3,182 matches
-
face anticameră" < fr. "faire antichambre", unde sunt calchiate cuvântul "anticameră" < fr. "antichambre" (calc lexical) și întreaga expresie (calc frazeologic). Un exemplu de calc morfologic este verbul românesc "a se teme", de origine latină, limbă în care era verb activ, devenit reflexiv sub influența lui "bojati sę" din limba slavă veche. Calcul sintactic este mai rar. Unii scriitori români influențați de franceză au creat calcuri sintactice care nu s-au generalizat: El locuiește un măreț palat de vară" (Vasile Alecsandri), după fr.
Calc (lingvistică) () [Corola-website/Science/317870_a_319199]
-
o perspectivă anume asupra morfologiei verbale ale acestei limbi. Desinența de persoană întâi la prezent singular a fost "-u", fapt demonstrat de formele verbale precum: "cluiou" „eu aud”, "gniiou" „eu cunosc”, "regu" „eu conduc”. De asemenea, este confirmată existența verbelor reflexive: "nemnaliiumi" (= "nemnaliiu"-"mi", „eu sărbătoresc”), "pissiumi" (= "pissiu"-"mi", „eu văd”), "uediiumi" (= "uediiu"-"mi", „mă rog”). Aoristul de tip s proto-indo-european a evoluat în preteritul de tip t în galică, prin îmbinarea desinenței vechi de persoană a treia la singular de
Limba galică () [Corola-website/Science/316656_a_317985]
-
împreună cu trupele poloneze, s-a evacuat în Iran și apoi cu Al doilea Corp Polonez a ajuns prin Irac la Palestina. S-a întors în Polonia după ezitări, în 1945. În perioada postbelica, la început crea poezie politic-propagandistă, apoi opere reflexive pline de motive personale. În vremurile staliniste a fost poet profund implicat în construirea realității noi, ceea ce a fost foarte des interpretat ca atitudine clar procomunistă. A refuzat însă scrierea cuvintelor pentru imnul nou al Poloniei, propunerea pe care a
Władysław Broniewski () [Corola-website/Science/316729_a_318058]
-
Ștefan Borbely, Alexandru Pintescu, Gh. Glodeanu, George Vulturescu, Aurel Sasu, Radu C. Țeposu, Mihai Ungheanu, Alexandru Cistelecan și alții. "Martor cândva al unei realități prexistente, pe care se străduia s-o ia drept decor semnificativ pentru proprile-i "ieșiri" afective sau reflexive, Ion Vădan a descoperit, însușindu-și-o treptat, "Arta" de a-și construi, din cuvinte, realitatea care să-l încapă și în care calitatea de martor să cedeze locul calității de implicat. În fond, asta e chiar proprietatea dintâi a
Ion Vădan () [Corola-website/Science/316049_a_317378]
-
verbelor în categorii mai mult sau puțin corespunzătoare cu diatezele din gramaticile altor limbi nu este unitară în gramaticile limbii maghiare. Unii lingviști care se ocupă de limba maghiară nu folosesc termenul „diateză”, ci numai grupează verbele în active, pasive, reflexive, factitive și potențiale. În schimb alții îl folosesc și unii dintre ei stabilesc și subclase ale acestora. De exeplu József Bokor clasează verbele în diatezele activă, medie și pasivă, verbele active le subîmparte în active propriu-zise, factitive, reciproce și reflexive
Verbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316230_a_317559]
-
