17,529 matches
-
de context Cotextul Cotextul nu înseamnă în mod necesar mediul fizic, momentul și spațiul enunțării. Să analizăm această succesiune de fraze dintr-un roman: OSS 117 se îndreaptă nonșalant către bar. În încăpere nu se fumează. Cititorul nu poate identifica referentul pentru "încăpere" decît cu ajutorul contextului lingvistic, numit cotext, adică în cazul nostru fraza precedentă: antecedentul selecționat va fi astfel "bar". Dar acest cotext poate fi parcurs în diferite moduri. Să presupunem că există posibilitatea alegerii între două antecedente posibile: OSS
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
expresiile nominale care se referă la actorii faptului divers: "o locuitoare de 82 de ani" și "doi indivizi". Ei apar sub denumiri care aparțin unui vocabular accesibil tuturor ("individ", "locuitor") și mobilizează determinanți cu articol nehotărît ce permit introducerea unor referenți presupuși a fi necunoscuți de către destinatar. Pentru a identifica referentul lui "această octogenară" este suficient să știm că în franceză "octogenar" desemnează un individ care are între 80 și 89 de ani și că determinatul "această" reia în general un
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
locuitoare de 82 de ani" și "doi indivizi". Ei apar sub denumiri care aparțin unui vocabular accesibil tuturor ("individ", "locuitor") și mobilizează determinanți cu articol nehotărît ce permit introducerea unor referenți presupuși a fi necunoscuți de către destinatar. Pentru a identifica referentul lui "această octogenară" este suficient să știm că în franceză "octogenar" desemnează un individ care are între 80 și 89 de ani și că determinatul "această" reia în general un element foarte apropiat introdus anterior. În schimb, în articolul extras
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
arie geografică; presupusa sa competență enciclopedică este redusă la maxim, dar nu anulată; probabil că majoritatea cititorilor nu cunosc mai bine Ailly-sur-Noye (adică nu pot să situeze geografic localitatea) decît Esclainvillers, dar ziaristul s-a simțit îndreptățit să nu expliciteze referentul Ailly, postulînd astfel că cititorul picard model cunoaște satele din regiune, dar nu cunoaște cătunele; - despre cititorul model al ziarului L'Équipe se presupune a fi interesat de campionatul de baschet, ale cărui întîmplări le urmărește atent. În acest mod
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
model al ziarului L'Équipe se presupune a fi interesat de campionatul de baschet, ale cărui întîmplări le urmărește atent. În acest mod, cotidianul sportiv întărește conivența cu publicul său: chiar dacă nu toți cititorii sînt capabili să identifice cu precizie referenții numelor proprii, aceștia au impresia că sînt incluși în cercul cunoscătorilor. De aceea se și face apel la desemnările "Howard" și "Georgy": utilizarea prenumelor, rezervată în general anturajului acestor jucători, este extinsă și la cercul cititorilor. De fapt, numai prin
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
împart același mediu și se văd unul pe celălalt, asistăm la apariția: - unor indicatori non-verbali (mimică, gesturi) care însoțesc vorbirea; - unor elipse atunci cînd un obiect este prezent în mediu ("ai văzut...?"); - a numeroase deictice (vezi cap. 9) al căror referent este identificat în raport cu situația de enunțare (eu, aici, mîine etc.). Dat fiind că locutorul nu poate șterge ceea ce a spus deja și este purtat de dinamica propriei vorbiri, el recurge la modalizări care îi comentează vorbirea pentru a o corecta
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
PEȘTI. Serviciu: Vă așteaptă o zi foarte fructuoasă. Aveți în mînă toate atuurile posibile pentru a întreprinde ceva și a reuși. Dragoste: Starea bună continuă, grație amabilității dumneavoastră. Le Courrier de l'Ouest, 18 iunie 1997 acel vă are ca referent co-enunțiatorul, cel care citește acest text publicitar, chiar în momentul în care îl citește; în clipa în care un alt cititor îl va citi referentul lui vă se va schimba. Cît despre verbele la prezent, acestea își au referința temporală
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
grație amabilității dumneavoastră. Le Courrier de l'Ouest, 18 iunie 1997 acel vă are ca referent co-enunțiatorul, cel care citește acest text publicitar, chiar în momentul în care îl citește; în clipa în care un alt cititor îl va citi referentul lui vă se va schimba. Cît despre verbele la prezent, acestea își au referința temporală în chiar momentul enunțării, adică în ziua în care horoscopul este difuzat de către mass-media. Dacă vom citi textul peste șase luni, enunțul nu va mai
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
pe mine" etc. Respectivul "eu" nu este deci enunțiatorul, este numai o urmă a sa. La fel, "tu" nu este co-enunțiatorul, ci urma sa atunci cînd coincide cu subiectul frazei. Cît despre elementele numite "persoana a treia", ele desemnează orice referent (o ființă, un lucru, o idee etc.) care nu este nici enunțiator, nici co-enunțiator. Emile Benveniste numește non-persoană tradiționala "persoana a treia" pentru a sublinia faptul că ea se situează într-o sferă total diferită decît cuplul EU-TU, coenunțiatorii
