14,766 matches
-
În realitate, după cum „nu există valoare decât prin asumare și traire” (- Nicolae Rambu), invaloarea acestei relații va face ca membrii ei să caute altceva pentru ca să-și trăiască măcar vreo minimă valență a vieții lor în afara cuplului. Motiv pentru care vreo regină disperată a putut căuta ’iubirea’, sau pseudo-pronunțarea ei prin sex, cu un grădinar, de pildă. Ori, dimpotrivă, toată energia să poată fi orientată către alte preocupări(prin sublimare): conducerea cât mai bună a unui clan/popor, acte caritabile, eroism, ceea ce
COMUNICAREA CE RELEVĂ VALOAREA! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352221_a_353550]
-
09 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Tablouri verticale Noaptea s-a urcat pe schele Cu mănunchi de bidinele; Mătură praful pe stele, Însă Luna, Atentă ca-ntotdeauna, Proiectează pe podele Și un set de acuarele, Iar catifelate șoapte, Parfum de Regină de noapte Aripi bine își întinde, Cântec - vechile colinde, Feerie în trei acte Strict compacte. Cinci tablouri verticale, Inegale - Perspective ancestrale - Teatru și pinacotecă; Doarme umbra pe potecă ! Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Tablouri verticale / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN
TABLOURI VERTICALE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356288_a_357617]
-
localnic de prin preajma Cheiului Argeșului mi-a relatat, confirmându-mi adevărul povestirii călugărului și a faptului că nimic din ceea ce am auzit nu s-a consemnat în vreun document: „singurului suflet căruia umbra Doamnei i s-a arătat a fost regina Maria, pe când ședea la Bran, pentru că suverana era urmașă a familiei Basarabilor. Se spune că de multe ori regina a fost surprinsă vorbind cu cineva, pentru că în surdină vocea Doamnei lui Vlad Țepeș se auzea însă slujitorii castelului nu au
UMBRA DOAMNEI DE LA POENARI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 413 din 17 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356311_a_357640]
-
ceea ce am auzit nu s-a consemnat în vreun document: „singurului suflet căruia umbra Doamnei i s-a arătat a fost regina Maria, pe când ședea la Bran, pentru că suverana era urmașă a familiei Basarabilor. Se spune că de multe ori regina a fost surprinsă vorbind cu cineva, pentru că în surdină vocea Doamnei lui Vlad Țepeș se auzea însă slujitorii castelului nu au îndrăznit niciodată să o întrebe pe suverană cu cine vorbește și nici să spună altora de ceea ce se întâmpla
UMBRA DOAMNEI DE LA POENARI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 413 din 17 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356311_a_357640]
-
auzea însă slujitorii castelului nu au îndrăznit niciodată să o întrebe pe suverană cu cine vorbește și nici să spună altora de ceea ce se întâmpla la castel. Vă spun toate astea pentru că buna mea a fost bucătăreasă la castel, iar regina o cunoștea și avea mare încredere în ea și în toți slujitorii ei”, spunea localnicul, care făcu la un moment dat o pauză, privind în larg muntele abătut de nevoile timpului, șoptindu-mi apoi: „de când regina a plecat dintre cei
UMBRA DOAMNEI DE LA POENARI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 413 din 17 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356311_a_357640]
-
bucătăreasă la castel, iar regina o cunoștea și avea mare încredere în ea și în toți slujitorii ei”, spunea localnicul, care făcu la un moment dat o pauză, privind în larg muntele abătut de nevoile timpului, șoptindu-mi apoi: „de când regina a plecat dintre cei vii umbra Doamnei nu a mai apărut, ci doar, la căpătâiul ei, în trenul acela care îi aducea trupul fără viață, trecând prin Cernăuți. Iar asta a spus-o doamna și medicul care se aflau lângă