reflexive, factitive și potențiale. În schimb alții îl folosesc și unii dintre ei stabilesc și subclase ale acestora. De exeplu József Bokor clasează verbele în diatezele activă, medie și pasivă, verbele active le subîmparte în active propriu-zise, factitive, reciproce și reflexive, iar pe cele medii în medii propriu-zise, medio-active și medio-pasive. Verbul activ propriu-zis nu are vreun morfem specific, ci doar exprimă faptul că subiectul său efectuează el însuși acțiunea exprimată de verb. Poate fi constituit numai dintr-o rădăcină (de
Verbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316230_a_317559]
-
să citească în tot timpul orei de curs”. Morfemul acestor verbe este specific acestora, fiind unul din sufixele "-tat/-tet" (exemplele precedente) sau "-at/-et": "írat" „a pune (pe cineva) să scrie”, "küldet" „a pune (pe cineva) să trimită”. Verbul reflexiv exprimă faptul că acțiunea pornită de la subiect se răsfrânge asupra lui însuși. Are sufixe specifice adăugate la verbe active propriu-zise, în sensul că verbe reflexive se pot forma numai cu acestea, dar aceleași sufixe pot forma și alte tipuri de
Verbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316230_a_317559]
-
írat" „a pune (pe cineva) să scrie”, "küldet" „a pune (pe cineva) să trimită”. Verbul reflexiv exprimă faptul că acțiunea pornită de la subiect se răsfrânge asupra lui însuși. Are sufixe specifice adăugate la verbe active propriu-zise, în sensul că verbe reflexive se pot forma numai cu acestea, dar aceleași sufixe pot forma și alte tipuri de verbe: Numai verbele formate astfel sunt considerate reflexive, dar raportul care se exprimă cu verbe reflexive se exprimă și cu verbe active propriu-zise având ca
Verbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316230_a_317559]
-
se răsfrânge asupra lui însuși. Are sufixe specifice adăugate la verbe active propriu-zise, în sensul că verbe reflexive se pot forma numai cu acestea, dar aceleași sufixe pot forma și alte tipuri de verbe: Numai verbele formate astfel sunt considerate reflexive, dar raportul care se exprimă cu verbe reflexive se exprimă și cu verbe active propriu-zise având ca obiect pronumele reflexiv, dacă nu există un verb reflexiv corespunzător (exemple "feláldozza magát" „a se sacrifica”). Uneori sunt posibile două construcții cu același
Verbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316230_a_317559]
-
adăugate la verbe active propriu-zise, în sensul că verbe reflexive se pot forma numai cu acestea, dar aceleași sufixe pot forma și alte tipuri de verbe: Numai verbele formate astfel sunt considerate reflexive, dar raportul care se exprimă cu verbe reflexive se exprimă și cu verbe active propriu-zise având ca obiect pronumele reflexiv, dacă nu există un verb reflexiv corespunzător (exemple "feláldozza magát" „a se sacrifica”). Uneori sunt posibile două construcții cu același verb, anume atunci când se exprimă nuanțe de sens
Verbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316230_a_317559]
-
forma numai cu acestea, dar aceleași sufixe pot forma și alte tipuri de verbe: Numai verbele formate astfel sunt considerate reflexive, dar raportul care se exprimă cu verbe reflexive se exprimă și cu verbe active propriu-zise având ca obiect pronumele reflexiv, dacă nu există un verb reflexiv corespunzător (exemple "feláldozza magát" „a se sacrifica”). Uneori sunt posibile două construcții cu același verb, anume atunci când se exprimă nuanțe de sens diferite: "A diák felkészültnek mutatkozott" „Se vedea că studentul era pregătit” vs.
Verbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316230_a_317559]
-
sufixe pot forma și alte tipuri de verbe: Numai verbele formate astfel sunt considerate reflexive, dar raportul care se exprimă cu verbe reflexive se exprimă și cu verbe active propriu-zise având ca obiect pronumele reflexiv, dacă nu există un verb reflexiv corespunzător (exemple "feláldozza magát" „a se sacrifica”). Uneori sunt posibile două construcții cu același verb, anume atunci când se exprimă nuanțe de sens diferite: "A diák felkészültnek mutatkozott" „Se vedea că studentul era pregătit” vs. "A diák felkészültnek mutatta magát" „Studentul
Verbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316230_a_317559]
-
un complement cu sufixul "-val/-vel" ("Péter sakkozik a fiával" „Péter joacă șah cu fiul său”) sau este membru de subiect multiplu: "Apa és fia tegeződnek egymással" „Tatăl și fiul se tutuiesc”. Verbul reciproc poate avea un sufix propriu verbului reflexiv ("barátkozik" „a se împrieteni”) sau unul întâlnit la verbele medii ("kibékül" „se împacă”), existând și unele verbe reciproce rădăcini, de exemplu "küzd" „se luptă” (cu cineva). Există două sufixe specifice pentru pasiv, "-atik/-etik" și "-tatik/-tetik", dar astăzi sunt
Verbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316230_a_317559]
-
valoarea participiului românesc: "A levél meg van írva" „Scrisoarea este scrisă”. Și această contrucție este relativ rară și folosită fără agent exprimat. Unele gramatici, mai ales relativ vechi, nu iau în seamă o diateză medie, ci consideră ca fiind unele reflexive, altele active verbele pe care alții le includ în aceasta. Diateza medie se situează între cea activă și cea pasivă. Verbul mediu propriu-zis exprimă faptul că ceea ce se întâmplă cu subiectului, starea sa, schimbarea stării sale, capabilitatea sa nu depind
Verbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316230_a_317559]
-
maghiare care se ocupă de pronume, tratând clasificarea, formarea și utilizarea lor pronominală și adjectivală, precum și morfemele care exprimă categoriile gramaticale ce le caracterizează: persoana, numărul și cazul. Majoritatea gramaticilor limbii maghiare iau în seamă nouă specii de pronume: personale, reflexive, de reciprocitate, posesive, demonstrative, interogative, relative, nehotărâte și generale. În funcție de părțile de vorbire pe care le pot înlocui, pronumele se împart în substantivale, adjectivale și numerale. Pronume substantivale sunt pronumele personale, pronumele reflexive, pronumele de reciprocitate, pronumele posesive, o parte
Pronumele în limba maghiară () [Corola-website/Science/316248_a_317577]
-
în seamă nouă specii de pronume: personale, reflexive, de reciprocitate, posesive, demonstrative, interogative, relative, nehotărâte și generale. În funcție de părțile de vorbire pe care le pot înlocui, pronumele se împart în substantivale, adjectivale și numerale. Pronume substantivale sunt pronumele personale, pronumele reflexive, pronumele de reciprocitate, pronumele posesive, o parte din pronumele demonstrative, două pronume interogative, pronumele relative, pronumele nehotărâte și pronumele generale. Categoria pronumelor adjectivale cuprinde o parte din pronumele demonstrative și o parte din pronumele interogative. Printre pronumele numerale se află
Pronumele în limba maghiară () [Corola-website/Science/316248_a_317577]
-
Printre pronumele numerale se află unele pronume demonstrative și unele pronume interogative. Gramaticile limbii maghiare consideră tot pronume și ceea ce gramaticile românești consideră adjective pronominale. Și în maghiară sunt cuvinte care pot fi numai pronume (de exemplu cele personale, cele reflexive, cel de reciprocitate și cele posesive), cuvinte care pot fi pronume sau adjective (majoritatea celor demonstrative și a celor interogative, o parte din cele relative, nehotărâte și generale) și unele cuvinte care pot fi numai adjective pronominale. Formele de nominativ
Pronumele în limba maghiară () [Corola-website/Science/316248_a_317577]
-
sunt folosite cu această funcție numai dacă se accentuează persoana posesorului: "az én házam" „casa mea”, "a te házad" „casa ta” etc. De la rădăcina "mag", de la care se formează și pronumele de politețe "maga" (pl. "maguk"), se formează și pronumele reflexive, care se folosesc în primul rând ca pronume de întărire, neluate în seamă ca atare de gramaticile limbii maghiare. Ele se pot folosi cu sau fără pronumele personale. Formele lor de nominativ sunt: Exemplu în propoziție: "(Ti) magatok vagytok a
