9,450 matches
-
LANGUAGE.BLOOD. Autor: Ion Cârstoiu Publicat în: Ediția nr. 1550 din 30 martie 2015 Toate Articolele Autorului Am vorbit de lanțul semantic soare-foc- flacăra, lumină-roșu-sânge-rană-vin. • Lat. sanguis are originea necunoscută. În Pași ... noi l-am dedus din chin. sang „a răni“, dar acum vedem o relație cu sngi „soare“ în limba khasi din India. Gr. haima, de asemenea cu et. nec., se apropie după opinia noastră de kham „soare“ în indiană, țig., nagameză, dar și de hama „soare“ din zoque de
THE ORIGIN OF LANGUAGE.BLOOD. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340987_a_342316]
-
fi, pus la punct și serios Litera "V", te dă de gol : rămâi un om misterios ! Prin pana ta, eu aud glasuri (ca un ecou), de pescăruși Ce țipă, dar pe tonul dulce : cu bucurie, jucăuș ! "Călugărul", așa complex, prin rănitu-i ideal Trece cu mult de Patrie, în plan internațional ! Îți mulțumesc pentru "combustii" ! sufletu' mi-au pus pe jar Să ard empatic lângă tine ( și personaje !), că ai har ! N.B.: Oricine dorește, poate folosi poziile scrise de mine (menționând
PRIN CARTEA TA EU ARD EMPATIC. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341027_a_342356]
-
uitarea Dar nu era decât delirul înghețului. AROME DE IARNĂ Ninge ascuțit și aspru în vârtejuri de vânt Peste mirosul lemnului verde proaspăt despicat Înfășurat în vălătuci de cenușă Amestec de lumină și întuneric La porțile vraiște ale dimineților Diamante rănesc privirea în răgazul amiezii Din albul țintuit cu săgeți de soare O moină plăpândă însoțește amiezile Cu aromă de piele tânără spălată de ploaie Cerul în asfințit Se răsfrânge zmeuriu pe acoperișuri Și intră verde hialin în noapte Ca într-
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
ades mă doare, Minunea ei e-n ochii mei, Nepieptănata iese-n stradă Și fug s-o prind, împiedicată, Să o feresc de rău s-o vadă, Nu-i pasă ei, nerușinata, Ca un copil mi se julește, Genunchii-s răni și mă gândesc, S-o tund aproape băiețește, De-aș mai putea să o iubesc... Și uită unde-și pune vină Și minte uneori să scape, Dar când mă uit la ea, lumina Mă doare pe-ale mele pleoape, Fug
SUNT MOARTĂ DUPĂ VIAȚĂ de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341049_a_342378]
-
Brîndușa Maria Meruțiu Publicat în: Ediția nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Învață-mi sufletul, să nu-ți mai ducă dorul, învață-mă, să uit de azi ce e amorul...! Învață-mi gândul, să nu mă mai rănească, învață-mă uitarea tu, inimă străină și albastră. Învață-mi visele, să se piardă în zare, învață-mă, să-mi înec tristețea-n valuri de soare! Învață-mi buzele, să-ndulcească-al meu plânset, învață-mă, să-ncrustez în lacrima-amară un
ÎNVAȚĂ-MĂ! de BRÎNDUȘA MARIA MERUȚIU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341091_a_342420]
-
asemănătoare cu ale sale. Știa că băiatul se refugiase în tăcere. Era conștient că era un copil tăcut dar isteț, cu personalitate puternică. Într-un fel era cel mai apropiat de firea sa însă mai interiorizat. Nu dorea să-l rănească. Era curios cum îi va pregăti Alma pe copii ,pentru serata ce avea loc peste o lună. Cu siguranță Beth va fi un spin pentru domnișoara guvernantă. Lordul zâmbi încântat la ideea că Alma va pierde lupta cu ambițioasa lui
MY LORD (3) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/341184_a_342513]
-
apucat să îndepărteze ramurile spinoase ce-l umbreau. Înfuriată, Iarna a chemat crivățul care a suflat asupra ghiocelului... și l-a înghețat. Blânda Primăvară a acoperit clopoțelul fragil, cu palmele ei încălzite. Dar, din nebăgare de seamă, zâna s-a rănit într-un spin, și o picătura de sânge s-a prelins pe ghiocel. Căldura sângelui a dat puteri florii să reînvie. Astfel, Iarna a fost învinsă. De atunci, roșul din șnurul Mărțișorului simbolizează sângele Primăverii... căzut pe albul zăpezii. Înțelepții
