3,256 matches
-
pentru a le obține și concesiile ideologice și politice care i-au permis să se mențină cronicar literar ani și ani de a rândul. Înțeleg ca fostul exilat să fie invidios și amar, dar nu admirativ. Cotidianul, 9-10 februarie 2002 Răsfoind revista 22 Am avut ocazia, datorită unui prieten care a primit un maldăr de exemplare din România, să răsfoiesc câteva numere ale revistei din ultimele luni ale anului 2001. Trebuie să spun din capul locului că am avut totdeauna stimă
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
și ani de a rândul. Înțeleg ca fostul exilat să fie invidios și amar, dar nu admirativ. Cotidianul, 9-10 februarie 2002 Răsfoind revista 22 Am avut ocazia, datorită unui prieten care a primit un maldăr de exemplare din România, să răsfoiesc câteva numere ale revistei din ultimele luni ale anului 2001. Trebuie să spun din capul locului că am avut totdeauna stimă pentru ținuta intelectuală a acestei reviste, chiar dacă uneori a publicat și afirmații calomnioase fără să-și dea prea multă
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
nu se prea scrie despre cărțile mele. Lui Pastenague îi dă mâna. Soarta lui literară nu depinde de criticii români. Pe de altă parte, de la o vreme încoace s-a apucat și el să scrie critică: ia o carte, o răsfoiește, pe urmă dă cu banul. E un mod destul de echitabil de a face critică. Autorul cărții are o șansă din două. 50%! Un om politic ar fi încântat să obțină un asemenea procentaj. Nu știu cum face Pastenague că poate discuta în
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
ai fost la Săpânța, ai văzut cimitirul? — Închipuie-ți că am fost! Cu Groșan și cu Vulturescu. Din păcate era încă iarnă, zăpadă; la început de martie. La Săpânța trebuie mers vara sau toamna, ca personajele din romanul meu. Am răsfoit și un album în culori... Ion Pop e un om prea delicat ca să mă ia peste picior, cum poate aș fi meritat. Pentru că e adevărat că în excursia din Maramureș mai mult am băut horincă decât am admirat ce era
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
comercial cu margarină pe bicepși atrag privirile, sponsorii uneori înfierbîntă mințile oamenilor, bogați și săraci deopotrivă. Alteori, în ring urcă domnișoarele. Picioarele lungi ale RoXenei - în viața pașnică, Roxana Ciuhulescu - lovesc nemilos, sînii, alintați de milioanele de priviri care au răsfoit Playboy-ul, tremură în frenezia luptei. Coapsele nu se mai întind lascive pe capotele diverselor limuzine, ci se încordează în urmărirea adversarei. Gingășia Nikitei, fata care nu cîntă atunci cînd trebuie să vorbească, ci vorbește atunci cînd trebuie să cînte, debordează
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Alecu Văcărescu și al Elenchii Dudescu. Îndeosebi informația sa e italiană, în direcția canțonetiștilor și anacreonticilor veacului XVIII, de felul lui Savioli, Giovan Gherardo de' Rossi și Iacopo Vittorelli. Din Metastasio traducea La partenza. Pe de altă parte vedem că răsfoia pe Escouchard-Lebrun, pe Gentil-Bernard. Titlurile abstracte ale poeziilor sale (Adevărul, Călătoria, Neîncrederea, Pacea, Simpatia, Despărțirea, Imaginația, Judecata, Caleidoscopul, Ochianul, Ceasornicul îndreptat, La pahar) aparțin poeziei didactice în general. Încercări de a dezvolta proverbe fie și în poeme simple nu se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
debută și Duiliu Zamfirescu (1858-1922). Apoi se îndreptă spre un "clasicism" care e în fond acela al lui V. Alecsandri din Rodica: o sensualitate vaporoasă și dulceagă, un horațianism prin pana lui Naum și a lui Ollănescu. În Italia poetul răsfoi mult pe Carducci, și ale sale Imnuri păgâne imită în titlu celebrele Odi barbare. Boul lui, cu toate protestele, e rudă cu solemnul bove carduccian, însă melancolic, în stil volneyan. Clasicismul lui Zamfirescu e acela rece al lui De Bosis
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în așteptarea loviturii. Danton, întorcîndu-se biruitor, pică de somn și întreabă casnic: "Ce-i asta?... De ce nu mi-ați făcut patul?" În plină încordare ministerială, el are timp să-și aducă aminte că era odată pasionat de Shakespeare și să răsfoiască o ediție. La Arcis sur I'Aube Danton prinde crapi, dă sfaturi la bucătărie, joacă trictrac cu un Laboulot. Și în tot acest timp mintea lui, obsedată de Franța, e frământată de vaste probleme. Lirica de război a lui Camil
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
