78,673 matches
-
Ed. Humanitas - ediția a treia, col. Top H, București, 2000, 216 p. Două moduri de a fi în lume Sacrul și profanul, carte scrisă de Mircea Eliade în 1956 la cererea unei edituri germane, este tot o lucrare adresată marelui public. Ținta ei era aceea de a înfățișa, prin descrieri scurte, clare și accesibile oricui, datele esențiale ce definesc comportamentul lui homo religiosus, pornind de la ideea că acesta "crede întotdeauna în existența unei realități absolute, sacrul, care transcende această lume, unde
O privire în cărțile lui Dumnezeu by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16156_a_17481]
-
prin negare și, probabil, această definiție negativă a omului modern determină afirmarea incompatibilității modernitate/religiozitate. Dincolo de această critică, Sacrul și profanul se impune ca una dintre cele mai reușite prezentări ale problemei, figurând, în ciuda faptului că a fost scrisă pentru publicul larg, în mai toate bibliografiile de specialitate. Mircea Eliade - Sacrul și profanul; traducere - Brândușa Prepeliceanu; Ed. Humanitas - ediția a doua, col. Top H; București, 2000, 148 p. Legile naturii și gândirea populară Cartea lui Ernest Bernea, Spațiu, timp și cauzalitate
O privire în cărțile lui Dumnezeu by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16156_a_17481]
-
numită o altă modalitate de a îmbrăca pînza. Am rețiunut, încă din începuturile mele, avertismentul lui Gide: "Să nu mă bizui niciodată, într-o operă nouă, pe avîntul luat în cea precedentă, pentru fiecare operă nouă să-mi cuceresc un public nou". Sigur, cu ceva total nou nu poți veni... Amprenta... Da, amprenta... predestinată. Lucrările de-acum se înscriu, cumva, în figurația ce s-a întrupat în expoziția mea din 1999 de la București, de la Galeria Orizont, care a produs, cred, oarecare
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
a tăcea. După ce ieși din atelier, se produce defularea. E o nevoie irepresibilă să vorbești cu cineva... Înseamnă că te-am prins bine. Oarecum. N-am alura voastră, a ta, a lui Mihai Ursachi, de a vorbi prea des în public. Dacă e vorba de cuvînt, m-am refugiat mai lesne în scris. Rugat, adesea, să iau cuvîntul într-un conclav, m-am oferit mai degrabă să glosez despre acesta. Te-ai referit la locvacitatea mea, pe care, iată, cu oarecare
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
existența Casei Scriitorilor Străini și Traducătorilor de la Saint-Nazaire, în jurul căreia s-a adunat un mare număr de autori străini, care au publicat în colecția de cărți pe care o conduceți acum și în revista MEET. Ce i-ați putea spune publicului român despre poziția, importanța, rolul pe care această Casă a Scriitorilor, revista, reuniunile pe care le organizați le au în viața literară, nu numai regională ci franceză în general și, desigur, pentru Dv. înșivă ca scriitor? E ceva care seamănă
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
spectacol-kitch nu pentru că aceasta ar fi cheia în care s-a dorit să se lucreze, ci pentru că pur și simplu, din nepricepere și prin absența unui scenograf (nu știu cine este Lia Dogaru) măcar cu gust, așa s-a înfățișat el la public. Deși replica e vie pe scenă, deși intuiești o tensiune profundă între spectacolul de teatru și formele cotidiene de consum "artistic" - telenovela aici - dincolo de comedia bogată în nuanțe și expresie, ironică, satirică și chiar cinică, care se revarsă peste o
Cînd ai o piesă și nu știi ce să faci cu ea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16177_a_17502]
-