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
folosească "aici"; la sfîrșit, el ia ca reper implicit Parisul, sediul ziarului și orașul unde se află reședința principală a doctorului. Specificitatea ambreiorilor Ambreiorii se disting de alte tipuri de semne lingvistice prin modul în care permit co-enunțiatorului să identifice referentul lor. De fapt, nu identificăm referentul în același mod dacă este vorba de un substantiv propriu ca "Pierre" sau "Citroën", de un pronume substitut ca "el", de o descriere cu articol hotărît ca "fratele vecinului": aceste trei tipuri de expresii
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
ca reper implicit Parisul, sediul ziarului și orașul unde se află reședința principală a doctorului. Specificitatea ambreiorilor Ambreiorii se disting de alte tipuri de semne lingvistice prin modul în care permit co-enunțiatorului să identifice referentul lor. De fapt, nu identificăm referentul în același mod dacă este vorba de un substantiv propriu ca "Pierre" sau "Citroën", de un pronume substitut ca "el", de o descriere cu articol hotărît ca "fratele vecinului": aceste trei tipuri de expresii nominale nu sînt deictice (vezi cap
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
cu articol hotărît ca "fratele vecinului": aceste trei tipuri de expresii nominale nu sînt deictice (vezi cap. 16). Un deictic posedă un semnificat stabil ("eu", de exemplu, îl desemnează întotdeauna pe cel ce vorbește), dar se caracterizează prin faptul că referentul său este identificat pe baza mediului spațio-temporal al fiecărei enunțări particulare în care figurează. Să comparăm: (1) France Telecom este o întreprindere imensă. (substantiv propriu) (2) Paul a sosit. El pare mulțumit. (pronume substitut) (3) Tu ești simpatic. (deictic) În
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
baza mediului spațio-temporal al fiecărei enunțări particulare în care figurează. Să comparăm: (1) France Telecom este o întreprindere imensă. (substantiv propriu) (2) Paul a sosit. El pare mulțumit. (pronume substitut) (3) Tu ești simpatic. (deictic) În (a), în interiorul aceleiași societăți, referentul "France Telecom" nu variază la fiecare enunțare. În (b) referința lui el variază în cadrul fiecărei enunțări, dar putem identifica referentul raportîndu-ne la antecedentul său, adică la cotext. În schimb tu nu are referent decît dacă avem acces la mediul fizic
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
propriu) (2) Paul a sosit. El pare mulțumit. (pronume substitut) (3) Tu ești simpatic. (deictic) În (a), în interiorul aceleiași societăți, referentul "France Telecom" nu variază la fiecare enunțare. În (b) referința lui el variază în cadrul fiecărei enunțări, dar putem identifica referentul raportîndu-ne la antecedentul său, adică la cotext. În schimb tu nu are referent decît dacă avem acces la mediul fizic al enunțării (cine vorbește cui? unde? cînd?), la evenimentul enunțiativ particular în care "tu" a fost enunțat: este deci un
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
simpatic. (deictic) În (a), în interiorul aceleiași societăți, referentul "France Telecom" nu variază la fiecare enunțare. În (b) referința lui el variază în cadrul fiecărei enunțări, dar putem identifica referentul raportîndu-ne la antecedentul său, adică la cotext. În schimb tu nu are referent decît dacă avem acces la mediul fizic al enunțării (cine vorbește cui? unde? cînd?), la evenimentul enunțiativ particular în care "tu" a fost enunțat: este deci un ambreior. Reperaje plecînd de la enunțare și de la enunț Nu toți indicatorii de timp
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
pe 15 mai. În ajun, el alergase la un maraton. Într-adevăr, acesta are ca punct de reper "15 mai", adică un element din text și nu momentul enunțării. În același mod, pronumele el nu este un deictic pentru că identificăm referentul său datorită antecedentului "Paul", adică datorită cotextului. Există deci două moduri complementare de determinare a referentului pentru unitățile enunțului: co-enunțiatorul poate să se sprijine fie pe situația de enunțare (ambreiori), fie pe alte elemente ale enunțului (cotext). Distingem astfel două
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
de reper "15 mai", adică un element din text și nu momentul enunțării. În același mod, pronumele el nu este un deictic pentru că identificăm referentul său datorită antecedentului "Paul", adică datorită cotextului. Există deci două moduri complementare de determinare a referentului pentru unitățile enunțului: co-enunțiatorul poate să se sprijine fie pe situația de enunțare (ambreiori), fie pe alte elemente ale enunțului (cotext). Distingem astfel două clase de unități, care își corespund într-un mod destul de simetric, în funcție de tipul de reperaj implicat
