23,876 matches
-
2004 restituirea romanelor și deschizând în 2006 șantierul pentru restituirea publicisticii). Dar nu-mi propun acum o analiză globală a colecției de "Opere fundamentale", al cărui bilanț provizoriu l-am făcut de mai multe ori. Vreau doar să semnalez apariția recentă a încă trei ediții și să le descriu pe scurt intențiile. George Coșbuc, Opere. I. Poezii, text stabilit și cronologie de Gavril Scridon, ediție revăzută, note, comentarii, repere critice, bibliografie și indici de Gheorghe Chivu, studiu introductiv de Dumitru Micu
Ediții recapitulative by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9655_a_10980]
-
Mircea Popa, Editurile Charmides și Eikon, 2004, 234 p. Gh. Chivu recunoaște că "ediția de față nu este o ediție critică de tip academic" (p. CLVII), dar n-ar fi fost rău să facă un bilanț mai generos al reeditărilor recente din opera lui Coșbuc, din care n-ar fi trebuit să lipsească aprecieri despre cele două volume din Opera poetică a lui G. Coșbuc apărute la Chișinău în 2000 și despre volumul de Scrieri alese, îngrijit și prefațat de Gavril
Ediții recapitulative by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9655_a_10980]
-
Liana Tugearu Dansul clasic este în continuare iubit de o bună parte a publicului zilelor noastre pentru frumusețea liniei sale, pentru performanțele tehnice care stârnesc adesea ropote de aplauze, pentru poveștile sale înduioșătoare sau eroice. Recenta premieră a Operei Naționale București, Corsarul, balet în trei acte pe muzica lui Adolf Charles Adam, pus prima oară în scenă cu 151 de ani în urmă, la Paris, are toate datele mai sus menționate, făcând parte dintr-o suită
Secolul al XIX-lea resuscitat by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9664_a_10989]
-
cât și ansamblul companiei au dansat mult, și-au testat vituozitatea în tehnica baletului academic, trecând un fel de test al nivelului lor tehnic, pe care l-au luat cu notă mare. Pentru toți dansatorii și, în special, pentru soliști, recenta montare este o posibilitate de a se menține în formă, de a nu coborî ștacheta nivelului tehnic. De asemenea, participarea elevilor Liceului de Coregrafie "Floria Capsali" din București la configurarea actului al treilea este foarte bine venită pentru pregătirea lor
Secolul al XIX-lea resuscitat by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9664_a_10989]
-
Coregraful Vasily Medvedev nu a dorit să intervină în partitura coregrafică, așa cum a făcut, de exemplu, Nureiev când a reluat Cenușăreasa, neieșind din canonul clasic, dar folosindu-se de vocabularul lui cu maximă fantezie. Medvedev semnează totuși regia și coregrafia recentei premiere a Corsarului, cu mențiunea: după Marius Petipa. În acest context, care ar fi contribuția lui strict coregrafică, dacă nu a adus spectacolul la nivelul pretențiilor epocii noastre, curățându-l de încărcătura obositoare de pantomimă sau remodelând, eventual, unele pasaje
Secolul al XIX-lea resuscitat by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9664_a_10989]
-
unei mari companii de dans, de maeștri pedagogi de nivelul celor invitați pentru această repunere în scenă a baletului Corsarul. Dacă nu se va lua în calcul această necesitate, compania nu se va putea menține la verva și strălucirea de la recenta premieră, căci exigența maximă este singura soluție în această profesiune, în care instrumentul-corp trebuie continuu acordat. Revenind la interpreții spectacolului, fiecare solist, în parte, și-a dansat excelent partitura, ca rigoare tehnică, adăugându-i, după puteri, câte ceva din propria lui
Secolul al XIX-lea resuscitat by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9664_a_10989]
-
Victor Durnea Raportată la cîteva dintre numeroasele descoperiri recente în materie de istorie literară 1, cea anunțată în titlu, se cuvine spus de la început, are proporții mai degrabă modeste. Fără nici o îndoială, ea nu îmbogățește cu o lucrare de valoare nici literatura noastră, nici opera autorului în cauză. Nu
Un roman necunoscut al lui Petru Comarnescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9649_a_10974]
-
evidență prăpastia existentă între percepția comună a românilor (inclusiv la nivelul clasei politice) asupra perioadei post-aderare și realitatea propriu-zisă. Textul a fost scris înainte de integrarea oficială a României în Uniunea Europeană, dar semnificațiile lui profunde sunt astăzi mai actuale ca niciodată. Recentele seisme din politica internă dâmbovițeană (suspendarea președintelui ales, în disprețul avizului consultativ al Curții Constituționale, temerea că anumite legi privind reformarea Justiției ar putea fi promulgate în variante golite de conținut) confirmă la modul tragic analiza sarcastică a autorului: "Preferăm
Întrebări ale vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9674_a_10999]
-
