187,471 matches
-
văd unele emisiuni jalnic realizate...). Căci, ce vor înțelege acei nevolnici urmași din suferința noastră ? Pricepe-vor ei, oare, că totul era atât de veridic, încât mai-mai să ne prindem de figură că rostul reporterilor tv era să-și mistuie puterile pentru a crea dintr-un țânțar pontico-danubian, cam slab de constituție, un El Zorab ? Sigur că nu... Și prietenul își încheia monologul după o sorbitură zdravănă de pălincă: - Ca și noi, cuscre, ca și noi... Și era multă tristețe în
Trăind în cercul nostru... strâmt by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10609_a_11934]
-
se vadă. Emil Constantinescu nu avea cultură și talent, doar educația politică nefiindu-i de ajuns. Traian Băsescu nu are cultură politică și ne conduce cum poate, cu simțul nativ și autoeducația de pe vapor. Petre Roman, veșnic rotitor în jurul cașcavalului puterii, nu are talent și educație politică, Teodor Stolojan nu are vocație de conducător, Corneliu Vadim Tudor nu are talent și educație politică. Nicolae Ceaușescu și Gigi Becali fac parte din seria nativilor politici a lui Stalin, Hitler care, ocupați cu
Putem fi conduși de Gigi Becali? by Victor Martin () [Corola-journal/Journalistic/10589_a_11914]
-
care povestește (cînd, de fapt, între cele două nu se află decît barajul cuvintelor; faptul nu trebuie să scape psihanalizei: această identificare între un eu-pacient și un eu-doctor este tocmai pericolul pe care scriitura lui Cosașu o evită cu toată puterea). 69 este din multe puncte de vedere o autoficțiune tipică pentru dezabuzații ani '90. Limbajul colocvial și dialogurile sugerează identitatea dintre eul narator și erou (Muiuț), timpul narațiunii este scurt nu acoperă perioada unei formări. Ceea ce le lipsește și Supraviețuirilor
Autoficționarii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/10604_a_11929]
-
trece cu vederea aberațiile lumii în care trăim. Este ca un cavaler incoruptibil care a nimerit în pielea unei doamne delicate și discrete, prin a cărei voce adevărurile dure pot fi rostite fără nici o urmă de fanatism. Cităm: "Tributul plătit puterii în libertate e mai mare decît înainte de evenimentele din Decembrie, cînd nici un intelectual care se respecta nu mai făcea sluj în fața unui politruc oarecare. Veți zice că exagerez, dar eu nu am uitat cîtă lume a ținut să vorbească despre
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10610_a_11935]
-
politică românească de după 89. Ai zice că nu simte niciun imbold să-și facă harakiri. Jenant la culme cum, la un pas de primirea României în Uniunea Europeană, decizia de a condamna oficial comunismul, ca doctrină politică, întâmpină rezistență în sânul Puterii și consternează opoziția. Firește, s-ar putea trișa și aici, în paradisul sferturilor de măsură, dar clasa politică actuală a învățat ceva în cursul a trei cincinale, cu toate că ar fi bucuroasă să găsească formula prin care să satisfacă și capra
Avem motive de îngrijorare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10611_a_11936]
-
școlare se vorbea despre "literatura română de după 23 august 1944". Devenea aproape subînțeles faptul că toată literatura română scrisă după momentul arestării mareșalului Ion Antonescu stătea sub semnul noilor precepte ideologice și "estetice" introduse de vigilenții critici-propagandiști-cenzori ai așa-zisei "puteri populare". În întreaga perioadă comunistă, au fost pomeniți foarte vag sau deloc o serie de poeți și prozatori care au debutat ori erau pe punctul să obțină definitiva consacrare între 23 august 1944 și 30 decembrie 1947. Adică în perioada
Sfârșitul unei lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10613_a_11938]
-
Gheorghe Grigurcu Trecutul: o mirobolantă ficțiune descărnată și exsanguă pe care o modelăm afectiv, selectiv, stilistic (stilul e omul, nu-i așa?) pentru a o opune prezentului - timp brut, barbar, asupra căruia n-avem decît o prea limitată putere, așa cum îi opunem viitorul, o altă ficțiune, mai liberă, mai aeriană decît trecutul, deși misterios înrudită cu acesta. în ordine existențială, firește, trecutul e slab ca orice fapt fictiv. Este, după cum spune Valéry, "locul formelor fără puteri; noi trebuie să
Trecut prezent, prezent trecut by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10574_a_11899]
-
o prea limitată putere, așa cum îi opunem viitorul, o altă ficțiune, mai liberă, mai aeriană decît trecutul, deși misterios înrudită cu acesta. în ordine existențială, firește, trecutul e slab ca orice fapt fictiv. Este, după cum spune Valéry, "locul formelor fără puteri; noi trebuie să-i dăm viață și necesitate și să-i presupunem pasiunile și valorile noastre". Adică să-l resuscităm, infuzîndu-i viața noastră actuală. Dar putem constata și un fenomen invers. Așa incorporal, fantasmatic cum apare, trecutul e apt a
Trecut prezent, prezent trecut by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10574_a_11899]
-