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
din indivizi nedeterminați. Colectivitatea astfel desemnată de "ei" este întotdeauna un grup bine identificat (aici șefii de la Moulinex) și niciodată totalitatea genului uman, ca în "Ești fără griji cînd ai douăzeci de ani". Co-enunțiatorul este cel care trebuie să identifice referentul său, cu ajutorul contextului. Oricum, el nu poate să facă referire decît la ființe umane, și în nici un caz la coenunțiatori: în fragmentul de mai sus, "ei" nu desemnează nici jurnalistul care realizează ancheta, nici muncitorul. Acesta din urmă cunoaște identitatea
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
doarme sus" există astfel două sisteme de reperaje distincte pentru ambreiori: prezentul de la "mama doarme" se referă la momentul în care copilul telefonează (situația 2) și nu la momentul în care citim acest fapt divers (situația 1). Dat fiind că referentul unui ambreior este identificat cu ajutorul mediului fizic al enunțării sale, în momentul în care schimbăm mediul, ambreiorii nu pot fi interpretați fără ajutorul discursului care citează. Acestuia din urmă îi revine sarcina de a explicita referința ambreiorilor din discursul pe
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
și SFP sînt, prin natura lor, legate de cunoștințele enciclopedice ale cititorului și înscrise într-un context istoric particular; cît despre ambreiorii "dumneavoastră" și "noi", aceștia au nevoie de o situație de enunțare particulară pentru a li se atribui un referent. Valoarea pragmatică a sloganului este, pe de altă parte, foarte diferită de cea a proverbului. Proverbul reprezintă o aserțiune despre felul în care este lumea, el spune adevărul. Enunțiatorul se sprijină pe el pentru a include o situație particulară într-
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
polul opus, enunțări care nu au decît o "culoare" ironică, în care enunțiatorul se distanțează, fără însă ca și co-enunțiatorul să perceapă clar ruptura dintre cele două puncte de vedere. 16 TIPURI DE DESEMNĂRI 1. Diverse moduri de indicare a referentului Instrucțiuni pentru identificarea referentului Pe parcursul capitolelor precedente am utilizat noțiuni precum: deictic, substantiv propriu, grup nominal cu determinant hotărît, demonstrativ etc. Aceste diverse categorii se disting prin modul în care permit co-enunțiatorului să identifice referentul indicat de către enunțiator. Locutorii unei
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
nu au decît o "culoare" ironică, în care enunțiatorul se distanțează, fără însă ca și co-enunțiatorul să perceapă clar ruptura dintre cele două puncte de vedere. 16 TIPURI DE DESEMNĂRI 1. Diverse moduri de indicare a referentului Instrucțiuni pentru identificarea referentului Pe parcursul capitolelor precedente am utilizat noțiuni precum: deictic, substantiv propriu, grup nominal cu determinant hotărît, demonstrativ etc. Aceste diverse categorii se disting prin modul în care permit co-enunțiatorului să identifice referentul indicat de către enunțiator. Locutorii unei limbi dispun, într-adevăr
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Diverse moduri de indicare a referentului Instrucțiuni pentru identificarea referentului Pe parcursul capitolelor precedente am utilizat noțiuni precum: deictic, substantiv propriu, grup nominal cu determinant hotărît, demonstrativ etc. Aceste diverse categorii se disting prin modul în care permit co-enunțiatorului să identifice referentul indicat de către enunțiator. Locutorii unei limbi dispun, într-adevăr, de mijloace diverse pentru a desemna un referent, diverse moduri de indicare a referentului. Pentru a relua o afirmație celebră a lui Pascal, nu este același lucru să ne referim la
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
deictic, substantiv propriu, grup nominal cu determinant hotărît, demonstrativ etc. Aceste diverse categorii se disting prin modul în care permit co-enunțiatorului să identifice referentul indicat de către enunțiator. Locutorii unei limbi dispun, într-adevăr, de mijloace diverse pentru a desemna un referent, diverse moduri de indicare a referentului. Pentru a relua o afirmație celebră a lui Pascal, nu este același lucru să ne referim la Paris spunînd "Paris" sau "acest oraș". Pentru a accede la referentul substantivului propriu "Paris", co-enunțiatorul trebuie de
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
determinant hotărît, demonstrativ etc. Aceste diverse categorii se disting prin modul în care permit co-enunțiatorului să identifice referentul indicat de către enunțiator. Locutorii unei limbi dispun, într-adevăr, de mijloace diverse pentru a desemna un referent, diverse moduri de indicare a referentului. Pentru a relua o afirmație celebră a lui Pascal, nu este același lucru să ne referim la Paris spunînd "Paris" sau "acest oraș". Pentru a accede la referentul substantivului propriu "Paris", co-enunțiatorul trebuie de fapt să facă apel la competența
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]