cu orice preț, unde este hiba. Imaginea ți se limpezește după ce ai citit piesa. Realizezi că Dusan Kovacevic nu a înnebunit, că scrie la fel de bine și că din Larry Thompson se putea face un spectacol bun și cu succes de public. Parcurgîndu-l, am descoperit cu tristețe că Mara Pașici-Manolescu nu s-a obosit să ne propună o versiune proprie, un punct de vedere, motivația pentru care a ales textul, dincolo de subiectul actual în sine. Desfășurarea montării urmărește ad-litteram piesa (intervențiile sînt
Cînd ai o piesă și nu știi ce să faci cu ea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16177_a_17502]
-
australian - al cărui titlu îl poartă și piesa - se produc drame de aici, crime, morți subite și toate astea inundate de lumină pe scenă; începutul lung - cu du-te-vino-ul directoarei teatrului și al unui protagonist pentru a găsi o scuză în fața publicului, plauzibilă pentru întîrzierea reprezentației cu Cyrano de Bergerac, care, de altfel, nu va avea loc niciodată, - se petrece după o cortină roz, transparentă, o imagine neinspirată, consumată acolo pînă la capăt, și nu doar sugerată, de-a dreptul obositoare. Ce
Cînd ai o piesă și nu știi ce să faci cu ea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16177_a_17502]
-
dat curs invitațiilor la această lansare s-au găsit și consilierul prezidențial Eugen Mihăescu, artistul grafician devotat dlui Ion Iliescu, și un secretar de stat în Ministerul Culturii și Cultelor, Mihai Antonescu. Presa n-ar fi sărit să atragă atenția publicului dacă n-ar fi existat niște poze în care cosilierul prezidențial și secretarul de stat sînt animați de o tînără economicos îmbrăcată. De la poze li s-a tras celor doi. Scandal în presă, scandal la televiziuni pornind de la ideea - ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16182_a_17507]
-
îl face. Cum se explică această disproporție dintre energia investită și rezultatul obținut, în condițiile în care Dumitru Micu, în mod evident, știe carte și își practică profesia cu toată seriozitatea? O vină - dacă se poate spune astfel - are și publicul, din ce în ce mai acultural și mai frivol, mai înclinat să-l glorifice pe un fotbalist decât pe un om de bibliotecă. Chiar și publicul restrâns format din specialiști în literatură este azi mai sensibil la cărțile care șochează prin ceva - fie și
UN SISIF AL ISTORIEI LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16186_a_17511]
-
știe carte și își practică profesia cu toată seriozitatea? O vină - dacă se poate spune astfel - are și publicul, din ce în ce mai acultural și mai frivol, mai înclinat să-l glorifice pe un fotbalist decât pe un om de bibliotecă. Chiar și publicul restrâns format din specialiști în literatură este azi mai sensibil la cărțile care șochează prin ceva - fie și prin insolență -, decât la lucrările de sinteză. Dar principala responsabilitate revine lui Dumitru Micu însuși, cu mentalitatea lui de proletar al cercetării
UN SISIF AL ISTORIEI LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16186_a_17511]
-
particulare. Cum să-ți trăiești primii ani de viață sexuală inaugurează o nouă colecție a Editurii Humanitas, destinată primilor ani de lectură - anume Humanitas Junior. Prestigioasa instituție își diversifică aparițiile cum nu se poate mai simplu: ieșind în întâmpinarea unui public avid de informație. "Simplu" nu înseamnă și "garantat": nimic mai nesigur ca acest teritoriu al adolescenței, mai ales când e vorba de sexualitate! Eșecurile sunt aici mult mai numeroase ca reușitele și au drept plictisitor alibi acele planșe anatomice ale
Bunul-simț devine best-seller by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16207_a_17532]
-
discipline au două mari foloase. Ele îndeamnă, întîi, pe acela care are talentul înnăscut să se perfecționeze în arta sa, deșteptîndu-i atenția asupra multor particularități importante, pe care le-ar fi trecut cu vederea. Ele contribuie, al doilea, să dea publicului o măsură mai sigură pentru a deosebi adevărul de eroare și frumosul de urît". Maiorescu a fost chemat de destin să despartă, la început, apele de uscat, afirmînd dreptul suveran al esteticului în judecarea operelor literare. E un merit excepțional