să-i dăm viață și necesitate și să-i presupunem pasiunile și valorile noastre". Adică să-l resuscităm, infuzîndu-i viața noastră actuală. Dar putem constata și un fenomen invers. Așa incorporal, fantasmatic cum apare, trecutul e apt a ne spori puterile în raport cu prezentul, a ne ajuta uneori considerabil să-l discernem, să-l organizăm, să-l înțelegem. Rafinat, esențializat, estetizat, timpul revolut aruncă asupra zilei de azi, compozite, confuze, apăsătoare, fasciculul său de lumină, restituind, la rîndu-i, energia ce i-a
Trecut prezent, prezent trecut by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10574_a_11899]
-
divinitatea, persoana, națiunea, asceza și competiția au încetat să mai fie principii de conduită umană, acolo deșertul valoric al societății consumiste se află în deplină vigoare. Într-un asemenea deșert, valorile tradiționale americane, cele pe seama cărora America a devenit o putere mondială, sînt pe cale de extincție. Mai precis, dinamismul american (spiritul întreprinzător și credința în progres), individualismul american (libertatea individului și libera asociere între indivizi), religiozitatea americană (cultivarea trăsăturilor de caracter și a valorilor morale) și patriotismul american (încrederea în guvern
Religia confortului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10626_a_11951]
-
ei). Numele acestei persoane - Andrei Marga - e cunoscut tuturora, dar, straniu paradox (!), pare a fi ignorat de însăși alianța politică din care dl Marga face parte. Mi se pare că alianța a săvîrșit o greșeală monumentală atunci cînd, venind la putere, l-a sacrificat pe Andrei Marga, din motive obscure (deși dl Stolojan se angajase public să-i încredințeze postul de ministru), preferîndu-l pe dl Miclea, iar după demisia acestuia, pe dl Hărdău. Ca să nu fiu rău înțeles, precizez că actualul
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
în urmă sub raportul salariilor și al infrastructurii școlare); depolitizarea (ar fi de dorit ca funcțiile din învățămînt, de la ministru și pînă la ultimul funcționar din sistem, să fie atribuite pe bază de competență și nu de afiliere politică); descentralizarea (puterea locală trebuie să ajungă treptat să preia administrarea întregului învățămînt public, cu excepția universităților, cărora să li se recunoască maximum de autonomie; ministerul să-și reducă progresiv atribuțiile de administrare, concentrîndu-se asupra rolului său metodologic, de elaborare legislativă și control; comisia
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
Emil Brumaru Moto: Iubito, nu deceda Căci nu am ce mai pupa! Fir de iarbă groasă Clipa-i puturoasă Puterea mă lasă Umblu bleg prin casă Pe covoare groasă Că eu plec și tu rămîi Pupa-ți-aș ochii verzui Dragostea mea de pe urmă Mă duc dracului de-acumă Să-mi scurme mormînt-o turmă De porci în rît cu parfumă Uuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuu
Cînticel din păhărel by Emil Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/10636_a_11961]
-
nimic de pierdut. Chiar dacă nu a fost niciodată atrasă de ideologia și, mai ales, de metodele mișcării legionare, ea înțelege perfect mecansimul prin care foarte mulți tineri, unii extrem de inteligenți, au căzut în mrejele ei: "Eu nu am avut nici o putere sau chemare în această direcție. Am constatat, am comunicat opiniile mele între intimi, i-am prevenit, într-un fel. Nu ascund însă că m-a atras sinceritatea... da, sinceritatea acestei mișcări, într-o țară total coruptă. Mai întîi de turci
Învingători și/sau învinși by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10634_a_11959]
-
boțităț), în nu mai mică măsură eul însuși nu-și poate inspira încredere sieși, ajungînd la un antinarcisism răsfrînt în accente acute: "știu, știm, știu că știți, știm că știu: ajunși în pragul degradării/ psihice... o, de ce/ n-am eu putere, înțeleptule: să elimin această băutură/ scîrbavnică, ura -/ ura de tine însuți, lipicioasă, numai miere, pufnind pe nas și pe urechi,/ care mă răstignește fără motiv... aici te înșeli,// te răstignește din/ motive bine determinate, metafizice" (Nervi șEști ca o carte
Realul fictiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10640_a_11965]
-
numai după ce a căpătat protecție din partea Statelor Unite, Vladimir Tismăneanu a fost unul dintre demolatorii competenți ai regimului comunist din România în întregul său. Tismăneanu a evaluat cu aceeași lipsă de iluzii și regimul dejist și ceaușist, descriind mecanismele luptei pentru putere în PCR cu o viziune de ansamblu pe care foarte puțini au avut-o. Acest politolog, acuzat azi de infiltrare, a desființat printre primii așa-zisa atitudine patriotică a regimului Dej de după moartea lui Stalin. În timp ce în URSS a existat
Atacuri nedrepte by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10629_a_11954]
-
