6,309 matches
-
din țările asociate la respectiva declarație. S-a solicitat și obținut, de asemenea, ca poziția țării noastre să fie consemnată în documentele finale ale sesiunii. La încheierea ședinței, un membru al delegației sovietice ne-a transmis mesajul că delegația sa regretă incidentul care s-a produs, acesta datorându-se faptului că s-a dat citire textului elaborat la Moscova, fiind omisă modificarea lui după consfătuirea din ziua precedentă. Am avut convingerea că au procedat în acest fel în mod premeditat, mizându
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
se aprinse când a venit vorba despre ultimele două compartimente. Problema era să hotărâm care dintre capitole, cel despre Maniere sau cel despre Conversație, trebuia să treacă Înaintea celuilalt. Brummel reuși să pună capăt dezbaterii cu o improvizație pe care regretăm că nu o putem reda În Întregime. Iată sfârșitul ei: — Domnilor, dacă am fi În Anglia, acțiunile ar avea Întâietate În raport cu vorba, deoarece compatrioții mei sunt, În general, destul de tăcuți; Însă am avut ocazia să remarc faptul că În Franța
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
al oricărei forțe și dreptăți, către tata, Mariette și Poe, ca mijlocitori”. Aceasta Înseamnă că, În sufletul mistic al lui Baudelaire, comunitatea laică a artiștilor a căpătat o valoare profund religioasă; ea devine o biserică. Parazitismul pe care Baudelaire Îl regretă și Încearcă să-l reconstituie este cel al unei aristocrații ecleziastice. Și fiecare membru al acestei aristocrații găsește Într-un alt membru (sau, după capriciul lui Baudelaire, În toți ceilalți membri) o imagine sanctificată a lui Însuși și un Înger
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
principiu» invadatorilor; dar În același timp ei acceptau armele și proviziile italienilor, coordonîndu-și acțiunile cu aceștia Împotriva partizanilor, desi nici m...car nu erau comuniști, ci ț...răni patrioți conduși de comuniști. Cetnicii - sau mai curînd regimul pe care Il regretau cu nostalgie - pierduser... r...zboiul aproape f...r... s... lupte. Acum cetnicii Își Îndreptaser... «combativitatea» Împotriva adversarului din interior, cînd țara continuă s... fie ocupat.... Evident, aceast... atitudine nu avea darul s... le confere autoritate și coeziune”. S... ad...ug
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
Între fostele ț...ri comuniste a ap...rut imediat un fel de Întrecere În privința condițiilor de acces. Astfel c..., la un moment dat, presa internațional... a declarat Slovacia „campioan... a transparenței”, a anunțat „o mare deschidere” În Polonia și a regretat c... În Bulgaria trecutul „r...mine În continuare inaccesibil”. Au izbucnit polemici r...sun...toare, inclusiv În Occident, contaminat serios de aceast... febr... arhivistic... est-european.... Un istoric ceh refugiat În Franța dup... Prim...vară de la Praga, Karel Bartosek, a stîrnit
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
de a fi fabricat pe teritoriul ei; sau cînd, În criză irakian..., aceeași Polonie a ales opțiunea Bush, trimițînd trupe de ocupație! A fost prea mult pentru unii șefi de stat occidentali, care au admonestat imediat impertinenta Polonie și au regretat, cu voce tare, c... a pierdut o ocazie s... tac.... La fel, ce zarv... cînd s-a aflat, În prim...vara anului 2005, În plin... criz... de delocalizare, c... „instalatorii polonezi” erau angajați În Franța! Instantaneu, o parte a Franței
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
source n'en est pas pourvu, comme dans la traduction du poème Frumoase mâini (Jolies mains...), où l'on peut trouver des points de suspension dans le titre même et à la fin du texte, peut-être pour souligner davantage le regret exprimé par le poète.1448 Parfois ces interventions opérées au niveau de la ponctuation s'avèrent être exagérés, car elles déterminent des écarts majeurs de la tonalité du texte d'origine, comme dans la traduction ci-dessous : Copilo, pune-ți mâinile pe genunchii
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
indecis a alege „între alfa și omega” ori, mai exact, „între două abisuri”. Chiar dacă este invocat sentimentul fraternității cu Sisif, angoasa lipsește, în locul ei aflându-se un aticism șovăielnic. Ulise (din ciclul Nostalgia Itacăi), după ce a regăsit-o pe Penelopa, regretă atât tinerețea, cât și rătăcirile pe mare. Credincios prudent, poetul admite existența unui „mare regizor” (Panoplia cu măști), care se deosebește însă de „Marele Anonim” prin carnavalescul meditativ. SCRIERI: Umbra dulce a lucrurilor, pref. Constantin Ciopraga, Iași, 1990; Vulnerabila amiază
DONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286825_a_288154]