UMBRA DOAMNEI DE LA POENARI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 413 din 17 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356311_a_357640]
-
într-un basm cu grădini fermecate, / Din florile albe, înmiresmate, / Pomii să plouă cu mii de petale. Pe-alei cu comori din plin presărate, / Zâna cea bună să-mi iasă în cale, / Coroană să am din mâinile sale, / Ca o regină să intru-n cetate./ Culeasă de tine fruct neînceput, / Purtată apoi pe țărmu-nplinirii, / Ales îmi erai pentru-ntâiul sărut - / Cum spune-o-nțeleaptă lege a firii. / Și doar împreună am fi renăscut, / Trăind o simfonie a iubirii”. Poeta, un autentic
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
cred că se cuvine: / Din nou mă-nclin în fața Ta, Slăvite! / Că-n vie-aleasă m-ai sădit pe mine, / Umil lăstar cu fructe pârguite, // Ce roade coapte vrea s-aducă-n fine, / Celor ce scriu cuvinte potrivite . Poeta se vede pe sine „Regina iertării” - un atribut foarte generos care o caracterizează. Împărțind iertarea tuturor, ea are parte, la rându-i, de iertare. „Regina iertării: Ce lin s-a făcut urcușul cărării, / Pe margine flori vestesc întronarea, / O doină la nai va face strigarea
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
lăstar cu fructe pârguite, // Ce roade coapte vrea s-aducă-n fine, / Celor ce scriu cuvinte potrivite . Poeta se vede pe sine „Regina iertării” - un atribut foarte generos care o caracterizează. Împărțind iertarea tuturor, ea are parte, la rându-i, de iertare. „Regina iertării: Ce lin s-a făcut urcușul cărării, / Pe margine flori vestesc întronarea, / O doină la nai va face strigarea, / Deschide-se-vor hotarele zării. / O șoaptă aud, alung întrebarea, / Vin îngeri cântând, e clipa visării, / Aleasă voi fi Regina
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
Regina iertării: Ce lin s-a făcut urcușul cărării, / Pe margine flori vestesc întronarea, / O doină la nai va face strigarea, / Deschide-se-vor hotarele zării. / O șoaptă aud, alung întrebarea, / Vin îngeri cântând, e clipa visării, / Aleasă voi fi Regina Iertării / Castelul e-n veci, mi-așteaptă intrarea. Mi-am prins la ureche cireșe de mai, / In plete crâmpei din soarele verii, / Din toamnă cules-am întregul alai. / Alerg să mă prind de frâiele serii, / Dar cântecul mierlei îmi spune
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
cadă Doar catrene ți-am scris Dar să trecem la proza Nici tu nu știi să faci Nici dulceața de roza Sau măcar cozonaci I nsa rău-i spre bine Casă noastră-i curată Că un stup de albine Cu regine curtata Nu-ți zic adio niciodată Nu- ți zic adio niciodată E miezul nopții și mă-mbată Mirosul tău suav de față |n trupul tău de ciocolată Se-ascunde pasărea măiastra Care imi cîntă la fereastra Și-i gureșa și
LAPIS LAZULI SINT OCHII TAI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355786_a_357115]
-
Emani prin tine tot ce este Sfânt. Vei arde în timp flacără vie, Purtând cu tine a vieții scânteie, Plină de grații, spre veșnicie, Te vom cânta eternă FEMEIE. În timp, nu îți vei schimba destinul, Vei rămâne a vieții Regină, Vei gestiona în continuare preaplinul, Regăsindu-te de a pururi Divină. Referință Bibliografică: Femeia, eterna stea! / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 264, Anul I, 21 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate
FEMEIA, ETERNA STEA! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355857_a_357186]
-