înclinația tipică europeanului pentru maliție și orgoliu, ci uneori atare aprecieri sunt pur și simplu senine, eliberate de patimi și parti-pris-uri. Să ne gândim doar la monotonia cenușie a muzicilor postseriale, la speculația evident mercantilă a creațiilor repetitive (cele mai recente fiind tangente la muzica rock), la ambiguitatea și uneori duplicitatea show-urilor improvizatorice ori la absența încă a unor forme și genuri specifice muzicii electronice și celei elaborate cu ajutorul ordinatorului. Numai că toate aceste (presupuse?) defectivități se văd cu mai
O. K. by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9689_a_11014]
-
încălcarea unei norme produce o avalanșă de acuzații grave și de etichete depreciative: "agresiunea (...) la adresa limbii române", "semidocți cu alură de șmecheri sau bișnițari de doi lei" (ibid.). De fapt, regula în temeiul căreia se lansează aceste acuzații e foarte recentă; mai exact, formularea sa riguroasă a fost introdusă de ultima ediție a Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic (DOOM 2005), adică, în treacăt fie zis, de un dicționar care a fost în repetate rânduri acuzat, de aceleași voci populare indignate, de
Conjugasem, conjugaserăm... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9683_a_11008]
-
lui G. Călinescu în ediția din 1964, pe baza șpalturilor cărții, în articolul " G. Călinescu și cenzura", publicat în numerele 37 și 39 din 2000 ale revistei România literară. În postfața la ediția din 1938 (omisă inexplicabil din ediția academică recentă), G. Călinescu arată în ce constau completările și îndreptările aduse, corecturile și îmbunătățirile stilistice, pentru a lua decizia de "a anula celelalte ediții" anterioare, considerând-o și pe aceasta perfectibilă. Ediția Ilenei Mihăilă semnalează în addenda (21 de pagini) modificările
G. Călinescu în reeditări by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9681_a_11006]
-
Marina Cap-Bun THE HOUR OF ROMANIA, conferința recent încheiată la Bloomington, Indiana, (22-24 martie), la care am avut onoarea și bucuria de a participa, a fost, din câte știu, prima manifestare științifică internațională dedicată studiilor românești, de la intrarea României în Uniunea Europeană. Găzduită de superbul campus universitar de la Bloomington
Ora României by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Journalistic/9715_a_11040]
-
se) tira și substantivul tira sînt destul de vechi în lexicul argotic românesc. Se pare că au aparținut inițial limbajului "tehnic", al hoților de buzunare; apoi, cum se întamplă adesea, verbul a intrat în circulația mai largă, argotic-familiară. În cele mai recente înregistrări on-line ale argoului românesc, verbul e prezent (deși, cu stîngacii de redactare, nu numai la litera Ț, cum ar fi normal, ci și la A: a se tira); este ilustrata mai ales construcția cu pronumele reflexiv și cu sens
Tiră by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9728_a_11053]
-
dictionarurban.ro). Ambele sensuri apar și în presă: "Tirează (ia portofelul)" (RL = România liberă, 2455, 1998, 6) sau în memoriile lui "Fanfan, rechinul pușcăriilor": "Îl bunghesc pe nea Cazacu tîrînd o carte la saltea" (M. Avasilcăi 1994: 29). Alte atestări recente, culese din Internet, confirmă răspîndirea verbului, mai ales cu sensul "a pleca": fie în construcția cu pronume reflexiv - "io maine mă tirez pana în Grecia" (connect.co.ro); "mă tirez cu fruntea sus!" (animale.ro), fie, mai rar, cu pronumele
Tiră by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9728_a_11053]
-
1996/2003, Volceanov 1998/2006), nu și în DEX; în Micul Dicționar Academic (MDA, IV, 2003), este înregistrat că regional (?) și cu etimologie necunoscută. În studiile mai vechi despre argoul românesc, în dicționarele de argou, dar și în reportaje jurnalistice recente e atestat și explicat substantivul corespunzător verbului: tira. Sensurile acestuia sînt tipic tehnice: tira e un instrument sau un adjuvant în operația complexă a furtului. E, adesea, obiectul cu care hoțul de buzunare își maschează mișcările: o haină, o geantă
Tiră by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9728_a_11053]
-
titlu, de ceva vreme, tentant: Codul lui Alexandru. Se poate iarăși, cu tot atâtea șanse, ca intenția proaspătului romancier să vină dintr-o tentație întru totul cerebrală de a pastișa o formulă de bestseller și un fenomen media de dată recentă. Înclin să dau câștig de cauză acestei din urmă posibilități, în vreme ce pe cea dintâi o situez sub zodia unui eventual accident fericit. Despre ce e vorba, în câteva vorbe? Un strălucit profesor de istorie, Adam Adam, e răpit de o
Codul lui Alexandru Robe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9721_a_11046]
-
Cosmin Ciotloș Probabil că titlul acestui material - preluat întocmai după cea mai recentă dintre edițiile întâlnirlor României literare - vă poate face să visați în voie la povești de capă și spadă, la răpiri misterioase, la prăbușiri neașteptate sau la urmăriri la pas pe străduțe întunecate. Ceea ce nu e tocmai alături de adevăr. Numai că
