3,277 matches
-
a tulburării simțurilor"34. Într-o scrisoare din 1 decembrie 1918, adresată unei oarecare doamne Bulteau, Catherine Pozzi evocă această amintire care o marcase. Povestește că într-o după-amiază, aflându-se într-un salon întunecos unde, pe un pat scund, răsfoia un album de desene alături de Georgie, tânăra femeie se culcase efectiv peste ea. Georgie era probabil aplecată spre Catherine, vrând poate să-i vorbească... "Și apoi dând să apuce nu mai știu ce se apleacă dintr-odată înainte cu o
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
tratamentul folosind enunțuri de tipul: Te voi învăța cum să-ți controlezi fricile, cum să te confrunți cu situațiile de care te temi și cum să-ți gestionezi îngrijorarea. Iată un ghid practic ce descrie tratamentul. Ia-l acasă și răsfoiește-l. Nu uita să-l aduci la următoarea ședință, cînd vom începe să-l punem în aplicare. 3. Ședințele de terapie ale pacientului vor fi frecvente de obicei, mai mult de una pe săptămînă , fiecare fiind dedicată unei secțiuni a
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
ciudată; * când se recurge la ambiguitate; * când se vorbește prea mult; 2) obstacole comportamentale: * când se evită privirea directă în ochi; * când pari plictisit; * când transmiți semnale ciudate: înclinații ale capului, bătăi din picioare; * când privești ostentativ la ceas; * când răsfoiești ziare, hârtii; * când interpretezi greșit anumite comportamente; * când faci confuzii transculturale; 3) obstacole psihologice: * rușinea; * agresivitatea; * intimidarea; * folosirea greșită a puterii; * favoritismele; * prejudicii: de rasă, sex, vârstă, educație; 4) obstacole fizice: * zgomote; * alte persoane; * alte ședințe; * întreruperi din afară; * întreruperi
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
spună duhovnicului, dar răspunsul a fost ca de gheață: Poate nu capeți decât ce meriți. N-a făcut nimănui nici cel mai mic rău, s-a supus întotdeauna (cu excepția "împrumuturilor" nocturne din bibliotecă, cărți păstrate cu grijă la sân și răsfoite pe-ascuns în vreun crâng sau în scorbura unui copac bătrân), le-a făcut tuturor voia iar rezultatul a fost comportamentul îndoielnic și alunecos din partea tuturor. Sigur, ar fi mai bine să meargă la San Giorgio Morgeto unde vor să
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
ceea ce a dorit Dumnezeu. Atunci destinul e cel ce împlinește lucrarea omului? Eu nu știu ce-nseamnă destin, știu că preotul ținea mult la el, știu că păștea caprele, nu se amesteca în treburile altora și-și pierdea serile la lumina candelei răsfoind câteva cărți mari cât o cărămidă. Dar despre conjurația împotriva Împăratului? Împăratul? Cine-o mai fi și ăsta? El i-a ajutat mereu pe cei sărmani, pe cei asemeni lui, fără gânduri rele, ci cu scopul de a-i face
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
să-i înmânați lui Mario del Tufo, iată adresa lui. Și cred că n-o să uitați să-i trimiteți printr-un mesager un exemplar din poezia lui Settimontano Squilla? Va fi grija și datoria noastră. Tobia Adami luă manuscrisul, îl răsfoi în fugă și văzu că e corectat și răscorectat, pe marginea filelor se aflau frecvente variante și adaosuri. N-o să fie deloc ușor de cules. O să ne dai de veste, firește, dacă meșteșugul nostru va fi fost pe placul tău
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
slinoasă. Da, văd pe chipurile voastre că v-a îngrozit, este oleacă mai realistă decât celelalte, dar am vrut să rezum în ea torturile și batjocura și poate că am exprimat și cruzimea. Foarte impresionant, plină de forță murmura tipograful răsfoind hârtiile. Am presupus că era mult prea personală, dar durerea poetului știe să se transforme, odată cu trecerea timpului, în durerea tuturor, știe să purifice cititorul zugrăvindu-i tristețea și răul, fărădelegea și moartea. Cu siguranță. Acestea din urmă nu sunt
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
anumită comunitate, pentru a revizui propunerile pentru programe de servicii sociale și pentru a primi feedback în legătură cu diferitele formate pentru materialele educaționale. În unele cazuri, participanții au primit de citit scurte descrieri. În alte cazuri, au urmărit clipuri scurte, au răsfoit anumite materiale sau au vizionat simulări. Au discutat pe marginea opțiunilor, au pus întrebări, apoi au ales varianta pe care au considerat-o cea mai bună. Sortarea pozelortc "Sortarea pozelor" Pozele se sortează dintr-un teanc de fotografii, de obicei
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
