3,429 matches
-
sa apasă asupra guvernului național-țărănesc, căci mediile carliste așteaptă ca Maniu, care le frecventează, să impună restaurarea. Carol are contacte cu generalul Averescu. O parte a armatei este favorabilă întoarcerii sale. Reîntoarcerea are într-adevăr loc. Să fie aceasta o reconciliere familială? Mihai crede aceasta în momente de confuzie și tensiune: "Pînă în 1930, nu am nici măcar o amintire despre tatăl meu. Acasă era o atmosferă aproape insuportabilă. Mi-era greu să înțeleg de ce, pentru că mama nu voia să-mi spună
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
adunat și prefațat o parte a acestor lucrări într-un volum intitulat Roza Vînturilor, unde prezintă gîndirea lui Nae lonescu, subliniind faptul că aceasta răspunde crizei timpului, marcată de războiul care pune din nou problema libertății și a salvării omului. Reconcilierea presupune acceptarea, chinuitoare și dificilă, a cunoașterii de sine, cunoașterea autocritică ce conduce la redescoperirea rădăcinilor spirituale. Nae Ionescu împletește aventura cu experiența individuală și cea colectivă; el separă pentru a reuni. Mesajul acesta care se înscria în ideologia anilor
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a normalizat relațiile Moscovei cu Belgradul, la începutul lui iunie sau, cum pretinde apropiatul lui Gheorghiu-Dej, Brucan, abia la începutul anului 1958? Gestul Moscovei s-ar fi adresat Occidentului: după criza Suezului, Hrușciov voia oare să dea un semnal de reconciliere? Istoricul român Florin Constantiniu scrie în 1993: "Decizia de retragere a trupelor sovietice din România, anunțată în mai 1958, a fost rezultatul convergenței de interese ale echipei conducătoare de la București, care dorea să-și consolideze propria putere punîndu-se la adăpost
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
susține Morton (în Schwichtenberg, 1992). Filmul lui Lang reprezenta conflictul dintre muncitori și capitaliști într-un oraș al viitorului, dar și conflictele dintre părinți și copii, bărbați și femei. În final, toate conflictele sînt învinse în imagini naive ale unei reconcilieri generale. Dimpotrivă, videoclipul Madonei prezintă imagini puternice și clar reliefate ale diferenței dintre forța de muncă și capital, dintre bărbați și femei. Scenele din ultima parte a videoclipului cu doi bărbați care se luptă, ca și ciocnirea violentă dintre Madona
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
exploata detaliul, de a găsi zone de contact între lumi și sfere foarte diferite, capacitatea de a procesa deschis contraargumente și bunăvoința de a urma logica adversarului dau măsura unei cărți atent "lucrate" din interior. Instaurată din primele rânduri, premisa reconcilierii contrariilor în numele diversității și al dialogului se dovedește una dintre sursele energiei pozitive ce se instalează în jurul neverosimilului duet. Dincolo de acest nivel, rezolvat sincer tot printr-o asumare fără rest - "cred cu tărie în străvechiul principiu al concordiei discors" (ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
complexă. Orice dramă domestică ce are drept actori tatăl, mama și copilul nu mai are decît o valoare de imagine, de analogie. Doar tragedia politică și culturală are valoare de exemplu: tragedia morții șefului și lupta inexpiabilă, fără putință de reconciliere veritabilă, dintre el și masă. Din clipa-n care Freud propune ipoteza asasinării tiranului domestic de către fiii lui, toate spuse înainte de acest moment se dau peste cap și o iau pe altă cale. El însuși o știa prea bine, cum
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
societatea obișnuită. În locul ei trona o alta, extraordinară. Totul părea a fi în afara rațiunii, dar nu lipsit de rațiuni. "Or, scrie Freud, deoarece idealul eului corespunde sumei tuturor restricțiilor în fața cărora individul trebuie să se încline, reîntoarcerea idealului în eu, reconcilierea lui cu eul trebuie să fie echivalentă pentru individ, care-și află astfel mulțumirea de sine, cu o măreață sărbătoare"437. După cum ne spune însă înțelepciunea populară, și cele mai bune lucruri au un sfîrșit. Tonusul începe să scadă, dezamăgirea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
franceză "bătea pasul pe loc" la Istanbul, generalul Napoleon Bonaparte continuă să pună în aplicare planurile politice ale Republicii Franceze. Victoriile succesive obținute în Italia împotriva armatelor austriece l-au determinat pe împăratul Francisc al II-lea să accepte ideea reconcilierii cu Franța, înainte ca aceasta să-i fi dictat condițiile unei păci dezastruoase, chiar în capitala Imperiului, Viena. Prin urmare, a început tratativele de pace cu această care s-au încheiat, într-o primă fază, cu preliminariile de la Leoben, din
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Britanii pe Continent, a fost Prusia. În primul rând, pentru ca, în calitate de adversara a Austriei în spațiul german, Prusia ar fi putut să contracareze planurile expansioniste ale acesteia. În al doilea rând, deoarece, datorită aceleași "calități", Prusia putea contribui la realizarea reconcilierii Rusiei cu Franța și a unei colaborări antiaustriece, de vreme ce, ascensiunea lui Napoleon Bonaparte la rangul de prim consul, în urma loviturii de stat din 9-10 noiembrie 1799, o făcuse "more attractive, politically and ideologically"2. Concomitent, tarul Paul I și-a