degradează și se estompează în indiferența totală. Deși putea duce la anarhie morală sau, cel puțin, la contemplativitate pură, sensul acut și prezent al labilității n-a dus nici la una, nici la alta; nimicind până și germenele voinței de putere, în virtutea paradoxului trăit de oricine din noi, a lăsat neatinsă necesitatea activității spirituale dezinteresate, care, lipsită de finalitate, fatală, irațională și irezistibilă, domină, astfel, într-un peisagiu de cenușe" (finalul capitolului XXXV din Memorii II). Mărturisirea fondului psihologic generator al
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]
-
poate. După cum e la fel de plauzibil ca, stând sub vremi, condeierii să nu mai facă distincția între lucrurile importante și jocurile cu mărgele colorate. Prin spiritul de castă impus în țările unde au ajuns la conducere, prin cultul liderului și prin puterile discreționare ale clicii de la vârf, comunismul devine, la început, o plagă morală, pentru ca ulterior să se metamorfozeze într-un cancer al întregii societăți. Astfel e posibil ca un tiran precum Castro să ajungă la o avere de aproape un miliard
Barba de-un miliard de dolari by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10633_a_11958]
-
ea, dar și a ști, în sinea ta, că știi și a transmite mai de parte. A posedă trecutul e o formă de bogăție care ne împiedică să pierdem sau să ne stricam vii torul”. Capcană: viitorul vine, legic, peste puterile noastre de a întrerupe comunicarea temporalităților. Viitorul osmozează, treptat, cu trecutul, pește capetele noastre - prin legea cosmică a Samsarei indice. Numai un ignorant și un om lipsit complet de spirit de observație, nu-și da seama că volumul „Amintiri din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
din neputința Lui Dumnezeu. 1088. Durerea este oglindă prin care trebuie să ne vedem putință de a schimba ceva pe fata ridata a lumii. 1089. Focul este forma cea mai superioară a purității țăranii din noi ce ajunge cenușă. 1090. Puterea este o culme măcinata mereu de viscolul păcatului până ce dispare definitiv. 1091. Orgoliul este supunerea oarbă în fața speranței. 1092. Trufia este un șomaj al gândirii. 1093. Banii sunt modul cum percepem lumea. În cazul de față fără nici o valoare spirituală
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ereditarele delicte, furturi tradiționale, incriminate de oficialii timpului. Măsurile au fost dure. Pentru câteva excepții au avut de suferit mulți nevinovați din rândurile acestei etnii. Eliberați din Transnistria, de către Armata Roșie, în 1944, se vor răzbuna, după venirea comuniștilor la putere, fiind promovați că activiști, primari, directori sau ofițeri școlarizați la intensiv. Stradă Unirii din perioada interbelică avea ceva aparte. Pe langă statutul de Corso mirific, prezența librăriilor-altare, aducea elevilor un sentiment de luminare. Cand școlarii treceau pragul acelor temple administrate
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cu mult față de valoarea necesară de 62 de miliarde de lei. Cu acesti 70 de miliarde de lei plătim salariile și pensiile, până la sfârșitul anului, dar le plătim mărite cu 1 sau 2 la sută, că omul să aibă o putere de cumpărare puțin mai mare decât o avea înainte din salariu. Astfel încât să poată cumpăra de pe piața mai multe bunuri de consum, bunurile de consum de care are nevoie. Precizam, salariile vor fi formate din aceste două segmente, salariul vechi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
a fost micșorat salariul) sub formă de bonuri valorice. Astfel că salariul meu va fi acum, cu cei 27 la suta bonuri valorice, mărit cu 2 la suta. Da, acum salariul meu format din lei plus bonuri valorice are o putere de cumpărare mai mare. La fel se procedează și în cazul pensiilor. Pentru domnul Ion Ionescu pensia nouă va fi formată acum din pensia veche (pe care o primea înainte de a intra în vigoare această măsură) minus 18 la suta
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
acum deci și salariul și pensia mărite, datorită utilizării acestor Bonuri valorile. Cu alte cuvinte România va ieși din această Criză financiaro-bugetară nu micșorând salariile și pensiile ci mărindu-le cu 1 sau 2 la suta ! Tocmai pentru a mări puterea de cumpărare a oamenilor, și consumul, care la rândul lui pune în mișcare întreaga Mașinărie economică, reia procesul economic pe un nivel mai înalt. Altfel spus produce Creșterea economică de care aveam nevoie. Patronii la fel se împrumuta în bancă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de binevenită în istorie încât ar merita premiul Nobel pentru Economie! Precizam: salariile și pensiile nu pot fi mărite oricât, folosind bonurile valorice, (pentru că am crea inflație) ci numai cu puțin, cu 1 sau 2 la sută, cât să mărească puterea de cumpărare a oamenilor, cât să mărească puțin Consumul, ca să deblocheze Circuitul procesului economic, pentru a fi reluat pe un nivel mai înalt. În același timp și patronii vor primi și ei salariile mărite, (formate din lei plus bonuri valorice
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]