două pagini și ar trebui să poată fi citit independent. Deși această secțiune este așezată la începutul raportului scris, se scrie, de obicei, ultima. 3. Cuprinsul. Acesta nu este necesar dacă raportul este scurt, dar îi ajută pe cititori să răsfoiască rapoartele mai lungi. 4. Scopul și procedeele. Aici trebuie să descrieți scopul studiului și să includeți o scurtă prezentare a cercetării. Gândiți-vă la publicul dumneavoastră. Probabil că persoanele din mediul academic vor dori o descriere detaliată a procedeelor, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
În ultimii șaizeci de ani, cercetările realizate prin metoda focus grup au evoluat astfel încât acum există mai multe abordări - cercetarea de piață, cea academică, cea a sectorului public/nonprofit și abordarea participativă. Cunoașterea acestor metode poate fi de ajutor atunci când răsfoiți articolele din literatura de specialitate referitoare la focus grupuri, când realizați un contract pentru un studiu efectuat prin metoda focus grup sau când pur și simplu vă informați în legătură cu procedeele alternative. Dacă nu știți că aceste metode există, diferențele pe
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
Qualitative Evaluation and Research Methods, Sage, Newbury Park, California, 1990. Citiți capitolul 5, referitor la planificarea studiilor calitative: „Designing Qualitative Studies”. A. Strauss, J. Corbin, Basics of Qualitative Research: Grounded Theory and Procedures and Techniques, Sage, Newbury Park, California, 1990. Răsfoiți capitolul 11, referitor la eșantionarea teoretică: „Theoretical Sampling”. Î. Cât de mare trebuie să fie eșantionul? sau Cum puteți face astfel de afirmații cu un eșantion atât de restrâns?tc "Î. Cât de mare trebuie să fie eșantionul? sau Cum
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
volumul de eseuri Efectul de cupolă (2005), albumul Iarna caligrafului (2010) și volumul de poezie Praful și pulberea (2010); a îngrijit volumul postum Dan Jitianu, Sinteza scenografică (2004). În loc de prefață Dragă Ioane, Se întâmplă ca de câteva zile să tot răsfoiesc (cu plăcere) cartea ta despre arta compoziției, și iată-mă scriindu-ți. Cu alte cuvinte, întrucât se sfârșește anul 2005, prima mea scrisoare din anul nou ți-o voi trimite ție. E bine măcar așa, prietene, măcar așa să mai
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
aproape la fel de rău să citești repede sau să frunzărești și, mai ales, să o recunoști. Astfel, pentru profesorii universitari de literatură ar fi aproape de neconceput să admită - și e tocmai cazul celor mai mulți dintre ei - că nu au făcut decât să răsfoiască opera lui Proust, fără să o citească integral. A treia constrângere privește discursul pe care Îl avem despre cărți. Un postulat implicit al culturii noastre este că e necesar să fi citit cartea ca să vorbești cu o oarecare precizie despre
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
ne este adesea Înfățișată. * Aceste câteva remarci ne conduc În mod logic către planul eseului. Voi Începe În prima parte prin a detalia tipurile principale de nonlectură, care nu Înseamnă doar să lași cartea neatinsă. Cărțile pe care le-am răsfoit, cele de care am auzit, cele pe care le-am uitat aparțin la rândul lor, În grade diferite, categoriei foarte bogate a nonlecturii. O a doua parte va fi consacrată analizei situațiilor concrete În care ne putem vedea nevoiți să
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
o determină să acționeze În acest mod, cu o Înțelepciune superioară celei a numeroși cititori și poate chiar, dacă ne gândim mai bine, cu mai mult respect față de carte. pagină nouă de dreapta CAPITOLUL II CĂRȚILE PE CARE LE-AM RĂSFOIT ÎN CARE VOM VEDEA, ÎMPREUNĂ CU VALÉRY, CĂ E SUFICIENT SĂ FI RĂSFOIT O CARTE CA SĂ-I CONSACRI UN ÎNTREG ARTICOL ȘI CĂ AR FI CHIAR NEPOTRIVIT, ÎN CAZUL ANUMITOR CĂRȚI, SĂ PROCEDEZI ALTFEL. Această idee a „privirii de ansamblu” nu
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
a numeroși cititori și poate chiar, dacă ne gândim mai bine, cu mai mult respect față de carte. pagină nouă de dreapta CAPITOLUL II CĂRȚILE PE CARE LE-AM RĂSFOIT ÎN CARE VOM VEDEA, ÎMPREUNĂ CU VALÉRY, CĂ E SUFICIENT SĂ FI RĂSFOIT O CARTE CA SĂ-I CONSACRI UN ÎNTREG ARTICOL ȘI CĂ AR FI CHIAR NEPOTRIVIT, ÎN CAZUL ANUMITOR CĂRȚI, SĂ PROCEDEZI ALTFEL. Această idee a „privirii de ansamblu” nu se limitează la situarea unei cărți În biblioteca colectivă. Ea privește de
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