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
și Suedia, în problema Norvegiei. Ca urmare, la sfârșitul lunii aprilie 1801, Christian Bernstorff a fost împuternicit de Consi liul de Stat și de guvernul danez să opereze o modificare radicală în domeniul politicii externe a Danemarcei, prioritară devenind necesitatea reconcilierii cu Marea Britanie. Ceea ce însemna, însă, renunțarea la calitatea de membră a Neutralității Armate, calitate care nu se mai justifica, din perspectiva orientării sale probritanice 7. Negocierile anglo-daneze au neliniștit cercurile conducătoare suedeze, deoarece întrezăreau posibilitatea că ele să provoace o
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
militară a Moldovei, în cazul unei agresiuni franceze împotriva Imperiului Otoman 34. Toate aceste măsuri, care aveau menirea de a-l convinge pe împăratul francezilor "de notre energie", puteau, în același timp, după părerea înaltului demnitar rus, deschide și calea reconcilierii Rusiei cu Franța. Adam Jerzy Czartoryski îi recomandă, totuși, tarului să nu încheie pacea, decât atunci când Rusia "pourra la faire avec honneur et sûreté" (s. Ven.C.)35. Și, într-adevăr, a făcut-o, în condiții foarte "onorabile", dictate, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
așa măsură pe acesta din urmă, încât, în anul 1804, circulă zvonul că împăratul francezilor intenționa să întrerupă relațiile comerciale ale Franței cu Suedia. Necesitatea menținerii Nordului Europei în afara conflictelor militare francoengleze l-a determinat să caute mijloace pentru realizarea reconcilierii, dar fără rezultate semnificative 149. Din contră, ele au continuat să se deterioreze, încordarea din raporturile celor două state atingând punctul culminant când Suedia a aderat, în împrejurările și cu urmările expuse, deja, la începutul acestui capitol, la cea de
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
pacificări a Continentului care, firește, nu trebuia pierdut. Ideea a fost clar formulată în instrucțiunile redactate la Berlin, între 14 și 16 octombrie 1800, pentru uzul lui Girolamo Lucchesini, trimisul extraordinar și ministru plenipotențiar al Prusiei la Paris. Potrivit acestora, reconcilierea franco-rusă nu numai că trebuia să se producă, în mod efectiv, ci să se fi realizat prin intermediul Prusiei, "afin d'affermir de pluș le système" care lega Prusia de Rusia 320. Iar printre argumentele de care trebuia să se servească
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
conducătoare otomane, dar și în rândul populației constantinopolitane se crease, deja, convingerea că războiul cu Rusia era inevitabil. În această perspectivă, sprijinul pe care îl putea oferi Suedia a devenit o necesitate pentru otomani 178. Ei nu excludeau posibilitatea unei reconcilieri suedo-franceze, "comme suite de la position hostile de la Suède et de la France contra la Prusse pour căușe de Hanovre que la France veut également recéder à 174 Cf., raportul lui Nils Gustaf Palin, din 10 martie 1806, în Europe and the
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Maiorescu, rostite cu ocazia dezbaterii revizuirii de la 1883-1884. 1876 este anul în care se oficializează finalul primei lungi guvernări conservatoare, cea a lui Lascăr Catargiu, urmată de debutul administrației I.C. Brătianu. Este un eveniment ce marchează „domesticirea“ liberalismului muntean și reconcilierea sa cu monar hul, dar și oficializarea unei alternanțe care se va înte meia pe existența marilor partide liberal și conservator. Clarificările instituționale sunt dublate de cele ideologice. Colaborarea, punctuală, dintre junimiști și guvernarea liberală este explicabilă în acest context
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
în anii comunismului, de asaltul devastator îndreptat împotriva acestui bastion suspect ideologic al centrismului și prudenței. Viziunea junimistă, așa cum este articulată esențial de Maiorescu și de Carp, participă la un moment conser vator occidental, propunând domesticirea progresului prin rațiune și reconcilierea între organicitate și ino vație. Gradualismul nu e o strategie de apărare a unei clase, nu e un reflex de egoism partizan, ci descrie o con duită care vede în evoluție alternativa la modernizarea fracturată și epidermică. În ceea ce au
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
scării de valori: deși aparent Isus nu interzice uciderea, cu toate acestea El depășește preceptul antico-testamentar, îndepărtând din rădăcină dispozițiile interioare favorabile acestui rezultat. Ba mai mult chiar, trece dincolo de aceasta mărturisind și cerând umilința împlinirii primului pas, în cazul reconcilierii (cf. Mt 5, 21-24). În timp ce în Vechiul Testament plinătatea shalomului se revela celor bogați, celor puternici, celor drepți, celor înțelepți etc., prin noutatea evanghelică fericiți sunt cei marginalizați ai lumii: persecutați, asupriți, flămânzi... Preceptele iubirii și iertării dușmanilor, din predica fericirilor