Dramele Bucureștiului istoric by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9718_a_11043]
-
Vasile Jurist și doctor în drept internațional privat, suceveanul Constantin Arcu (n. 1956, Flămânzi-Botoșani) și-a luat în serios talentul de prozator, dovadă stând cele patru cărți (două de povestiri și două romane); prima datează din 1995 și cea mai recentă "Ceremonial de despărțire" (opt proze, mai lungi sau mai scurte), la care ne vom referi, este tipărită în 2005. Meritele autorului ies la iveală încă din incipit-ul textelor, care anunță un climat narativ aproape familiar și totuși promițător de
Fețele naratorului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9757_a_11082]
-
Rodica Zafiu Cuvântul maimuță are utilizări argotice mai vechi și mai noi, cu sensuri care nu sînt neapărat direct legate între ele. Pornind de la cele mai recente atestări, constatăm că în cele două dicționare de argou on-line, în curs de alcătuire prin contribuții voluntare, sînt cuprinse definiții diferite ale termenului. Într-unul dintre "dicționarele urbane" (dictionarurban.ro), maimuța este explicată ca fiind un "dispozitiv artizanal cu ajutorul căruia
Maimuță by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9750_a_11075]
-
de versuri (Ciorap cu firul dus, Marineasa, 2005) și a unui roman (Ochelari de damă, Brumar, 2005), Daniela Rațiu este una dintre autoarele tinere de azi despre care ar trebui să se vorbească mai mult. Un bun prilej ar fi recenta publicare de către prestigioasa Editură Cartea Românească a surprinzător de maturului său roman In vitro. Trei vecine de bloc aflate în perioada critică din preajma împlinirii vârstei de patruzeci de ani își trăiesc frustrările, obsesiile, eșecurile, dezamăgirile, singurătatea, devitalizarea, resemnarea, într-un
Decalogul nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9699_a_11024]
-
activiști recent reciclați, aceiași fii ai unor indivizi care, în urmă cu două decenii, te-ar fi arestat dacă făceai semnul crucii în public se simt din nou ajunși pe caii cei mari și visează la o recuperare a trecutului recent. în acest an, sărbătorirea Paștelui ar trebui să însemne un lucru modest: împiedicarea otrăvirii continue a atmosferei cu noxe comuniste, pe care cei interesați le produc acum în cantități industriale; ar trebui să mai însemne și instaurarea unei pauze pur
Pauză pascală by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9765_a_11090]
-
perioada colonială, iar, pe de altă parte, țările colonizate, deși independente din punct de vedere politic, nu au reușit să își elibereze cu adevărat culturile de influența colonizatorilor. În fine, ar mai fi vorba despre o a treia fază, cea recentă, în care se conturează trecerea spre un "neo" sau "super" colonialism globalizator, unde diferențele nu mai sunt considerate opuse, ci complementare, asemenea unor noduri dintr-o rețea orizontală, în care ierarhiile verticale au fost abolite. Trecutul colonial, din ce în ce mai distanțat în
Postcolonialismul by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/9760_a_11085]
-
pam-param-pam să imaginăm o variantă centrată pe autopoeme. Mi se pare, din capul locului, mai adecvată, mai proaspătă, mai fertilă și mai ușor de generalizat. Făcând o comparație strict formală, autopoem nu sună deloc mai rău ori mai inexpresiv decât recenta inovație numită autoficțiune. Și totuși, ușile batante ale succesului funcționează asincron în cele două situații. În vreme ce unul din termeni stârnește polemici înfocate și creează mode printre prozatori, celălalt trece neobservat. Pe bună dreptate? Rămâne de parcus și de aflat: "cu
Tinerețea unui demon by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9767_a_11092]
-
căreia îi jură iubire eternă, o fetiță pe care vrea s-o crească "într-o cadă de șampanie" (!), un loc de muncă stabil (machetist la "Gândul") și internetul pe care își caută, zadarnic, un spațiu de libertate individuală. Poeziile lui recente - ne anunță pe coperta a IV-a a Ștrumfilor - sunt scrise direct pe net și influențate "zdravăn" de noile moduri de comunicare. Fracturismul a fost "epuizat"; e descoperit, în schimb, "lirismul elementar". Dacă în prima secțiune a cărții, 30, Marius
Ștrumful-șef by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9771_a_11096]
-
purtată de jurnalistă cu Victor Ivanovici reface traseul bogatei cariere a acestuia de traducător din greacă în română, de cercetător comparatist (preocupat statornic de descoperirea afinităților între cele două literaturi ) și, în paralel, de traducător din literatura română (cea mai recentă contribuție a sa este un roman de Norman Manea). Articolul dedicat literaturii române, intitulat România: sete de comunicare și subintitulat Romancierii contemporani lasă în urmă trecutul sau istoria țării lor (ilustrat de portretele a patru nume semnificative: Mircea Eliade, Marin
Literatura română în Grecia by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9782_a_11107]