Pronumele în limba maghiară () [Corola-website/Science/316248_a_317577]
-
însuși / ea însăși”. Aceste pronume pot avea aceleași cazuri ca pronumele personale, dar se declină ca substantivele, cu particularitatea că la acuzativ formele de persoana întâi și a doua singular pot fi identice în unele situații cu nominativul. Ca pronume reflexive în sensul celor din română sunt folosite formele de acuzativ și de dativ ale acestor pronume: Nézi magát a tükörben" „Se privește în oglindă”, "Nadrágot varrt magának „Și-a cusut o pereche de pantaloni”, "Ismerem magam(at) „Mă cunosc”, "Megismerted
Pronumele în limba maghiară () [Corola-website/Science/316248_a_317577]
-
și de secundar, încercînd printr-o mereu vicleană vînătoare să amenințe cu umbra-i luxarea fiecărei secunde, ne prestidigitează pe vîrful cuvintelor cenușa timpului. Prin înșiruirea orelor această exorcizare stilizează ființa umană de lut cîntător pînă la o extremă și reflexivă conceptualizare: Și nu-i mai mult decît cuvînt/ Și simt cum lumina se naște/ Și mă dezbracă de pămînt.( Cine-a strigat), al cărei rol e să nu vină prea devreme... Cristian Stamatoiu - Clepsidra cu cenușă, text apărut în Vatra
Emil Dreptate () [Corola-website/Science/316265_a_317594]
-
fi: Propoziția optativă are două subtipuri, delimitate după modul predicatului și particulele pe care le pot conține propozițiile. Astfel sunt: Propoziția imperativă are ca subiect destinatarul căruia i se adresează, iar predicatul său poate fi un verb activ, factitiv sau reflexiv, la modul imperativ. De cele mai multe ori se adresează persoanei a doua ("Vidd le a szemetet!" „Du jos gunoiul!”), uneori persoanei întâi plural: "Menjünk egy kicsit gyorsabban!" „Să mergem puțin mai repede!” Poate fi și o propoziție neanalizabilă având ca termen
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
timpul, cauza sau condiția acțiunii verbului principal. Gerunziul românesc provine de la forma corespunzătoare din limba latină: "cantandum > "cântând. Este marcat prin sufixul "-ând", la majoritatea verbelor, sau "-ind": "fugind". Urmat de un pronume neaccentuat conjunct, personal (cu excepția lui "o") sau reflexiv, i se adaugă vocala de legătură "-u-": "ducându-l", "văzându-se". În ceea ce privește alte forme verbale, gerunziul intră în compoziția formei de prezent a modului prezumtiv: "voi/oi fi greșind". Fiind un mod dependent, gerunziul preia de obicei semnificația modală și
Gerunziu () [Corola-website/Science/316324_a_317653]
-
este alcătuit dintr-un plastic policarbonat, aproape pur, cu grosime de 1,2 mm și cu greutate între 15 si 20 de grame. Un strat subțire de aluminiu sau mai rar, de aur, este aplicat suprafeței pentru a o face reflexivă. Metalul este protejat prin aplicarea unui strat de lac direct pe suprafața reflexivă. Datele sunt stocate pe CD ca o serie de indentații cunoscute sub numele de “pits” (gropi), codate în spirală în stratul de policarbonat. Zonele dintre gropi sunt
Dispozitive optice de stocare () [Corola-website/Science/321150_a_322479]
-
mm și cu greutate între 15 si 20 de grame. Un strat subțire de aluminiu sau mai rar, de aur, este aplicat suprafeței pentru a o face reflexivă. Metalul este protejat prin aplicarea unui strat de lac direct pe suprafața reflexivă. Datele sunt stocate pe CD ca o serie de indentații cunoscute sub numele de “pits” (gropi), codate în spirală în stratul de policarbonat. Zonele dintre gropi sunt cunoscute sub numele de “lands” (terenuri). Gropile și terenurile nu reprezintă zero-urile
Dispozitive optice de stocare () [Corola-website/Science/321150_a_322479]
-
iar datele sunt stocate și citite într-o manieră similară (diferă de CD-urile audio doar prin standardele folosite pentru stocarea datelor). Informația este stocată pe disc sub forma unei serii de indentații microscopice. Un laser este aplicat pe suprafața reflexivă a discului pentru a citi tiparul creat de gropi și terenuri. Deoarece adâncimea gropilor este aproximativ o ¼ până la 1/6 din lungimea de undă a luminii laserului folosită pentru a citi discul, faza razei reflectate este shiftată în relație cu
Dispozitive optice de stocare () [Corola-website/Science/321150_a_322479]