8,522 matches
-
întâmplare adevărată (aceasta i-ar fi servit lui Vasile Alecsandri drept punct de plecare în Istoria unui galbân), O execuție, Istoria arapului de la Veneția, „adevărata istorie a arapului Othelo, care a dat lui Șekspir materie la tragedia sa”, ca și relatări asupra magnetismului animal, note despre alchimie ș.a. Autorul preferat este E.T.A. Hoffmann. L. era interesat deopotrivă de valorile morale, de unde prezența în revistă a mai multor fabule ori pilde ( Ochii, O scrisoare a unui părinte către fiul său ce
LECCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287766_a_289095]
-
cele mai multe ori fictive. Unele dintre acestea pot migra de la o l. istorică la alta, devenind adevărate laitmotive (recunoașterea ciobanului drept frate bun cu voievodul ș.a.). În cazul unor tradiții sau amintiri istorice aureola legendară se pierde, narațiunea rămânând o simplă relatare a unor fapte neobișnuite. Fixarea unei anumite perioade în l. istorică este făcută cu mare aproximație, legată fiind de epoca în care au trăit marile personalități („pe vremea lui Ștefan cel Mare”, „după moartea lui Cuza Vodă”). L. este străbătută
LEGENDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287772_a_289101]
-
Vodă”). L. este străbătută deseori de un fior tragic, care îi marchează evoluția până la punctul final. Ciocnirea eroului cu forțele adverse nu are totdeauna deznodământ fericit, ca în basme, ci creează o stare de tensiune mereu crescândă. Conținutul l. impune relatarea ei mai ales în anumite împrejurări, când rememorarea este provocată, prin asociație de idei, de un fapt sau de un eveniment recent. La baza istorisirilor legendare a stat întotdeauna dorința de a descifra tainele universului și ale destinului uman. Orice
LEGENDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287772_a_289101]
-
cititorului „iluzia că trăiește în timpul cu care se ocupă, între oamenii pe care îi studiază”. E performanța pe care o realizează el însuși prin iscusința de a nara, descrie și portretiza, prin nota de umor introdusă, când e cazul, în relatare, prin comentarii ironice și sarcastice, nu rareori, prin patosul mâniei, dar mai ales prin duioșia unor caracterizări, prin vibrația evocărilor. Posibilități de cultivare a unor asemenea însușiri oferă, prin definiție, publicistica, memorialistica și oratoria. În toate aceste genuri I. a
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
religia, educația. 2.2.4. Aportul și limitele metodelor indirectetc "2.2.4. Aportul și limitele metodelor indirecte" Metodele indirecte își aduc contribuția pe linia diminuării distorsiunilor prezente în autoaprecierea subiecților. Ele înlătură într-o anumită măsură neajunsurile metodelor directe, relatările subiectului nefiind luate ca atare, ci interpretate într-un mod mai rafinat. De pildă, metodele directe postulează în general că oamenii operează cu același înțeles al cuvintelor, în timp ce unele dintre procedeele indirecte se bazează tocmai pe variațiile interpersonale în înțelegerea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
esențiale: vocabularul restrâns al copiilor mici și posibilitățile lor reduse de exprimare; reacția de mirare și eventuala reținere din partea copiilor când adulții, cei care în ochii lor „le știu pe toate”, îi solicită să-și spună părerea; în răspunsurile și relatările copiilor se îmbină adesea realul cu fanteziile și visurile, cu imaginarul, fără însă ca cele două planuri să fie distincte, ci, dimpotrivă, prezentate ca pură realitate. Aceste obstacole pot fi depășite prin diferite tactici psihologice și prin precauția necesară în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
socială (cognitivă), fenomenul producerii economiei de gândire și memorie prin coerență de „fir roșu” este des invocat (vezi și Iluț, 2000). Dar tot studii sistematice, de data aceasta de sociologie și antropologie culturală, arată cât de diverse sunt modalitățile de relatare a propriei vieți și a altora, cât de bogate și pertinente pot fi mărturisirile multor persoane, nu neapărat de excepție ca intelect și cultură. Depinde foarte mult, dacă nu crucial, și de arta de a intervieva. De aceea, reușita interviului
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și tehnici de asistență și terapietc " Principii metodologice și tehnici de asistenȚĂ și terapie" 10.1. Metode nonverbaletc "10.1. Metode nonverbale" Pornindu-se de la ideea că vizualizarea, transpunerea concretă în roluri și situații aduc un plus de înțelegere față de relatările și interacțiunile verbale, s-au dezvoltat o serie de tehnici nonverbale, dintre care mai practicate sunt: Genograma transcrie grafic istoria familiei pe parcursul mai multor generații (până la trei-patru), sub forma unui fel de arbore genealogic. Membrul familiei care realizează genograma se
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
