de ani de la naşterea celui mai iubit dintre pământeni, MARIN PREDA [Corola-blog/BlogPost/92973_a_94265]
-
scria doar 7-8 rânduri și acelea chinuite. Erau nopți în care scria numai trei rânduri.” După cele povestite de Elena Preda, în interviurile date după moartea prozatorului, Preda s-a temut de moarte. În 1978 cineva i-ar fi făcut prozatorului un horoscop care îi prevedea ” o cumpănă” în 1980. În 1979 a fost la un pas de moarte în urma unui accident de circulație. Un TIR a schimbat brusc sensul de mers și a intrat în mașina lui Preda care a
93 de ani de la naşterea celui mai iubit dintre pământeni, MARIN PREDA [Corola-blog/BlogPost/92973_a_94265]
-
fost elev direct și discipol literar ( cum s-ar zice l-am instruit și educat încă din clasa a 8-a elementară, an de an, pentru a deveni la o vârstă f. tânără - nu are încă 20 de ani - un prozator de mare nădejde, înzestrat de la natură cu un talent excepțional, remarcat de mulți oameni de litere din București: Sânziana Pop, Fănuș Neagu. Gr. Hagiu, Ștefan Bănulescu, iar în ultimul timp, Marin Preda, directorul editurii „Cartea Românească”. După ce-i prezintă elogios
Alexandru Popescu Tair – Poetul oraşului [Corola-blog/BlogPost/93016_a_94308]
-
Franța, si o dezbatere organizată sub egida Lettre Internaționale, cu tema Umbră și urma că metafore ale identității. Programul ICR la Gaudeamus: Joi, 17 noiembrie 2016 - oră 16.00 (Standul ICR) 10.000 de semne/10,000 characters(20 de prozatori românialeg paginile preferatedin opera lor) Invitați: Gabriela Adameșteanu, T.O. Bobe, Ioan Groșan Moderatori: Luminița Corneanu și Simona Sora O antologie bilingva (în română și engleză) de proza românească postbelică al carei model este o antologie deja clasică: O mie
Noi apariții editate de Institutul Cultural Român, lansate la Târgul Internațional GAUDEAMUS [Corola-blog/BlogPost/93385_a_94677]
-
30 (Sală Cupola) Dezbatere cu tema Umbră și urma că metafore ale identității Întâlnire organizată sub egida revistei Lettre Internaționale Invitați: Teodor Baconschi și Marină Dumitrescu Moderator: Adrian Mihalache Sâmbătă, 19 noiembrie 2016 oră 15.00 (Standul ICR) Singurătate gonflabilă (prozatori maghiari din Transilvania), antologie și traducere de Judit E. Ferencz Invitați: Judit E. Ferencz, George Volceanov Moderator: Simona Sora O antologie de proza contemporană maghiară în care sunt selectați scriitori din Transilvania care scriu în limba maghiară, realizată de Judit
Noi apariții editate de Institutul Cultural Român, lansate la Târgul Internațional GAUDEAMUS [Corola-blog/BlogPost/93385_a_94677]
-
Hans Christian Andersen i se face rău odată cu răpunerea primului taur în arena din Málaga; scriitorul este nevoit să părăsească tribuna după sacrificarea celui de-al cincelea din seria de doisprezece prevăzuți în program. În schimb, mai târziu, poetul și prozatorul Kurt Tucholsky comenta: „O barbarie. Dar dacă se ține și mâine, eu unul mă duc din nou.” Criticul de artă Théophile Gautier, la fel ca și conaționalul său, Alexandre Dumas considera lupta cu taurii drept „unul dintre spectacolele cele mai
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93381_a_94673]
-
nu se mai duc la facultate și pleacă pentru o scurtă perioadă la țară, în comuna Rodina, care este un topos tradiționalist, unde sunt găzduiți la familia învățătorului pensionar Petre Dulf, numele cunoscutului folclorist care a popularizat poveștile despre Păcală. Prozatorul valorifică, de fapt, cea mai mare contradicție a epocii noastre, dintre arhaic și modern, dintre tradiție și modernitate, dintre două tipuri de civilizație total opuse, civilizația tradițională a satului românesc și civilizația modernă, a orașului, care s-a îndepărtat de
Un roman filosofic şi dilematic /Cimitirul copiilor de Nicolae GOJA [Corola-blog/BlogPost/93430_a_94722]
-
a rămas mai adânc întipărită în minte. Din inițiativa lui Ion Nicolae Anghel, cunoscutul și apreciatul redactor al editurii Facla, s-a constituit la Timișoara spre sfârșitul anilor ’80 un cenaclu de proză. Anghel manifestase dorința să adune periodic laolaltă prozatori din Banat și zonele limitrofe, mai cu seamă pe aceia nășiți de el însuși, cum se lăuda, între care mă aflam și eu, debutându-i în seria de proză scurtă a editurii. Ne strângeam la datele prestabilite scriitori din Reșița
ÎNTR-O ZI A SFÂRŞITULUI DE OCTOMBRIE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383139_a_384468]
-
am susținut studiul cu tema: Câteva referințe despre Biserica Ortodoxă Română și Securitatea, în perioada comunistă... ». 07 - 08 Noiembrie 2012, am participat la Iași, la simpozionul național organizat de către filiala ASTRA Iași, unde am susținut referatul cu titlul: « Despre poetul, prozatorul și publicistul Mihai Eminescu în viziunea Bisericii, despre raportarea sa la învățătura creștină, precum și abordarea vieții și operei sale din perspectiva credinței creștine...». 26 - 28 Februarie 2013, am participat în municipiul Roman, județul Neamț, la ediția a XVII - a a
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383168_a_384497]
-
