10,187 matches
-
există, în lumea indiană, o deosebire cu mult mai mare decît cea să zicem dintre un cîine și o piatră pentru noi, occidentalii. Aș dori ca anumiți entuziaști ai gîndirii și ai "spiritualității" indiene să recitească și să mediteze asupra reflecțiilor hegeliene despre condițiile puțin spus deplorabile ale femeii în general și despre cele, nu mai puțin demne de milă, ale apartenenților la a patra castă, în contrast strident cu condițiile de privilegii excesive ale reprezentanților castei brahmane! Și dacă această
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
-i drept, întreaga varietate compatibilă cu existența terestră, dar multiplicitatea diferitelor aspecte înregistrate este totodată unificată de năzuința mai sus-menționată. Desigur, indianul comun trăiește nu departe de viața materială în care trăiește omul de rînd occidental. Nu pot lipsi, așadar, reflecții cu privire la acest aspect al vieții. Ba chiar unele din ele par să ne conducă departe de viziunea unitară de care am vorbit. Așa, de pildă, se exaltă uneori atotputernicia banului, a avuției: A cui e avuția, acela-i om de
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
contribuit în bună măsură la elaborarea discursului național. Cîteva remarci pertinente se pot întîlni apoi în Avatarurile românismului 6, text ce stă oarecum la originea sintezei despre națiunea română 7. Fenomenul regenerativ din secolul XIX se află în miezul acestei reflecții, reînnoite și cu alte ocazii. Ieșirea din "haloul de mizerie și exotism" s-a făcut progresiv, în condiții nu tocmai lesne de explicat, motiv pentru care Catherine Durandin a înțeles să revină cu noi și noi analize, nu o dată atingînd
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
problematizări mai subtile a trecutului românesc. Revenind la sinteza publicată de Catherine Durandin, este locul să spunem că prin ea se îmbogățește nu doar romanistica, ci istoriografia însăși. Refuzînd orice didacticism, autoarea pune probleme și caută răspunsuri ce îndeamnă la reflecție. Ea nu urmărește evenimente, cronologii, fapte, ci caută sensuri, problematizează, construind un discurs reflexiv asupra trecutului românesc. Liniile directoare, stările de spirit, mentalitățile o interesează cu deosebire. Ajunge astfel la o "lectură" proprie a istoriei, una hrănită, cum am văzut
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a fost de scurtă durată aproximativ zece ani, din 1919 pînă în anii '30. In aceste condiții, adevărata întrebare, pe care forțele politice și intelectuale românești din 1995 nu o formulează cu claritate, trimite la legătura între romanitate, dezvoltare și reflecția asupra finalității acestei dezvoltări. Lupta pentru cucerirea puterii nu creează o politică. Perestroika avea ambițiile politicului: ea a eșuat. Nota anilor care au trecut după '89 este tot atît de neclară, încît nu poate fi calificată, cuvîntul tranziție fiind un
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
retrageri în pădurile și munții Daciei atrage. Logica argumentației este următoarea: dacă se admite un transfer masiv de populație din Dacia în sudul Dunării, cum se face că aceasta n-a lăsat mai multe urme? Cercetarea lui Brătianu aduce o reflecție nuanțată: autorul pune în lumină o circulație și migrații de lungă durată între regiunile situate la sud și la nord de Dunăre. Relațiile transdanubiene au continuat în secolele IV-V, penetrația creștinismului la nord de Dunăre fiind o mărturie în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
aculturale. Miracolul descoperirii decisive nu s-a produs, iar scenariile concepute pornind de la o reprezentare a popoarelor-etnii ocrotite rămîn sub semnul pledoariei. ÎN NUMELE LIMBII Confruntarea argumentelor lingvistice se epuizează în dezbateri interminabile, știința contribuind la înmulțirea stimulantă a ipotezelor. Căile reflecției lingviștilor insistă cînd asupra relației latinitate-continuitate, cînd asupra relației latinitate-spațiu de circulație deschis, cînd asupra importanței substratului dac, care conferă specificitatea limbii române, cînd asupra influenței mult mai amplului substrat trac, care așază evoluția limbii în vecinătatea albanezei. Tradiția latinizantă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
solidaritatea cu bulgarii și sîrbii. Problematica stilului perpetuarea Bizanțului și cum se face aceasta se înscrie între un act politic și un imaginar colectiv. Tematica bizantină plasează istoria Moldovei și a Țării Românești în orientul Europei și, în același timp, reflecțiile despre putere, domnitor, originile națiunii sînt alimentate de influențe aduse prin contactele cosmopolite cu Polonia, Italia și o Grecie strălucind între geografia orientală și amintirea Antichității clasice. Istoricii români se împart în susținătorii unei memorii orientalo-bizantine și cei ai unui
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