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
dificultăți de asemenea cunoscute criticilor și regizorilor în egală măsură, însă pe nedrept minimalizată: limbajul. Shakespeare nu a fost doar dramaturg, ci și poet, iar cele două profiluri nu pot fi ușor separate. Sînt dialogurile sale totdeauna inteligibile pentru un public care nu cunoaște altminteri mai nimic din universul cultural și mental al Angliei elizabetane? Dacă simțim nevoia să adaptăm epic dramele shakespeareiene, astfel încît, de pildă, Romeo să fie gangster într-o bandă de răufăcători, iar Julieta la rîndu-i fiica
Poetul Shakespeare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16197_a_17522]
-
din tinerețe, cu cîntece rusești pe care le cîntam și noi, la chefuri (Pei do dna, Feodor Vasilievici!), are bibliografia "omului de prisos". Cu atît mai mare mi-a fost deci curiozitatea să văd cum învie Gelu Colceag Cadavrul... pentru publicul 2001. Mă temeam că, pentru cei de azi, suferința și cauza decăderii lui Fedea Protasov ar fi de competența unui psihiatru, a Alcoolicilor anonimi, sau că "drama mică" ar putea fi redusă la faptul divers, modernizat "cu inovații" pe gustul
Pei do dna! by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16239_a_17564]
-
catastrofale, deasemeni - la limita sărăciei, făcându-și din ce în ce mai des semnul crucii. Doar - doar cerul, barem, să se îndure, dacă nu programele politice neputincioase... Dacă până și un ateu, un comunist de soi, îndărătnic, pe viață, se închină de zor în public, bun ortodox, ca domnul Iliescu... Dacă și această prefăcătorie penibilă nu ajută... Sentimentele creștinești ale populației, vreme îndelungată interzise, se adânciră odată cu sărăcia din ce în ce mai apăsătoare pentru cei mulți și necăjiți, cărora, repet, credinciosul șef de stat le făgăduia și le
Cine intră în Europa by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16214_a_17539]
-
ar auzi cuvîntul "antipatic" folosit în legătură cu pușcăriile comuniste. Numai la noi se poate întîmpla asta: "Cum a fost în pușcărie?" "Antipatic". A treia categorie este aceea a securiștilor cu tupeu. De ce? Pentru că au acces la un tip de informație blocată publicului și pentru că știu să vorbească. Într-o mare de agramați, cine leagă coerent șapte vorbe este deja mare. După cum se vede, nu de vorbe ducem lipsă. Cu opera stăm prost. Frenezia cu care se scrie la gazetă și cu care
Alexandru Dabija: "Pentru mine, Cehov este un însoțitor" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16213_a_17538]
-
te așează la locul tău. Acuma, nu aș vrea să fiu necuviincios, dar pe mine nu a spune adevărul mă preocupă. În teatru, după părerea mea, cu cît urmărești cu obstinație exactitatea, s-ar putea întîmpla să te îndepărtezi de public. Or, eu țin la public fără fasoane, sincer. Cînd de o parte sau de alta intervine ritosul sau tupeul, cînd încerci să impui ceva, s-a terminat. Întîlnirea nu mai are loc. Este ratată. Cînd pe unul dintre acești doi
Alexandru Dabija: "Pentru mine, Cehov este un însoțitor" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16213_a_17538]
-
Acuma, nu aș vrea să fiu necuviincios, dar pe mine nu a spune adevărul mă preocupă. În teatru, după părerea mea, cu cît urmărești cu obstinație exactitatea, s-ar putea întîmpla să te îndepărtezi de public. Or, eu țin la public fără fasoane, sincer. Cînd de o parte sau de alta intervine ritosul sau tupeul, cînd încerci să impui ceva, s-a terminat. Întîlnirea nu mai are loc. Este ratată. Cînd pe unul dintre acești doi parteneri îi încearcă ideea supremației
Alexandru Dabija: "Pentru mine, Cehov este un însoțitor" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16213_a_17538]