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341295_a_342624]
-
noapte. Totul îmi era ciudat. Mă tulbura și durerea și bucuria îmi aduceau și-ntuneric și lumină. Doream să mă sinucid cu cuțite de blestem. Acea noapte. Era îngrozitor când te loveau razele apusurilor târzii. Și porumbeii tindeau să le rănească în zbor Ceva îmi era tulbure acea noapte zgomotoasă pe care o dansam cu tine siluetă a dorințelor mele. ****************** VISUL NOPȚILOR TALE Viața ta o fi fost oare poveste sau un vis al nopților. Ca apusurile tale să se deschidă
DRITA NIKOLIQI BINAJ de BAKI YMERI în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341310_a_342639]
-
dezvăluit adevărata identitate. Văduva, auzind că are în casa ei un căpcăun, a izbucnit în țipete, încercând să-l alunge cu ce avea la îndemână. Astfel că, a nimerit un vas cu fasole. Demonul, speriat de țipetele văduvei dar și rănit de fasolea aruncată în el, a luat-o la fugă, părăsind casa. În urma acestei întâmplări, văduva a devenit mai înțeleaptă, renunțând la lăcomie. Cu prilejul festivalului, japonezii consumă fasole, preparate cu orez și alge, fructe de mare, ”mame maki”, ”yasai
JAPONIA-FESTIVALURILE DE PRIMĂVARĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341346_a_342675]
-
Acasa > Strofe > Creatie > CUM AȘ PUTEA? Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 466 din 10 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Cum aș putea, să nu-ți cer să mă ierți, Când zilnic eu te răstignesc pe cruce? Și Te rănesc mereu, Tu, însă, mă iubești Chiar de mă lepăd, de numele Tău, la grea răscruce. Cum aș putea, să nu te simt mereu, Prin îngerul ce mă veghează pas de pas? De pe mânia oarbă-mi ridici vălul greu Și scâncetul
CUM AŞ PUTEA? de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341449_a_342778]
-
a luminat cuvântul... ce imne se vor naște în femeie ? Cometele iubirii însetează ninsorile mai arse în sărut, ce duh a zămislit adânc femeia - a infinita punte de trecut? Ce rugă nerostită prin cuvinte a troienit o tâmplă de poet; rănit de carnavalele tăcerii un Înger alb mi-a răsărit în piept... Referință Bibliografică: Medalion liric / Nicolae Negulescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 724, Anul II, 24 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Nicolae Negulescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
MEDALION LIRIC de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341512_a_342841]
-
perorația pe un ton înalt și prin gesturile largi, că descoperise cauza modului meu de a proceda. Dacă nu putusem să ajung până la bancă, logic nu exista decât o singură explicație: mi-era peste măsură de rău! Poate chiar fusesem rănit!... Explicația lui stârnise numaidecât o explozie de voci, gesturi și priviri compătimitoare. Cea dintâi care se hotărâse să treacă la acțiune fusese o băbuță cu fața adânc ridată, ea se apropiase de mine scotocind în poșeta ei veche împodobită cu
POPAS ÎN CICLADE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341482_a_342811]
-
Acasa > Impact > Scrieri > MÂNTUIREA II Autor: Borchin Ovidiu Publicat în: Ediția nr. 1135 din 08 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Tabla Își plecă capul, se simțea realmente neputincioasă ... își rănise un prieten. Îl întâlnise cu cinci ani în urmă, pe stradă precum te poticnești de o piatră. Era tipul de om ce irita din prima clipă dar avea o voce ce era capabilă să topească munții, caldă, masculină și fermă