-
ostași luați (adunați ) din neamuri diferite". Anonymus îi amintește pe chazari (cabari), iar alte cronici amintesc, ulterior, pe români (vlahi) și secui. Între cele două părți (români și unguri) se desfășoară tratative Menumorut spune solilor lui Arpad, ducele Ungariei, că "regretă că ducele Salanus (?) i-a cedat un foarte mare teritoriu, dar el nu va ceda din pământul lui nici un deget". El adaugă că această țară o are moștenire de la "strămoșul său", iar acum datorită "stăpânului său, împăratul din Constantinopol, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Sf. Dumitru, de care se va lega acțiunea lui Ioniță, viitorul împărat, care va isprăvi sub zidurile Thesalonicului, apărut în fața grecilor ca un pedepsitor, dar și ca o atitudine de revoltă religioasă-referire la maniheism (bogomilism). În 1187, împăratul Isaac Anghelos, regretând că nu a acționat eficace, a pornit din nou împotriva românilor și bulgarilor. Însoțit de trupe puține, el și-a instalat tabăra în apropierea Adrianopolului, apoi a așteptat sosirea restului armatei, și a cerut și ajutorul cumnatului său, Conrad de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
bursă din partea statului francez în vederea unei teze de doctorat, pe care nu o va redacta niciodată. Își manifestă, prin câteva articole publicate în revistele vremii, simpatia pentru Garda de Fier, mișcare politică extremistă de dreapta, fapt pe care-l va regreta mai târziu: „Ce nebunie! În orice caz, am tras toate ponoasele și învățămintele de rigoare. N-o să mai fiu niciodată părtaș la nimic.” Și mai departe: „Când mă gândesc ce rătăcire! Ne prostise un vânt de nebunie; trebuie să-ți
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
singurătăților cosmice: „Misterul ciudat al singurătății derivă din faptul că pentru ea nu există ființe neînsuflețite; toate obiectele își au un grai pe care înțelegerea noastră îl descifrează în tăcerile fără pereche”. Cel care scrie despre tăcerile și singurătățile lumii regretă că nu-i un logodnic mistic. Logodnicul scrie, la urmă, o rugăciune către Dumnezeu, în stilul Rugăciunii unui dac, o apoteoză negativă: „Ești prea bătrân în ființă și prea tânăr în ură. Dar ura înghite și izvoarele ei. Creator iresponsabil
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
estetice. A avut o evoluție singulară. A contrariat și lucrul nu i-a displăcut. Aspirând la idealitate și la împlinirea de sine, a făcut gesturi oportuniste, ce-i contraziceau credințele. A mers contra tuturor, consecvent sieși și propriilor inconsecvențe. A regretat „febrilitatea ondulărilor noastre” și a răscumpărat-o cu „înțelegerea supremă” din poezie. A propus, ca unic adevăr asupra sa, opera. Proteică, imprevizibilă în gama larg deschisă a tonurilor și în jocul atitudinilor lirice, nutrită de tensiuni, refractară de aceea formulei
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
metaforele poetice, prin organizarea matematică, dar și prin înseși activitatea și viața lui B.: nonconformist inepuizabil, sergent în toate războaiele, mereu cu câte o provocare proaspătă în raniță. Una fiind și colaborarea, după 6 septembrie 1940, în presa legionară, „accident” regretat ulterior, însă nu suficient de convingător. Temperamentul său coleric, „reactiv”, orgolios și susceptibil, e bine fixat în polemica antologică - nu numai de idei, ci și de afecte - cu Arghezi. La capătul răsunătorului schimb de focuri publicistice și epistolare, turbulentul poet
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
ca zestre tatăl ei, vestitul Iaroslav cel Înțelept și cum făcea el să ajungă hergheliile de cai de la Kiev la ginerele său francez atacat de războinicii normanzi. Și care era distracția zilnică a Annei Iaroslavna în întunecoasele castele medievale, unde regreta atât de mult lipsa băilor rusești... Nu mă mai mulțumeam cu povestea tragică a morții ducelui de Orléans sub ferestrele frumoasei Isabeau. Nu, acum porneam în urmărirea ucigașului său, a lui Ioan fără de Frică, căruia trebuia să-i reconstitui ascendența
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
-ai fi făcut PSAMIS El spune ce se cade singur chiar. CHALKIDIAS Nu cu tine stau de vorbă, ticălosule avar! LAIS Însă... CHALKIDIAS Nu voi tânguire și nici cântece de jale Să urmeze după mine, să mă turbure pe cale. Nu regret nimic din toate și nu simt nici o căință. În răstimp de-o săptămână am putut cu ușurință Să îndestulez cu sațiu toate poftele acele Ce ardeau ca un jăratec lumea gândurilor mele. Și am degustat în pace toate-acele bucurii. Ce