-
Richard Wilbur, Dana Gioia ș.a. (deși engleza mea era insuficientă, mă străduiam să le ofer traducătorilor mei "versiuni" posibile, întrucât aceștia nu știau românește). Am susținut numeroase recitaluri, fiind eu însămi uimită de impactul pe care l-au avut asupra publicului, fie el englez sau american (menționez și poezia afișată pe pereții metroului new-yorkez, Locul se cedează bătrânilor și bolnavilor, din volumul O sută de poeme). Tocmai voiam să vă întreb: cum se explică acest succes al poeziei Dvs. la publicul
Nina Cassian - "Simțeam nevoia unei evadări într-o zonă în care se mai putea strecura feeria" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16234_a_17559]
-
publicului, fie el englez sau american (menționez și poezia afișată pe pereții metroului new-yorkez, Locul se cedează bătrânilor și bolnavilor, din volumul O sută de poeme). Tocmai voiam să vă întreb: cum se explică acest succes al poeziei Dvs. la publicul cititor de engleză? Să caut o explicație? Poate că, în atmosfera generală a poeziei americane care se publică astăzi, caracterizată, cu unele fericite excepții, prin "obiectivitate" și prozaism, poezia mea aduce o anume intensitate confesivă, un plus de culoare, cine
Nina Cassian - "Simțeam nevoia unei evadări într-o zonă în care se mai putea strecura feeria" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16234_a_17559]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi Toma Roman face parte din istoria celui mai spectaculos hebdomadar pentru publicul larg din România postdecembristă: e vorba de Formula AS. Revista a devenit aproape un fenomen de masă. Te-ai aștepta, doar la auzul tirajelor ei miraculoase, ca editorialele lui Toma Roman să fie scrise cu penița înmuiată în sângele unor
Cronica unui deceniu by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16273_a_17598]
-
lupte de gladiatori care să bucure mulțimea. La o receptare poate mai subtilă, acest neobișnuit succes de casă datorează însă mult unei curtoazii și unui stil prevenitor cu care un popor divers de cititori nu fusese, în genere, obișnuit. Acest public a avut probabil senzația terapeutică a unui câștig real, concret - ca și cum printr-un simplu abonament ai încheia suplimentar o asigurare de sănătate. E adevărat totodată că editorialistul Toma Roman se arată șocant de civilizat în limbaj și în aprecierile sale
Cronica unui deceniu by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16273_a_17598]
-
Ortega încearcă aici să traducă în termeni filozofici postulatele unei estetici noi, ale celei moderniste, care abia își preciza termenii în primele decenii ale secolului al XX- lea. Procesul de "dezumanizare" a artei este teoretizat pornind de la receptarea acesteia de către publicul larg; ținînd cont de punctul de vedere sociologic, Ortega y Gasset constată că arta nouă este prin excelență "antipopulară": "(... ) o operă oarecare zămislită de ea produce automat în public un ciudat efect sociologic, îl divide în două părți, una minimă
Ortega y Gasset și estetica modernității by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16275_a_17600]
-
produce automat în public un ciudat efect sociologic, îl divide în două părți, una minimă alcătuită dintr-un număr restrîns de oameni care-i sînt favorabili, alta, majoritară, incalculabilă, care-i e ostilă." Cu alte cuvinte, arta nouă ar împărți publicul în două grupuri antagonice, unul, minoritar, dotat cu un organ de comprehensiune refuzat celorlalți, adică masei amorfe, care rămîne parcă umilită, cu o conștiință neclară a inferiorității sale. Să recunoaștem că nu se putea o intuiție mai exactă a elitismului
Ortega y Gasset și estetica modernității by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16275_a_17600]