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
fi o dovadă. Dacă legile patriei sunt nedrepte față de alte neamuri, atunci nu pot fi considerate obiectiv nici măcar drepte, autorul atrage atenția asupra legilor care aduc neajunsuri individului. În aceste condiții, trasează figura creștinului ca mărturisitor al păcii și al reconcilierii în fața violenței (Instituțiile divine, VI, 18, 12-26). Criticând o idee de-a lui Cicero care ne spune că în contextul unei atitudini nonviolente a creștinului, nu există loc pentru o legitimă apărare; căutând să-și salvgardeze propria viață ar trebui
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
perspectivă"150. Pentru a înțelege cum reușește Chapman să atingă un astfel de echilibru în întreprinderea sa moderatoare (mediatoare), rectificatoare, Black merge mai departe în analiza sa critică, examinând mai îndeaproape cele două (tipuri de) răspunsuri excesive, în a căror reconciliere pastorul s-a angajat. Astfel, criticul constată următoarele: "cazul ideal de reacție scandalizată"151 s-ar traduce, practic, în invocarea legii mozaice. Nu trebuie să privim mai departe, atestă criticul, de tragicul eveniment pentru a sesiza faptul că linșarea persoanei
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
de afirmare? Aceasta este ipoteza de lucru acum. Sesizăm că și unii promotori importanți ai noii paradigme a competențelor (Bosman, Gerard și Roegiers, 2003, cap. 1-5) se întreabă: este efect al modei sau aspect de fond, ca un mijloc de reconciliere între școală și viața socio-profesională? Prin activitățile BIEF (Bureau d'Inginerie en Éducation et en Formation, creat în 1989, de către J-M. De Ketele, X. Roegiers), mai mulți autori cercetează comparativ abordarea problemelor, a proiectelor de formare și educare din
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a scos la lumină natura dependentă de politic a intervenției umanitare în perioada modernă. Pentru liberalii care susțin atât drepturile suverane ale statelor independente, cât și dreptul la intervenție externă în cazurile când există o acută criză umanitară, este dificilă reconcilierea ambelor norme internaționale (Chomsky 1999a). Economie și terorism Optimismul lui Fukuyama de după Războiul Rece apare ca motivat, dacă luăm în considerare gradul în care liberalismul economic a devenit ideologia dominantă a perioadei contemporane. Mișcarea către o economie politică globală, organizată
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
vorba de a fi conform pentru a fi autentic, pentru că autenticitatea nu se măsoară prin gradul de adecvare a reprezentării la obișnuințele noastre de gândire. Obiectiv, povestea care se scrie Își conține propriul adevăr ca poveste, nu ca realitate povestită. Reconcilierea dintre lume și literatură are loc cu multe rezerve: În primul rînd, Jauffret Își interzice recursul la orice metafizică literară conform căreia reușita literară se măsoară din perspectiva unei estetici normative (ca În clasicism) sau transcendente (a geniului). Adept al
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
producătoare de „căldură” este cea etică. În acest sens, mi se pare important succesul lui Lévinas și mai ales cel al lui Paul Ricoeur, dar și al ultimului Derrida, cel din ultimii douăzeci de ani. Ei sînt trei dintre artizanii reconcilierii cu Istoria. A individului, Lévinas, a societății, Derrida și a literaturii, Ricoeur. Rămîne deschisă În acest moment problema autenticității, a unui nou vitalism - preluat de logistica tardo-capitalismului pentru a-i eficientiza turnoverul? - pe care o pune gîndirea lui Sloterdijk. La
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
e mai vinovat decât alții și fiecare e vinovat, rând pe rând! Reciprocitate absolută, imposibilă în afara acestui conglomerat uman, în sânul căruia toată lumea se supraveghează. Strehler a avut intuiția a ceea ce supravegherea de proximitate poate genera ca implicare afectivă și reconciliere ce nu trebuie niciodată exclusă, căci, spre deosebire de supravegherea „dură”, cea „moale”, „blândă” nu se exercită în numele unei puteri exterioare și nu este însoțită - cel puțin în acest mic univers - de sancțiuni drastice. Iată de ce, la Goldoni, ea rămâne o sursă
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
interzice să-i utilizeze mecanismele și să le folosească, schimbându-le intensitatea și efectele, spre satisfacția unui public „suprainformat” care nu se mai teme de posibilele lor ravagii și care se arată dispus să accepte atât revelațiile amăgitoare, cât și reconcilierile de salon. Supravegherea este finalmente comică, în măsura în care nu izbutește să reveleze adevărul, ci mai degrabă să consolideze minciuna. Supravegherea „aleatorie” rămâne inofensivă; e exersată, firește, dar recolta ei e săracă: o împletitură de aventuri galante fără urmări și de contracte
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]