să asigure integrarea socială a tinerilor formați la colegiile iezuite. EI adresează Dietei Transilvaniei și Curții din Viena o serie de petiții, în care se exprimă voința de a aplica egalitatea drepturilor anunțată în diplomele lui Leopold și luminează calea reflecției asupra ideii de națiune. Aceasta este reprezentată cînd de elitele clericale uniate, cînd de totalitatea poporului român în mod nedrept asuprit, deși ponderea sa numerică contribuie cel mai mult la bogăția imperiului. Modernitatea acestui demers rezidă în articularea operată între
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
naționale. Formați la Blaj, la Viena și la Roma, ei sînt istorici, lingviști, juriști. Ca istorici, ei regăsesc originile romane și continuitatea latină a Antichității românești. Ca lingviști, ei impun o latinitate a limbii române. Ca juriști, ei participă la reflecțiile inteligenței Vienei privind dreptul natural. Micu publică la Sibiu, în 1800, o lucrare intitulată Legile firei, inspirată de filosofia lui Baumeister care alimenta, pe la 1750, gîndirea politică a despotismului luminat. Acești oameni sînt de o mare cuprindere intelectuală, iar orizontul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
este francez și este interesant de amintit că centrele de interes ale anumitor observatori politici merg din Algeria în Siria, trecînd prin Balcani. De aici se observă o dublă apropiere și grija pentru specificul local, ca și pentru o amplă reflecție asupra dezvoltării relațiilor Franței cu Imperiul otoman. Moldova și Țara Românească reprezintă, fără îndoială, o cauză, depășită însă de perspectivele mai vaste decît mizele chestiunii orientale. Astfel, Édouard Thouvenel scrie despre Constantinopol pentru "La Revue des Deux Mondes" și despre
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
îi administrează, în vreme ce privilegiile sînt acordate străinilor, care se bucură fie de o amplă imunitate consulară, fie de dreptul de apel pe lîngă tribunalele otomane. Aceasta ar însemna, de fapt, atribuirea primordialității Coranului asupra codurilor de legi indigene. Inspirația acestor reflecții și a acestor revendicări ce se structurează în memoriile adresate Curții de la Sankt-Petersburg de Sfaturile Țării Românești și Moldovei este complexă. Modernitatea referințelor la drept și la universalitatea dreptului este asociată cu o denunțare directă a Constantinopolului. "Mai mult, ar
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
importanța legăturii bilaterale și încearcă să ofere imaginea unei Franțe despărțite de orice altă legătură, o Franță care ar fi o referință în sine a occidentalității. Prietenii români ai lui Quinet par să nu sesizeze în ce măsură sînt importante pentru acesta reflecțiile sale despre America, fundamentele și spiritul democrației americane pentru a reda un suflu ideii de democrație franceză. Franța imaginată de români este atemporală sau aflată într-o temporalitate ficțională, care etalează multă vreme inauguralul din 1789. Prietenii lui Quinet și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
două de luni de exil". Și datează: "1850 revin la ocupațiile literare și ofer scenei mai multe piese. Plec în Franța, vizitez Germania și Marea Britanie, reîntoarcere în țară". După Bălcescu, revoluția a eșuat din cauza dezbinărilor interne și din lipsa unei reflecții asupra puterii, asupra ierarhiei dreptului: drept natural, drept istoric, fundamente istorice și politice ale ideii de națiune. Problema care îl obsedează în acele momente este aceea a relației între națiune și revoluție, între națiunea ungară și națiunea română. Cooperarea între
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
organizarea muncii, repartizarea bogăției sînt modificate: raportul cu pămîntul este definit de proprietate. Proiectele avansate prin proclamația revoluției valahe din iunie 1848 își găsesc aplicarea. Reforma de la 1864 este un produs al anului 1848 și al marii mișcări ruse de reflecție asupra iobăgiei și asupra necesității abolirii ei. Regulamentul organic impus Principatelor de ruși a adus o primă mare mutație în definirea relației țăranilor cu stăpînii pământurilor: boierii au fost desemnați ca proprietari ai pămînturilor, iar drepturile țăranilor limitate la două
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
CĂUTAREA ADEVĂRULUI Manifestările antiliberalismului capătă un stil, se constituie în doctrină și se afirmă ca opoziție politică în deceniul 1860-1870. Mișcarea se naște la Iași în jurul unui grup de tineri intelectuali care se reunesc pentru a crea un cenaclu de reflecție filosofică și politică. Aceste personalități înțeleg să se îndepărteze de stilul liberalilor, de tonul ex-pașoptiștilor pe care îi consideră emfatici și grotești. Elitismul și voința critică îl caracterizează și pe Maiorescu, și pe Carp, și pe un Iacob Negruzzi. Ei
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
forma socială care va înlocui forma burgheză de după feudalism. Stere își exprimă dezacordul față de proiectul socialist-marxist, iar ruptura se consumă în timp ce socialiștii își formează propriul partid în 1893. Divergența privește referințele marxiste ortodoxe ale lui Dobrogeanu-Gherea. Stere, din propriile sale reflecții teoretice inspirate de revizionismul tezelor lui Bernstein opuse lui Engels, nutrite de o cultură pozitivistă și neokantiană, înțelege să salveze statul, națiunea și mica proprietate. Așadar, doi poli sînt esențiali în proiectul său: perenitatea și dezvoltarea micii proprietăți ca factori