și un muzeu arheologic pe strada principală, de asemenea, o casă memorială în spatele sitului, pe malul mării, construită în stil dobrogean, cu influențe tătărești în general, având aceeași arhitectură ca și complexul muzeal de la Balcic, din Bulgaria, fosta reședință a reginei Maria. - Trebuie să știi de la început că, așezarea Callatis fost o colonie a cetății grecești Heraclea Pontica (azi Ereğli în Turcia), din secolul al VI-lea înaintea erei noastre. Portul și jumătate din orașul antic Callatis sunt acum acoperite de
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355849_a_357178]
-
Printre căpițe de fan Grebla uitată. lucian popescu 14. Parcare cu plata - trecând mai departe stolul de ciori 15. Pom plin de vâsc - semne la bătrânețe recuperatorii 16. Gacii la uscat - prinsă de caniculă mama-ntre poze Vasile Coniosi-Mestesanu 17. Regina Băltii- n-are prestanta,fură râma, și-nțeapă 18. Furtună-n noapte- capricii de Paganini în molidul rupt 19. Săpând fântână bătranu--a dat de apă- își vede steaua Marcela Ignatescu 20 Programul Rabla - o ultimă privire cu lacrimi în ochi
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356043_a_357372]
-
însoțită de un singur credincios a trecut marea cu barca înfruntând-o, s-a lăsat înfășurată într-un sac ordinar și dusă pe umeri până în palatul lui Cezar fără ca nimeni să-și închipuie că într-un țol purtat pe umeri regina Egiptului vine să-l vadă pe Cezar.” „Am trecut cu dragostea de mână pe lângă ei” Probabil că puțini își închipuiau că de nimeni, niciodată nu a fost Lorelei aceasta mai adulată, mai cunoscută și mai înțeleasă decât de noi, elevele
DEMOAZELĂ LA ŞCOALA CENTRALĂ DE FETE de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354803_a_356132]
-
oglindă să-mi leg, În palme, cerul tot să îl culeg. În indigo lumea altfel aș vedea-o; Dantele și brocarturi mi-aș țese, prinse toate-ntr-o camee, Din iriși, liliac și orhidee. În violet aș arăta ca o regină - Veșmânt de toporași și ametist mi-aș împleti spre seară, Din fluturi, blând amurg și primăvară. Corina Diamanta Lupu București 21 mai 2013 Referință Bibliografică: CURCUBEU / Corina Diamanta Lupu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 872, Anul III, 21 mai
CURCUBEU de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 872 din 21 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354908_a_356237]
-
în stare nu doar să-l convingă pe Dan să-și schimbe religia, ci și să se folosească de orice mijloace spre a converti avariția congenitală a alesului ei în exact acea generozitate necesară pentru ca ea să fie transformată în regina unui nou regat. Regat în care Bătrânul era, evident, în plus. Simina suferise destul prin pricina primului bărbat al ei, ce-o abuzase fizic și psihic, ani în șir, până când, sătul de plânsetele și reproșurile ei interminabile, hotărâse să plece
ELIBERAREA de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354884_a_356213]
-
făină. ... X. CONSTANTIN T. CIUBOTARU - ALBINEII (1), de Constantin T. Ciubotaru, publicat în Ediția nr. 850 din 29 aprilie 2013. M-am întrebat, dar n-am știut ce să răspund. Oamenii atribuie albinelor simboluri echivalente cuvintelor hărnicie, ordine, devotament. Despre Regină, ce să mai vorbim? Stăpânește și doar ea are menirea perpetuării. Face pui, celelalte fac miere. Mie mi se pare că nu-i drept să fie sterpe și obligate numai să execute. Nu cumva sunt blestemate? Oare ele ucid trântorii
CONSTANTIN T. CIUBOTARU [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