aș face din Stațiune un loc al ordinii absolute. Aș renunța la scris. Totodată, celorlalți condeieri din urbe - mai sunt vreo trei-patru - le-aș interzice categoric o asemenea îndeletnicire. Pe teritoriul meu nu am nevoie de poeți, de filozofi, de prozatori. De critici. De istorici. De angoasele lor puse pe hârtie. Tipărite. Vândute. Devenite surse de trai. Dacă m-ar fi împiedicat cineva să scriu, la vreme, nu acum, când sunt nărăvit, aș fi fost un om folositor acestui loc. Zidar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
notiță găsită într-una din gazetele aduse în Stabiliment. Pentru că unui sugar, un iepure i-a mâncat câteva degete și i-a ros o ureche, încerci satisfacția unei confirmări neașteptate. Urecheații Filozofului capătă consistență: nu sunt plăsmuirea aberantă a unui prozator cuprins de spaime! Iepurii pot devora oameni! Când autorul intră prea mult în pielea personajelor, e semn sigur de țicneală; te comporți tot mai bizar. Te-a rugat, cândva, iubita de atunci, să-i citești, seara, paginile scrise peste zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
și-n degetul mic am șapte milioane de Irene; organismul are zece mii de miliarde de celule - știi asta, ești specialist -, în fiecare, numai Irene! Nici sânge nu mai am, omoară-mă, doctore! Citești: Am încercat să-i întâlnesc cunoscuții. Un prozator, M., despre E.: „Tăcut, ascuns. Stă singur. Știu câteva femei care au locuit cu el. Pe Prințesă nu. E o poveste mai veche. Prințesa a existat. Acum, sigur, nu mai e tânără; nu vrea să o revadă. De la Irene are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
o întreagă bibliotecă ambulantă din care Ianis împrumuta în țările dunărene pe grâu, orz, ovăz, rachiu de pere, icre de morun și miere de albine. Suntem deci pe mare, într-o frumoasă dimineață cu soare. O, Mare Neagră! Câți poeți, prozatori, critici nu ți-au cântat cu meșteșugite cuvinte valurile vijelioase! Pe câți mateloți cuprins-ai de-ai morții reci fiori! Câte lighioane groaznice la vedere și atingere adăpostești în întunericu-ți matern! Pe dâra albă de spumă din urma corăbiei, cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
știe unde, în lumea literaturii; numai că, spre deosebire de alții și altele, el nu trișează și nici nu dispare, cel de al doilea său roman, la fel de masiv ca și primul, confirmând cu totul în ordinea valorii estetice. Hotarul zeilor consacră un prozator căruia istoria literaturii noastre contemporane trebuie să-i facă repede loc la litera "T" a exce lențelor noastre în proza de azi. Romanul Hotarul zeilor adoptă același "mixaj" istorie, ezoterism, știință, legendă, basm, mitologie -, într-o formulă epică în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
căruia istoria literaturii noastre contemporane trebuie să-i facă repede loc la litera "T" a exce lențelor noastre în proza de azi. Romanul Hotarul zeilor adoptă același "mixaj" istorie, ezoterism, știință, legendă, basm, mitologie -, într-o formulă epică în care prozatorul trebuie să rezolve câteva raporturi tensionale între real și fantastic, verosimil și ficțional, logica acestei lumi și realitatea lumii de dincolo; între personaje ale lumii de aici minerii disponibilizați din Baia de Sus, inspectorul de poliție Cristian Toma din Iași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Negru, Pârâul Bolii), crește o mitologie care își află rădăcinile în orizontul mito-poetic românesc. Dan Tomorug face o documentare foarte minuțioasă; vâlva, protagonistul cărții sale e, în fapt, vâlva băilor care protejează băile aurifere din Munții Apuseni, dar, în viziunea prozatorului, vâlva de pe Muntele cel Rău e un personaj malefic, ceață și fum, ucide pe toți cei care îi doresc aurul, nu poate fi ucisă de nimeni, nici măcar de gloanțele mafioților basarabeni, cu școală în Afganistan, poate fi ocolită câtă vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
mai mult în Franța și în Anglia. Duelurile sale verbale cu Wilde, Shaw și alți contemporani au generat lucrarea Arta rafinata de a-ți face dușmani. William Morris (1834-1896), personalitate multilaterală a sfârșitului de secol - pictor, gravor, desenator, tipograf, poet, prozator și militant socialist. Doamna e acolo? (fr.) Domnul e singur (fr.). Domnul nu-i politicos (fr.). Inima are rațiunile sale, pe care rațiunea nu le cunoaște (Blaise Pascal). Maestrul cutiei cu bomboane de ciocolată (fr.). Drăguța mea (fr.). Biata fată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
Acuma chiar se face liniște, tot Maestrul salvează, se preface într-un mod vizibil că n-a auzit, înghite însă în gol, stingherit, deschide o discuție despre ultimul spectacol pus în scenă de prietenul său Laszlo, o dramatizare după un prozator japonez mai puțin cunoscut, unde e sacrul din noi?, suntem vinovați că l-am pierdut?, cam asta era tema, despre sacru și vinovăție... Și cum e cu piesa, îți iese?, ce caută un clovn în montarea ta?, că eu am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
națiunile s-au născut de-adevărat în jurul unor scriitori: Dante, Shakespeare, Rousseau, Goethe și, la noi, din scriitorii secolului al XIX-lea, din Eminescu, Maiorescu, Caragiale. Ei ne-au făcut o națiune, cei trei. Asta am învățat-o de la un prozator... Și-atunci, cum să facă marele regizor Titus Segovia Regele Lear, la toamnă, cum să vadă el misterul marelui Will, cum să vadă realitatea lumii de dincolo, lumea spiritelor (vizibilul și invizibilul din piesele lui), ritmul, sensul sacru al cuvintelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]