comemorarea și împrăștierea operei eminesciene, ci la măcar un fel de „Prieteni ai ediției-monument” care să strângă fonduri și să facă propaganda trebuitoare. O asemenea carte sărbătorească ar sluji neamului nostru înmiit mai mult decât o marmură sau un bronz. Răsfoită în străinătate de mâini simțitoare la frumusețea tiparului, ea ar trezi curiozitate și simpatie pentru opera poetului și pentru poporul care-l sfințește astfel în chiar creațiunea lui. Și e nevoie de aceasta. înălțat până la geniu, coborât până la mizerie și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și literatură”, Vol. 5, 1961, p. 253, cu nota: „Pusă la dispoziție de D. Șt. Emilian, unul dintre puținii oameni în viață care l-au cunoscut pe Eminescu.” Zicem cu totul întâmplător, pentru că numai dintr-o simplă curiozitate profesională am răsfoit acest tom masiv, de peste 400 pagini, reprezentând producția anuală a Societății de științe istorice și filologice din R.P.R. pe anul 1961, unde se tratează doct despre „marii poeți” Th. Neculuță, Ion Păun-Pincio, etc și unde, desigur, întreaga istorie literară este
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
publicate de Eminescu în „Convorbiri literare” (ediția Maiorescu) și-i arată lui Al. Șerban ediția Maiorescu citindu-i din enorm de multele îndreptări de text pe care le făcuse: „Dl. Morțun mai trase o carte din rafturile bibliotecii sale. Și, răsfoind-o melancolic, spuse, vorbindu-și parcă mai mult sieși: — Aceasta este ediția princeps tipărită de Maiorescu... M-am aplecat peste paginile pe care ministrul le răsfoia cu atâta evlavie: toate aproape erau corectate cu creionul și purtau pe ici pe
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
care le făcuse: „Dl. Morțun mai trase o carte din rafturile bibliotecii sale. Și, răsfoind-o melancolic, spuse, vorbindu-și parcă mai mult sieși: — Aceasta este ediția princeps tipărită de Maiorescu... M-am aplecat peste paginile pe care ministrul le răsfoia cu atâta evlavie: toate aproape erau corectate cu creionul și purtau pe ici pe colea strofe adăugite. — Cât am muncit ca să restabilesc textul adevărat al poeziilor... mă lămuri d-nul Morțun. Am fost stăpânit odinioară de dorința de a scoate
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ar fi fost reținute de Gruber și, după moartea sa, ar fi fost vândute ca hârtie netrebuitoare de către soția lui, Virginia Gruber. Greu de crezut, greu de infirmat. Rămâne cert faptul că Eduard Gruber a avut în mână și a răsfoit aceste manuscrise. El a avut acces, de altfel, și la manuscrisele lui Eminescu și anume, la scrisorile poetului către Veronica Micle pentru că în „Arhiva”, revista lui A.D.Xenopol, publică o asemenea scrisoare în nr. din octombrie 1890, anul în care
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
1. CU OCHII LARG îNCHIȘI ... Citesc abia acum seria se studii și articole reunite de Călin L. Cernăianu sub titlul „Conjurația anti Eminescu” în revista „Semnele timpului. Pagini pentru cazuri extraordinare”, Nr. 3-5 (2002) pe care mărturisesc a le fi răsfoit de câteva ori găsind cele mai ușoare pretexte să le pun deoparte (mai ales antiintelectualismul agresiv al autorului, care ritmează ca o perdea intermitentă drumul spre un posibil contact cu informația, a constituit, cred, reașezarea aproape mecanică a acestei cărți
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ale Instituțiilor lui Justinian, vizitate de către autor, pe domeniul istoriei literare. Mă refer, așadar, la zone mai umede, unde omenescul pare, totuși, îngăduit. Găsesc, în fine aici, și nu în sutele de pagini publicate ulterior de către autor, pe care le răsfoisem cu aceeași indispoziție fizică, de altfel demonstrația sa că doctorul Al. Șuțu ar fi scris un text larg despre boala lui Eminescu. Credeam că este o neînțelegere; nu, Călin L. Cernăianu consideră că a descoperit raportul medical întocmit imediat după
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
au scris în permanență. O spune franc Gellu Naum, într-un text din volumul Poetizați, poetizați (1970): „Am cu mine tristețea profundă a poeților care, toată viața, dar toată viața, s-au căznit să nu facă literatură, și până la urmă, răsfoind cele câteva sute de pagini, au descoperit că n-au făcut decât literatură”. Repere bibliografice: André Billy, La Littérature française contemporaine, Paris, 1927; Marcel Raymond, De Baudelaire au surréalisme, Paris, 1933, 252-282, passim; ed. (De la Baudelaire la suprarealism), tr. Leonid
SUPRAREALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290021_a_291350]
-