român ce refuzase să privească măcar spre mâna întinsă a aceleiași Legații”. De asemenea, sunt prezente însemnări referitoare la interesul presei franceze pentru unul din cei mai cotați scriitori din România care „alesese libertatea” (Petru Dumitriu și „Judecata de Apoi”), relatări cu privire la publicațiile Societății Române de la Roma, recenzii despre traducerile operelor scriitorilor români, revistele românești din exil etc. Sporadic, în paginile R.m. se poate întâlni și literatură propriu-zisă, precum „antipoemul” Libertate, libertate de Alexandru Busuioceanu, tipărit pe prima pagină în numărul
ROMANIA MUNCITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289326_a_290655]
-
calitate a vieții, joc profund și pace datorită faptului că Împărtășesc aceeași viziune asupra lumii. Richard E. Nisbett a scris o carte profundă pe tema „diferențele În modul de a gândi al asiaticilor și europenilor”, intitulată The Geography of Thought. Relatarea sa despre mintea asiatică validează ideea că popoarele și țările asiatice ar putea fi chiar mai potrivite decât cele europene pentru a crea o guvernare de rețea, un spațiu transnațional și o conștiință globală. Nisbett arată că mintea occidentală vede
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
drept cadru teoretic în multiplele cercetări de teren ale relației cultură - structura personalității. O mențiune aparte merită investigațiile minuțioase întreprinse de Cora Du Bois (1944) pe baza observației directe (a modalităților de creștere a copiilor), a unor extinse autobiografii și relatări de vise și a testelor proiective. Materialele astfel recoltate au fost date spre interpretare unor experți (psihologi, antropologi), care au lucrat independent. Ei au ajuns la concluzii similare cu privire la tipul alorean de personalitate, ale cărui dominante ar fi pasivitatea, apatia
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
consecințe ale acestora percepute direct (chiar în filme sau la TV). Am propus (Iluț, 1996) și conceptul de învățare cognitiv-complexă. Pe măsură ce se maturizează, indivizii umani achiziționează cunoștințe, atitudini și moduri de comportare și prin modalități mai complexe, cum ar fi relatările altora, lectura, deducția logică sau reflexivitatea cotidiană mai „moale”, „slabă” (soft) ca strictețe pur logică, dar foarte flexibilă. Multe dintre atitudinile noastre etnice (dintre care o masă mare de prejudecăți) sunt rodul relatărilor și explicațiilor istorice, al celei orale, dar
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
prin modalități mai complexe, cum ar fi relatările altora, lectura, deducția logică sau reflexivitatea cotidiană mai „moale”, „slabă” (soft) ca strictețe pur logică, dar foarte flexibilă. Multe dintre atitudinile noastre etnice (dintre care o masă mare de prejudecăți) sunt rodul relatărilor și explicațiilor istorice, al celei orale, dar, din păcate, și al celei scrise, sub formă de manuale. Pe urmele inițiatorului teoriei, R. Zajonc (1968), există psihosociologi care susțin că simpla expunere la stimuli are un efect de atractivitate față de stimulul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de evaluare: subiecții cu prejudecăți au găsit mult mai convingător primul studiu, pe când al doilea grup a acordat mai mare putere de convingere studiului ce demonstra lipsa de temei a stereotipiilor curente față de homosexuali. Coroborate cu alte declarații ale subiecților, relatările evaluative sugerează că s-a produs și o polarizare atitudinală, adică s-au intensificat părerile inițiale. În unele cazuri, mesajul promovat cu insistență de comunicator nu numai că nu îți schimbă poziția pe care o ai, dar induce și dezvoltă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
8; Eugen Uricaru, „Recviem rustic”, ST, 1973, 19; Ion Lungu, „Școala Ardeleană” (masă rotundă), T, 1978, 13; Domițian Cesereanu, Exeget al Școlii Ardelene, TR, 1981, 24; Negoiță Irimie, Un ctitor al „Tribunei”, „Mesagerul transilvan”, 1996, 29-30 iunie; Ion Oarcăsu, Farmecul relatării directe, TR, 1996, 15; Mircea Popa, O carte eșuată, TR, 1996, 15; Dicț. scriit. rom., II, 789-790; Constantin Cubleșan, Ion Lungu - la 80 de ani, „Adevărul de Cluj”, 2001, 25 iunie. ***
LUNGU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287922_a_289251]
-
când Brauner, ca de altfel toți ceilalți suprarealiști francezi, se refugiază în sudul Franței, L. se întoarce acasă împreună cu Gellu Naum. Pe drum, în tren, dincolo de Triest, se naște ideea unui suprarealism românesc, după cum afirmă Gellu Naum în confidențele și relatările cuprinse în cartea lui Rémy Laville, Gellu Naum. Poète roumain prisonnier au château des aveugles (Paris, 1994). Anii războiului sunt ani de elaborare a unor texte ce vor fi publicate ulterior, în cadență strânsă, între 1945 și 1947. În 1945
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
soluțiilor probabile. Pentru aceasta, preluându-l pe Crable, Goodall Jr. caracterizează argumentările drept „procese de comunicare ce urmăresc prezentarea unor poziții și furnizarea unor motive pentru care audiența ar trebui să le creadă pe acestea” (Goodall Jr., 1990, pp. 46-47), relatările/narațiunile definind abilitatea de a ne povesti experiența pe trei axe: real, imaginar și ipotetic. În opinia autorilor citați, aceste două procese sunt deosebit de importante în activitatea de negociere; de altfel, putem spune că și în sens didactic, în pregătirea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