și doar ea are menirea perpetuării. Face pui, celelalte fac miere. Mie mi se pare că nu-i drept să fie sterpe și obligate numai să execute. Nu cumva sunt blestemate? Oare ele ucid trântorii fiindcă li se poruncește de regină sau ca să-și răzbune propriile neîmpliniri? Cu ce culeg albinele mierea? Cu trompa! Trântorii n-au și ei trompă? De ce nu sunt puși la muncă? De ce se lasă uciși? Conduși de regine? De ce celelate viețuitoare, culminând cu omul l-a
CONSTANTIN T. CIUBOTARU [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
ele ucid trântorii fiindcă li se poruncește de regină sau ca să-și răzbune propriile neîmpliniri? Cu ce culeg albinele mierea? Cu trompa! Trântorii n-au și ei trompă? De ce nu sunt puși la muncă? De ce se lasă uciși? Conduși de regine? De ce celelate viețuitoare, culminând cu omul l-a impus pe trântor? Și mai ales de ce istoria omenirii cunoaște doar câteva regine? Nici o femeie filozof! Artist! De ce femeiei i-a fost dată să-l servească pe bărbat? De ce, mai apoi bărbatul
CONSTANTIN T. CIUBOTARU [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
trompa! Trântorii n-au și ei trompă? De ce nu sunt puși la muncă? De ce se lasă uciși? Conduși de regine? De ce celelate viețuitoare, culminând cu omul l-a impus pe trântor? Și mai ales de ce istoria omenirii cunoaște doar câteva regine? Nici o femeie filozof! Artist! De ce femeiei i-a fost dată să-l servească pe bărbat? De ce, mai apoi bărbatul a luptat ca femeia să redevină albină, dar ele n-au mai ucis ... Citește mai mult M-am întrebat, dar n-
CONSTANTIN T. CIUBOTARU [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
De ce, mai apoi bărbatul a luptat ca femeia să redevină albină, dar ele n-au mai ucis ... Citește mai mult M-am întrebat, dar n-am știut ce să răspund. Oamenii atribuie albinelor simboluri echivalente cuvintelor hărnicie, ordine, devotament. Despre Regină, ce să mai vorbim? Stăpânește și doar ea are menirea perpetuării. Face pui, celelalte fac miere. Mie mi se pare că nu-i drept să fie sterpe și obligate numai să execute. Nu cumva sunt blestemate? Oare ele ucid trântorii
CONSTANTIN T. CIUBOTARU [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
și doar ea are menirea perpetuării. Face pui, celelalte fac miere. Mie mi se pare că nu-i drept să fie sterpe și obligate numai să execute. Nu cumva sunt blestemate? Oare ele ucid trântorii fiindcă li se poruncește de regină sau ca să-și răzbune propriile neîmpliniri? Cu ce culeg albinele mierea? Cu trompa! Trântorii n-au și ei trompă? De ce nu sunt puși la muncă? De ce se lasă uciși? Conduși de regine? De ce celelate viețuitoare, culminând cu omul l-a
CONSTANTIN T. CIUBOTARU [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
ele ucid trântorii fiindcă li se poruncește de regină sau ca să-și răzbune propriile neîmpliniri? Cu ce culeg albinele mierea? Cu trompa! Trântorii n-au și ei trompă? De ce nu sunt puși la muncă? De ce se lasă uciși? Conduși de regine? De ce celelate viețuitoare, culminând cu omul l-a impus pe trântor? Și mai ales de ce istoria omenirii cunoaște doar câteva regine? Nici o femeie filozof! Artist! De ce femeiei i-a fost dată să-l servească pe bărbat? De ce, mai apoi bărbatul
CONSTANTIN T. CIUBOTARU [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
trompa! Trântorii n-au și ei trompă? De ce nu sunt puși la muncă? De ce se lasă uciși? Conduși de regine? De ce celelate viețuitoare, culminând cu omul l-a impus pe trântor? Și mai ales de ce istoria omenirii cunoaște doar câteva regine? Nici o femeie filozof! Artist! De ce femeiei i-a fost dată să-l servească pe bărbat? De ce, mai apoi bărbatul a luptat ca femeia să redevină albină, dar ele n-au mai ucis ... XI. CONSTANTIN T. CIUBOTARU - VASILE BERLIC, de Constantin
CONSTANTIN T. CIUBOTARU [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]