MÂNTUIREA II de BORCHIN OVIDIU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341994_a_343323]
-
fost stabilite de Pușkin. Ele nu dădeau șansă de supraviețuire pentru amândoi, datorită distanței mici de la care se trăgea - 20 de pași. Se întâmpla pe-o cărare îngustă, înzăpezită. Dantes trase primul. Pușkin căzu. Reuși însă să tragă și îl răni pe adversar la braț. Peste două zile, în agonie, se stinse. Ceasornicul din camera poetului fu oprit de prieteni exact la ora morții. Și așa a rămas încremenit până astăzi. Astfel trecu în neființă cel mai mare poet al Rusiei
RELIGIA DRAGOSTEI. (3) de DUMITRU MIRCEA în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342045_a_343374]
-
ispitele, păcatele și viciile. Necontenit este izvor de mângâiere și tărie. "N‑am avut nici o supărare, spunea Montesquieu, pe care o oră de lectură să nu o fi risipit. Ori de câte ori te simți nefericit și ai nevoie de uitarea necazurilor tale, rănit de loviturile vieții, dorești un mângâietor suprem, când plictisit de banalitățile și vulgaritățile mediului aspiri la o societate aleasă, când vrei să plângi său să râzi de nimicurile de aici de pe pământ în tovărășia unui spirit binevoitor, atunci n‑ai
“VOUĂ TINERILOR, VĂ ZIC: TRĂIŢI-VĂ TINEREŢEA!” de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1055 din 20 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342123_a_343452]
-
cum spuneți. Nu am făcut nimic în plus decât ar fi făcut oricare om de bună credință în situația mea. - Vă mulțumesc domnule Dunca, atât în numele meu, cât și al soțului și mai ales al fiicei noastre. Acolo v-ați rănit la mână? Vă văd bandajat. - Da, acolo. Nu-i cazul cu mulțumirile doamnă. Haideți să trecem la scopul întâlnirii. Aveți obiecțiuni la condițiile de desfășurarea contractului, al prețului, sau al modului de plată? - Stați că nu-mi revin din surpriză
ROMAN 2 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342153_a_343482]
-
că sunteți niște hoți. Mă faceți de râs. Astea-s lucruri furate ? Auzi ? Bibelouri !.... Păi cine dracu mai cumpără azi bibelouri, mă ? Babele care nu au bani ? - Mai cumpără câte o amărâtă, că le dau ieftin - încercă o justificare Balconistu rănit în orguliul său de șef de spargeri-case și cu ștate vechi. - Gura ! - ridică tonul criticul de hoți. Uitați-vă și voi la voi în ce hal arătați! Astea-s fețe de infractori ? Nu văd o cicatrice, nu văd o mutră
TREI DINTR-O LOVITURA de LICĂ BARBU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/342132_a_343461]
-
acordat societății pentru a se putea elibera de servituțile dedublării. Puritatea, curăția, sinceritatea, spontaneitatea și curajul tinerilor în analizarea, cu multă obiectivitate și imparțialitate, a problemelor lumii post - moderne pot veni în sprijinul maturilor și al vârstnicilor - care sunt generații rănite de atâtea experiențe negative și dureroase. Aceștia, la rândul lor, i-ar putea apăra pe tineri de a mai trece din nou prin astfel de experiențe!... Tinerii trebuie să fie chemați să facă parte din viața de zi cu zi
DESPRE MISIUNEA TÂNĂRULUI ÎN SOCIETATEA CONTEMPORANĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342175_a_343504]
-
ființial: Am întrebat o capră de ce este capră / iar ea de mirare / era cât pe ce să moară, / și a început să scoată fum din ea... / ... / și mi-am luat capra de funie / și șchiopătând de pe piscul Araratului, / care-mi rănise talpa dreaptă / am coborât cu capra la vale. («Arghezi 2» / Cărțile sibiline, 1995 - SÎng, 322); Nu credeam să-nvăț / a muri vreodată, / nu credeam să mă zarzăre / să mă piază de mugure / înlăuntru de roată. / Nu credeam să mă stele