e construită și evocarea lui Macedonski, unde intră multe amănunte interesante și bine povestite despre comportamentul său, unele atestând spiritul fantasmagoric al poetului, mistificarea pe care o cultiva. Despre Ovid Densusianu, căruia îi face un delicat portret, completat și cu relatările din capitolul Revista „Vieața nouă” și cercul ei, memorialistul vorbește cu devoțiune. Simpatetică este și evocarea lui Ion Minulescu, dar alte apariții - Titu Maiorescu, B. Delavrancea, Emil Isac, Lucian Blaga - sunt mai palide. Și Figuri universitare (1967) este o culegere
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
acest tip ar trebui să facă o selecție severă a trăirilor proprii, să relateze „fără prejudecăți”, „cu ochii unui străin”, „cu bestialitate” chiar, ceea ce are comun cu cititorii, și anume nu ce e bun în el, fiindcă ar fi convențional. Relatarea autobiografică a Galiei, cântăreața de la restaurantul bucureștean „Rai”, se conformează acestor precepte. O Moll Flanders, în fond, ea își povestește viața marcată de o sexualitate precoce, frenetică, multă vreme la limita maladivului, izvor de suferințe fizice și morale nesfârșite. Romanul
STAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289855_a_291184]
-
Revista politică”, „Arhiva”, „Gazeta Bucovinei”, „Transilvania”, „Junimea literară” ș.a. Ținând, într-o măsură, de memorialistică, nuvelele și povestirile sale au, de obicei, personaje din mediul rural. Reprezentativă este Uitutul. Povestire din munții Bucovinei. Autorul reușește să treacă adesea de simpla relatare, ca în povestirea Un omor. Din reminiscențele unui criminalist. Contribuie la aceasta umorul blând și complice, care colorează faptele din realitate și așază scrierile lui în apropierea unor specii folclorice precum snoava. Dar capacitatea de invenție este redusă, ceea ce face
STEFANELLI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289902_a_291231]
-
de îndată ce procedează la o „istorisire”), la nivel moral (relația personajului cu „rolurile” pe care le încarnează în sfera unei umanități ce ține de o etică a „implicării detașate”) și la nivel estetic, adică în regimul perspectivei naratoriale, cu observația că relatarea la persoana întâi evoluează către confesiunea distanțată (sau disonantă). La toate aceste nivele S. evidențiază coeficientul de creație al lui Marin Preda, îl distinge ca autor al unei opere de certă continuitate, fiindcă răspunde unei logici generale (adică unei „norme
SPIRIDON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
o instituție destul de specială, cu o organizare cvasimilitară: mici drame și aventuri, câteva tipuri de studenți și profesori, totul sigur, cu bun-simț și umor, agrementat cu dialoguri hazoase. În alte povestiri experiența de silvicultor a autorului servește ca fond al relatării unor întâmplări comune. În mahalaua Grant (1971) este romanul unui crâmpei din viața de la periferia capitalei, din jurul anului 1900. În prim-plan se află istoria unei familii de birtași care, deși prosperă, se destramă din motive amoroase. Autorul surprinde ceva
STEFANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289911_a_291240]
-
de moșneni olteni, ajunsă roabă la turci, răscumpărată de un negustor grec (care o face stăpâna unui han) și devenită „țiitoarea” lui Pătrașcu-vodă, tatăl viitorului domn. Femeie vrednică, vitează, pricepută, ea se bucură sau suferă pentru faptele fiului, aflate din relatările unor martori. Apar, astfel, ecouri ale domniei lui Mihai, personaj aprig (moștenind-o pe mamă), neînfricat luptător, dar care e răpus de propriile slăbiciuni și greșeli. Măria-sa Burduja-vodă (1970), succintă relatare a domniei moldoveanului Gheorghe Ștefan, dezvoltă dorința de
STEFANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289911_a_291240]
-
bucură sau suferă pentru faptele fiului, aflate din relatările unor martori. Apar, astfel, ecouri ale domniei lui Mihai, personaj aprig (moștenind-o pe mamă), neînfricat luptător, dar care e răpus de propriile slăbiciuni și greșeli. Măria-sa Burduja-vodă (1970), succintă relatare a domniei moldoveanului Gheorghe Ștefan, dezvoltă dorința de răzbunare a acestuia împotriva lui Vasile Lupu. Ascensiunea i se datorează abilității și sprijinului unor oameni simpli, iar ca domn e stăpânit de o maladivă sete de îmbogățire și mărire. În ambele
STEFANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289911_a_291240]
-
fidel modelele consacrate ale genului, prozatorul derulează, conformist, scene ce reconstituie primele contacte ale copilului cu lumea: mai întâi cercul restrâns al familiei, apoi acela ceva mai larg al străzii, în sfârșit, o lume în sine - școala. Interesantă este perspectiva relatărilor: optica aparține candorii infantile, niciodată seriozității mature și ursuze, autorul complăcându-se în a se „copilări” de-a lungul întregii cărți. În „povestirile de dragoste” din Fratele meu, femeia (1976) Ș. revine la o mai veche obsesie și anume aceea
STEFANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289903_a_291232]