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-mi arunc tot restul vieții în noianul nimicirii. Atunci mă-ntîlni vătaful de la Psamis. Ce-a urmat Știi și tu, iar din acele ce am spus, vei fi aflat De ce te urăsc. LAIS Dar singur îmi ziceai cu stăruință Cumcă nu regreți nimica și nu ai nici o căință. CHALKIDIAS Da, vorbea mîndria-n mine și-ai crezut-o pe cuvânt. Fericit de a mea soarte eu m-aș duce în mormânt De te-aș fi găsit pe tine, iar nu statua ta rece
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
independența politică și demnitatea națională a României. Nici în Anglia chiar cererea Austriei de a avea președinția și votul preponderant în Comisia Mixtă nu s-a găsit că ar fi nedreaptă sau că ar viola tânăra independență a românilor. Acum regretăm că Austria a lăsat în cestiunea dunăreană atât de mult din primitivele sale pretenții încît mai că nu i-a rămas decât președinția. Avantagiul că Austria, pentru un timp oarecare, poate avea doi representanți în Comisia Mixtă și România [î
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
300} și Ștefan, ale lui Matei Basarab, tradițiuni pre cari Constantin Vodă Brâncoveanu le-a sfințit prin martiriul său; și niciodată în timp de șaptesprezece ani nu am slăbit în această convingere, niciodată nu ni s-a dat ocazia să regretăm Domniile pământene. Iar astăzi înființarea metropoliei catolice din București ne pune în nedumirire, pentru că ne cunoaștem adversarii și ne temem ca un cumva ei, într-un viitor mai apropiat ori mai depărtat, să recurgă la armele de cari astăzi nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ar fi putut să li se atribuie, a oprit publicarea lor în "Monitorul oficial". Ele ar fi trecut negreșit nebăgate în seamă dacă ziare ostile țării nu le-ar fi esploatat. Dacă fiecare cetățean adevărat iubitor de țară trebuie să regrete orice cuvinte nesocotite cari pot turbura bunele relațiuni internaționale, mai ales cu puterile vecine, fie aceste cuvinte zise chiar de-o singură persoană, guvernul nu poate decât a dezaproba în modul cel mai energic și pe cale oficială, asemenea manifestări și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
există, în toată țara. Și pe astfel de aforisme nicidecum spirituale se construiesc acuzații împotriva unei națiuni! Luptele între partide în România sunt expresia cea mai proprie și fidelă a diferitelor influențe străine asupra spiritului național încă nematurizat. Noi le regretăm, dar le găsim totodată justificate pentru că sunt în sine atât de firești și de ușor explicabile încît am putea cel mult deplânge necesitatea lor psihologică incontestabilă iar nu să-i acuzăm pe cei care le poartă. Pătura de mijloc există
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de care ar fi știut să profite în situații delicate precum Tratatul de la Alderbaraan sau tentativa de lovitură de palat de aici, de pe Tengys, de acum treizeci de ani. Motivele de invidie se opreau însă la înfățișare, pentru că ajunsese să regrete din ce în ce mai des că abdicase în favoarea fiului său. Amel se dovedea un monarh impulsiv, cu o apetență deosebită pentru violența la scară universală. ― Amel, fiul meu, m-ai chemat? ― Aș prefera să-mi spui Bella, tată! Prin pomenirea numelui oficial, Bella
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
își amintea că, atunci când îi venise rândul să toasteze în cinstea dinastiei Boszt, se ridicase el însuși și bâiguise câteva cuvinte prin care, destul de nepoliticos, îi pusese în vedere că participau la un moment de bucurie, pe care ar fi regretat nespus să-l vadă stricat. Abatele înclinase scurt din cap și spusese doar câteva fraze, care i se întipăriseră în minte lui Kasser, de parcă ar fi fost arse acolo cu o sondă psi. Faptul că și Dumnezeu se teme de
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
zile să comunice cu psiacul. ― Alteță, lasă-mă să-l omor. Nu vom fi în siguranță... ― Nu tăia toate punțile, Mas. Mai ales într-un univers în care, în curând, nu te vei mai afla niciunde în siguranță, rosti împăratul regretând că vorbele acelea nu aveau să fie consemnate vreodată. Mișcîndu-se cu o coordonare ruptă parcă dintr-un balet bizar, cei trei bărbați își croiră drum spre sala motoarelor. În urma lor rămâneau trupuri inerte. Unele vieți erau cruțate. Altele... Ajunși în
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
ce rezultate ai ajuns? Ai vreun suspect? Rim tăcu o clipă, cîntărindu-și cuvintele. ― Sunt convins că însărcinarea asta a vrut mai degrabă să-mi demonstreze cât de puțin cunosc Abația și cât de nepotrivit sunt ca să-ți iau locul. Deși regret să o spun, trebuie să recunosc că a reușit. Nu am nici un suspect, nu știu cum s-a făcut de frații aceia au ajuns să creadă că-și pot risca viața pentru o simplă orgie. Abatele continuă să-l privească zâmbitor. ― Ei
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]