mai sigur. * Din pat, privesc îndelung biblioteca: nu una, ci zeci de cărți mă cheamă. Pur și simplu, mi s-a făcut dor să citesc! Pe un raft s-au adunat „noutățile”, volume diverse de care abia m-am atins, răsfoind numai cîteva pagini sau consultînd sumarul. Mai sînt apoi, văd, ici-colo, „restanțele”, volume a căror lectură n-am dus-o la capăt. Toate mă atrag acum și mă invită să le deschid. Va fi, prevăd, un adevărat embarras du choix
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
stăpînă a grădinii și casei noastre. A potopit-o cu vorbe în stare să frigă obrazul celui mai nesimțit dintre oameni. Apoi, în următoarea repriză de somn, l-am visat pe Mișu Sabin (mort în același an). Venise la redacție, răsfoise revista și se oprise la un lung articol semnat de Eugen Jebeleanu. Era mai puțin amuzant decît îl știam, dar totuși destins. Purta palton, iar în mînă ținea o căciulă de miel, cum nu cred că l-am văzut vreodată
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
un pic și sufletul, nu iau micul dejun în fugă, iar cînd, după cafea și nelipsitul „ceai tare”, ajung la „masa de lucru”, înainte de a reciti puținul ce mi-a ieșit de sub condei în ziua precedentă, mă simt ispitit să răsfoiesc o revistă sau o carte. Șirul acesta de „mici ocupațiuni” îmi arată că mă curăț destul de încet de noapte, că mă dezmorțesc și mă „încălzesc” greu. Chiar dacă aș scrie ceva înainte de ora nouă, aproape sigur nu mi-ar plăcea. Mă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ales prea bine destinatarul: l-am respins! * Dacă aș fi devenit farmacist, cum aveam în intenție la sfîrșitul liceului, ar trebui, poate, să redactez, ca Teodor Lerescu, fostul meu coleg, pliante și broșuri de popularizare, dintr-acelea ce zac (am răsfoit azi două, în timp ce așteptam să intru la doctor) pe măsuțele din holurile dispensarelor și policlinicilor. Deși utile, cu informații minime și sfaturi lesne de înțeles despre igienă și medicație, ele nu mi-ar satisface cîtuși de puțin veleitatea de „autor
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
o spună și mulți din presa locală, însă unii n ar recunoaște că s-au dezobișnuit să citească nici să-i pici cu lumînarea. Dovadă că, în anii precedenți, doi de la „Steagul” nu s-au sfiit să ne fie șefi! Răsfoind colecția ziarului din 1963, descopăr că Cicerone Cernegura, fostul coleg de redacție, stabilit actualmente la Roma (am fost unul din cei care i-au „girat” plecarea, lucru exploatat ulterior de Calimandric și de alți neprieteni), nu e numai autorul Cazului
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
care am ajuns e că a trebuit mai întîi să se ivească în minți ideea limitelor temporale, a importanței, dar și a efemerității vieții individului, pentru ca Anul Nou să capete însemnătatea pe care o are acum. Încerc să mă verific, răsfoind în grabă cîteva volume de corespondență ale scriitorilor români din secolul trecut (M. Kogălniceanu, D. Bolintineanu, C.A. Rosetti). De Anul Nou, ei își felicită destinatarii, dar nu arată că i ar preocupa în mod deosebit această sărbătoare. Anul Nou
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mai multe măsuri și un mers în zigzag. Ieri, pe un ton imperativ, a fost blocată publicarea paginii despre Mircea Eliade. Le am comunicat imediat vestea proastă autorilor care aveau articole în ea: Gheorghe Grigurcu, N. Nicolescu, Constantin Trandafir. Astăzi, răsfoind revistele, constat însă că „Tribuna” și „Cronica” scriu despre Eliade. Sînt, probabil, ultimele articole dintr-o serie aprobată anterior, totuși pe cei cărora le-am cerut colaborarea faptul îi va contraria. În aceste condiții, ce credibilitate mai are cuvîntul unui
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
li-i de ajuns că iau 50, 100 de lei în plus peste leafă, la colaborări. Un muncitor nu-i ia!” N-am comentat în nici într un fel monologul său. După o pauză de un minut, cît a mai răsfoit dosarul, iar eu am privit pe pereți, m-a asigurat că n-are să raporteze mai departe aceste „abateri”: „Cum să-i spun primului-secretar că niște scriitori, niște oameni de cultură se pretează la așa ceva!” Părea sincer uimit și rușinat de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
poporul n-a fost mai strîns unit în jurul partidului și al conducătorului său” sînt pur retorice. Poporul, Cîrmaciule, suferă de anomie. *„Parcă trebuia să-ți iasă un articol în ziarul de azi, dar nu-l văd”, îi zic lui Sp., răsfoind „Steagul roșu”. „Da, n-ai văzut însă pe cine au preferat ei să scrie despre problemele culturale? Pe Enășoae! Am de-acum un motiv să-i refuz. Bine a făcut Genoiu că i-a sictirit. Dacă e cazul, renunț și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]