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
anumit număr de socialiști aleg angajarea în viața politică legală, acceptă sarcini guvernamentale sau se îndreaptă spre cariere notabile în finanțe, presă sau barou. Aceste personalități de origine burgheză au cunoscut Universitățile din Paris sau Bruxelles, au însuflețit cluburile de reflecție socialistă de la București în anii 1880, au măsurat absența proletariatului din România, organizînd uneori manifestații de 1 mai pentru a lansa revendicarea zilei lucrătoare de opt ore, dar au abandonat utopia în favoarea pragmatismului reformist. Astfel, C. Miile, avocat cu studii
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
este lansat în 1894. Socialiștii români sînt prezenți la congresele Internaționalei socialiste. În 1889, la Paris, n-au avut delegat, dar la Bruxelles, în 1891, au fost 5 delegați. Delegația prezintă o descriere a stării de lucruri din țara lor. Reflecția trimite la formarea unui stat liberal burghez pe malurile Dunării, ca produs al diplomației europene. "Nu burghezia română i-a învins pe feudalii români. Burghezia triumfătoare din occidentul Europei a asigurat victoria burgheziei române, relativ slabă, asupra feudalității române, relativ
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
un curent cultural, o școală de gîndire care adună în jurul său talente adesea venite din afara granițelor Principatelor. De exemplu, Octavian Goga și George Coșbuc publică cu regularitate articole în această revistă. Revista este unul din instrumentele lui lorga: convins, datorită reflecției sale de istoric, despre necesitatea cauzală inerentă structurilor profunde, însuflețit de speranța reunirii tuturor românilor, fie ei din Transilvania, din Bucovina sau din Basarabia, el se alătură Ligii Culturale pentru unitatea tuturor românilor. Această mișcare a fost fondată în 1891
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
culturale românești din Transilvania. Motivul: aderarea României la Tripla Alianță este singurul mijloc pentru România de a-și garanta, propria independență față de Rusia. Aceste tergiversări politice și politicianiste ascund mize mai profunde: spre 1895 mișcarea națională se reînnoiește și natura reflecțiilor asupra națiunii pune în discuție însăși evoluția imperiului. Conservatorismul și apărarea națiunii prin reamintirea tradițiilor istorice sînt depășite de o filosofie darwinistă: națiunea se dezvoltă neabătut ca o conștiință a identității, ea reprezintă o dinamică și o formă a viitorului
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ale Elveției. Imperiul federal reprezintă o garanție a existenței, pentru aceste națiuni, a unui baraj împotriva pangermanismului și panslavismului. Ecoul acestor teze este cu atît mai puternic cu cît arhiducele Franz-Ferdinand se arată interesat. El a creat un cerc de reflecție în castelul său din Belvedere și s-a înconjurat de un "cabinet fantomă". Naționalitățile sînt reprezentate aici de cîțiva unguri pro-dinastici, de cîteva figuri de marcă ale mișcării autonomiste române (Alexandru Vaida-Voevod, Maniu și Aurel Popovici). Arhiducele moștenitor nu-i
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
economică a României. Aceasta este poziția lui Madgearu, care reprezintă unui din curentele poporanismului de după război. Întrebarea nu mai este: Ce trebuie să faci pentru a rămîne fidel romanității?, ci: Ce trebuie să faci pentru a scoate țara din întârziere? Reflecția politică trimite spre lectura tendințelor prezentului, nu spre cunoașterea trecutului. În 1923, Madgearu face constatarea că mașina democratică parlamentară a fost imaginată de Rousseau și Jefferson pentru comunități egalitare, pentru societăți de producători independenți. "Revoluția industrială a statelor occidentale de la
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
publicul "înapoiat" nu este în măsură să aprecieze operele contemporanilor, cum ar fi Arghezi, Hortensia Papadat-Bengescu, Rebreanu, care se îndepărtează de mediocritatea unei scriituri așa-zis naționale... Lovinescu se situează mult mai departe de o simplă polemică literară și de reflecția asupra funcției literaturii, fie ea liberă sau angajată. Poziția sa este aceea a intelectualilor care îl urmează și apreciindu-1 se situează în continuitatea unei viziuni progresiste a culturii române. Pașoptiștii au pus bazele referințelor unei identități deschise, împărțită cu aceea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Ea este o forță obscură care precedă omul și îi urmează". Adevărata problemă este aceea a sfîrșitului credinței în progres, credință distrusă în Vest de conflictul mondial. Repetarea războiului conduce societățile moderne la disperare și plictis, devenite fenomene de masă. Reflecția lui Fondane în ceea ce privește legătura dintre creația estetică și modernitatea tehnică se bazează pe activitățile sale de scenarist din timpul exilului său în Franța, apoi în Argentina. "Cinematograful există în funcție de un lucru de care nu poate fi despărțit și care îi
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]