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > CUM POT DOAR EU Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 810 din 20 martie 2013 Toate Articolele Autorului Giocondică și ireală Monalisa Cu zâmbetul de opium discret Ce porți de rai în vis deschis-a Și răni în inima unui poet, Cu aripi ca de înger peste gene, Cu ochi himerici, hipnotici, abisali, Cu buze din nectar de sânziene, Cu nuri serafici voluptoși, carnali, Cu pântec de fecioară-n agonie, Cu sâni ce Dumnezeu i-a plămădit Cu
CUM POT DOAR EU de ROMEO TARHON în ediţia nr. 810 din 20 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342237_a_343566]
-
că omul, în slăbiciunea lui sufletească, este plecat spre sentimentele cele rele, adesea simțind pentru semenii săi invidie și ura, uitând să reverse asupra acestora dragostea și bunătatea. Și dacă din acestea, sau din alte pricini, sufletele lor s-au rănit de ură cea de diavol sădita și ascultând glasul aceluia au pus asupra vieții fraților lor intru Domnul orice legătură diavoleasca, tu, Sfinte Mucenice Ciprian, împreună cu Sfântă Mucenița Iustina, zdrobiți cu puterea voastră toată această lucrare, arătând prin această că
RUGACIUNE CATRE SFINTII CIPRIAN SI IUSTINA de RUXANDRA CROITORU în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/341795_a_343124]
-
sensurile împlinesc ovalul horelor și rotundul ceasului devine absurd acele sunt încercări, mână blândă a versului? clopotul tace răstignit în turn așteaptă miezul nopții după ce Omul Fiul Iubirea își va reîntoarce Chipul Sfânt către pământ iar coroana în care spinii rănesc adevărul se preface în aurul vechi dăruit omului cale esență bucurie sens când Poezia Învierii va răsuna clopotul și mâna blândă a versului vor părăsi arena loviturilor pentru a ajunge în grădina în care verbul a fi redevine în cruce
CLOPOT ŞI VERS de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341852_a_343181]
-
omenească, Și cum se simte spicul în ochi-aprinși rodit? Nereținându-și jalea, fulgerul trimis e să lovească Cerul sufletesc de nori răutăcioși acoperit. Așa senină ploaie, dar uite că nu trece, Ci în dureri adânci pâraiele-și revarsă, Și îmi rănește graiul, dansul ei cel rece - Și eu, copil naiv, o tot adun în plasă, Așa cum ochii mamei îi tot adun în mine Cu tot ce au văzut în viața lor frumoasă, - Dar ochii părintești, în loc să mă aline, Mă izgonesc în
CUVINTELE MELE de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341891_a_343220]
-
care s-a desprins din zid și a căzut, răspunse Ponțiu Pilat cu un calm pe care cu greu îl mimă. Picătăturile de apă se prelingeau pe tâmplele sale. -Dacă v-ar fi lovit în cădere ilustre, v-ar fi rănit serios, conchise centurionul. Eu m-am temut că e cineva care v-a atacat când am auzit zgomotul acela, și de aceea am ieșit cu arma în mână. Trebuie că v-ați speriat puțin ilustre însă aici la Ierusalim nu
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN). FRAGMENTUL DOI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341857_a_343186]
-
atacat când am auzit zgomotul acela, și de aceea am ieșit cu arma în mână. Trebuie că v-ați speriat puțin ilustre însă aici la Ierusalim nu ești sigur de nimic. La Cezareea e altfel... -E adevărat că mă putea răni, spuse el ștergându-se din nou cu prosopul aflat pe masă. Tăcură un timp amândoi. -Ce vești îmi aduci Luculus Brassus? întrebă procuratorul. -Aduc vestea că Nazarineaul e mort, zise acesta sec. Exact în momentul când s-a cutremurat pământul
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN). FRAGMENTUL DOI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341857_a_343186]