reprezintă un caz extrem ce privește puține persoane, inclusiv printre adversarii hotărâți ai lecturii, atât e de dificil să nu citești niciodată. Un caz mai frecvent este cel al cititorului care nu-și interzice cărțile, dar se mulțumește să le răsfoiască. Personajul lui Musil este de altminteri Într-o poziție ambiguă, pentru că, dacă se ferește să deschidă cărțile, el este totuși, așa cum am văzut, interesat de titluri și de cuprins și schițează astfel, fie că vrea sau nu, o primă răsfoire
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
este de altminteri Într-o poziție ambiguă, pentru că, dacă se ferește să deschidă cărțile, el este totuși, așa cum am văzut, interesat de titluri și de cuprins și schițează astfel, fie că vrea sau nu, o primă răsfoire a lucrării. Să răsfoim cărțile fără a le citi cu adevărat nu ne Împiedică să le comentăm. Se poate chiar să fie vorba aici de modul cel mai eficient de a ni le apropria, respectându-le natura profundă și capacitatea de Îmbogățire și evitând
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
omagii” aduse lui Proust și lui Anatole France este că sfârșesc prin a arunca Îndoială asupra tuturor celorlalte texte pe care Valéry le consacră scriitorilor, Îndemnându-ne să ne Întrebăm dacă i-a citit sau dacă cel puțin i-a răsfoit cât de cât. Din momentul În care Valéry recunoaște că citește puțin și că nu se abține totuși de la a-și exprima părerea, cea mai neînsemnată dintre afirmațiile sale critice, oricât de banală, devine suspectă. Din acest punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
atunci când ne trece o carte prin mâini, să o citim de la primul la ultimul rând, presupunând totuși că această practică e posibilă. În cea mai mare parte a timpului facem cu cărțile ceea ce Valéry revendică să facă cu Proust: le răsfoim. Noțiunea de răsfoire poate fi Înțeleasă În cel puțin două feluri. În primul caz, răsfoirea e lineară. Cititorul ia textul de la capăt, apoi Începe să sară rânduri sau pagini și se Îndreaptă către final, ajungând sau nu acolo. În al
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
să se confirme, În special prin evocarea altor titluri ale lui Aristotel, că opera misterioasă este cu adevărat cel de-al doilea volum al Poeticii sale. După ce a citit prima pagină și a tradus-o În latină, Baskerville Începe să răsfoiască În grabă următoarele pagini. Dar Întâmpină o rezistență materială, Întrucât paginile deteriorate sunt lipite unele de altele și În plus e stânjenit de mănușile sale. Jorge Îl Îmboldește să continue să o răsfoiască, Însă Baskerville refuză cu hotărâre. A Înțeles
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
tradus-o În latină, Baskerville Începe să răsfoiască În grabă următoarele pagini. Dar Întâmpină o rezistență materială, Întrucât paginile deteriorate sunt lipite unele de altele și În plus e stânjenit de mănușile sale. Jorge Îl Îmboldește să continue să o răsfoiască, Însă Baskerville refuză cu hotărâre. A Înțeles că pentru asta ar trebui să-și scoată mănușile și să-și umezească degetele Înainte de a Întoarce paginile și că astfel s-ar otrăvi asemenea celorlalți călugări care se apropiaseră prea mult de
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
CITIT-O, MAI POATE FI CONSIDERATĂ O CARTE CITITĂ. Nu există așadar o diferență atât de mare Între o carte „citită” - presupunând totuși că această categorie are un sens - și o carte răsfoită. Valéry e cu atât mai Îndreptățit să răsfoiască cărțile despre care vorbește, iar Baskerville să le comenteze fără a le fi deschis, cu cât lectura cea mai serioasă și completă se Înrudește foarte curând cu o survolare și se transformă ulterior În răsfoire. Pentru a fi conștienți de
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
de a se regăsi. Însă, oricât de uimitoare ar fi ideea unui sistem de note prezentat cititorului, Montaigne nu face la urma urmei decât să tragă consecințele logice din ceea ce știe bine oricine e familar cu cărțile, indiferent că le răsfoiește sau nu și oricum ar sta cu memoria. Cu note sau fără ele și chiar dacă crede sincer că le păstrează o amintire fidelă, el nu reține din cărți decât câteva elemente disparate care plutesc, ca niște mici insule, pe un
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
pus În fața unei audiențe numeroase, În situația de a fi nevoit să comentez cărți pe care nu le-am citit, fie la propriu - nu le deschisesem niciodată -, fie Într-un sens mai atenuat - pentru că nu făcusem altceva decât să le răsfoiesc sau pentru că le uitasem. Nu sunt sigur că m-am descurcat mai bine ca Rollo Martins. Însă am Încercat adeseori să mă liniștesc spunându-mi că aceia care mă ascultau erau În același stadiu ca și mine și nu-și
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]