4,361 matches
-
de d-șoara Albina di Rhona și domnu G. Magheru preciurile locuriloru O lojă, 3 galbeni; stal I, 4 franci; stal II, 3 franci stal III, 2 franci; galeria 1 franc. [Biletele se află în Hotelul Orient Nou, iar în ziua reprezentației la casa teatrului. Începutul la 8 ore seara precis.]82 Atragem atenția asupra obiceiului vremii de a se amesteca vorbele franceze printre cele române. Albina di Rhona a fost o foarte frumoasă dănțuitoare, de ea s-a amorezat Ion I.H.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
18 Aprilie 1871 5-lea Concertu Symphonicu 104 bucureștii de altădată 82. Afiș reprodus după: TRC., an. IX, nr. 896, 4/16 martie 1871, p. 3. În stagiunea 1870-1871 bucureștenii au fost lipsiți de spectacole în limba română, cu excepția unor reprezentații întâmplătoare datorate unor trupe cu existență efemeră sau a acelora asigurate de trupa teatrului craiovean de sub conducerea lui Teodor Theodorini, începând din luna ianuarie 1871. Criza pe care o străbătea acum teatrul bucureștean se datora faptului că nu se bucura
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Obișnuiții îl porecliseră: Manafu, numele lui era Iani. Fialkovsky nu mai era o cafenea, ci ajunsese o adevărată instituție. La Fialkovsky juca tablele cunoscutul profesor de matematici de la Liceul Sf. Sava, conul Alecu Borănescu. Când juca conul Alecu ghiulbaharul era reprezentație. Toată cafeneaua se aduna de jur împrejur, erau câte trei rânduri bucureștiul în 1871 131 212. Cofetăria și cafeneaua polonezului Fialkovsky au funcționat din 1853 în casa Török de pe strada Câmpineanu colț cu Calea Victoriei, în dreapta Teatrului Național (str. Știrbei Vodă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
redeșteptării naționale, au fondat teatrul românesc. Millo păstra în el scânteia care-i aprinsese în suflet focul sacru și nu se putea despărți de repertoriul care cuprindea atâtea capodopere. Opera a fost concesionată ani îndelungați unui italian anume Franchetti, iar reprezentațiile în sala Teatrului Național. Toată aristocrația era de față. bucureștiul în 1871 137 237. Pe strada Carol, nr. 17 (astăzi strada Franceză). 238. Căderea unui înger sau Don Juan de Maraña, „dramă în 5 acte și 11 tablouri de A
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pe vremuri.253 140 bucureștii de altădată 250. Trupa franceză de operetă, operă bufă, comedie, vodeviluri și drame a Emiliei Keller a dat spectacole în București și în alte orașe din țară din primăvara anului 1872 și până în 1877. Prima reprezentație a trupei franceze la București a avut loc la 15/27 aprilie 1872, în sala Teatrului cel Mare, cu opereta Briganzii de Offenbach. 251. Ernesto Rossi a efectuat primul turneu în București la începutul anului 1878, iar Tommaso Salvini în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de la opera italiană. Din diferite motive foarte copilărești, Isvoranu și banda sa nu voiau să permită unei primadone să cânte. De câte ori artista ieșea în scenă, amicii lui Isvoranu, cu acesta în frunte, începeau să fluiere și făceau atâta zgomot, încât reprezentația nu putea urma. În sfârșit, poliția fu nevoită să intervie. Prefectul Hiotu luă măsuri la viitoarea reprezentație, postă în holul Teatrului Național un număr de polițiști și îndoi posturile de jandarmi călări. Sala teatrului era plină. Când primadona apăru pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
primadone să cânte. De câte ori artista ieșea în scenă, amicii lui Isvoranu, cu acesta în frunte, începeau să fluiere și făceau atâta zgomot, încât reprezentația nu putea urma. În sfârșit, poliția fu nevoită să intervie. Prefectul Hiotu luă măsuri la viitoarea reprezentație, postă în holul Teatrului Național un număr de polițiști și îndoi posturile de jandarmi călări. Sala teatrului era plină. Când primadona apăru pe scenă, o furtună de fluierături izbucni din sală. Atunci poliția interveni și o crâncenă bătaie începu. Din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Nicu, este un străin, îl cheamă Negroponte... — Negroponte?! ... Spune-mi unde e, ce fel de om e, vreau să-l văd în dată! — Este un om mare, gros, cu favorite negre. — Ai un bilet alături? bucureștiul în 1871 163 315. Reprezentațiile începeau la ora opt seara. — Am numărul 5. — Adu-l. Și Nicu Crețeanu ia numărul 5 și intră. La no. 3 vede o matahală. Un ăla înalt, gros, cu o jiletcă cadrilată, cu pantaloni prăzulii, cu niște ghete grosolane în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cu barba roșie dar deloc întinerită. Apele de la Văcărești au dat prilej marelui artist Matei Millo, dar acum în marele declin, ca să facă o piesă cu titlul Apele de la Văcărești.3 Această piesă a avut un număr destul de mare de reprezentații pentru vremea aceea. Iată, de pildă, afișul pe ziua de 9 aprilie: teatru naționale sala bossel Luni la 9 aprilie se va reprezenta pentru a cincisprezecea oară ingenioasa piesă: anul 1873 201 guvernului republican începând de la 8 septembrie 1873; acum
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
locul actual din fața Pa latului Universității, unde statuia se pierde în acel loc strâmt, fără perspective și fără legătură cu împrejurul.22 [teatrul] Către sfârșitul lui septembrie, M. Pascaly deschide stagiunea la Teatrul Național. Iată afișul cu care anunța începerea reprezentațiilor, cât și repertoriul. Dau în întregime repertoriul anunțat pentru ca lumea de teatru de astăzi să cunoască care era nivelul teatrului la 1873 și cât de neînsemnată era literatura originală în comparație cu literatura în traducție. Piese noi Miron Costin, dramă națională Lăpușneanu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
4 acte], tradusă Paiața, dramă [în 5 acte], tradusă Vrăjitoarea, dramă [în 5 acte, traducțiune] Idiotul, dramă [în 5 acte], tradusă Curierul de Lyon, dramă [în 5 acte], tradusă Lucreția Borgia, dramă [în 5 acte], tradusă Apoi anunțul vestea că reprezentațiile vor urma de 10 până la 12 ori pe lună deoarece nu era destul public pentru ca reprezentațiile să poată fi date zilnic. Prețurile serale erau: benuar, 24 lei noi; lojă de rangul I, 20 lei noi; loja de rang II, 12
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dramă [în 5 acte], tradusă Curierul de Lyon, dramă [în 5 acte], tradusă Lucreția Borgia, dramă [în 5 acte], tradusă Apoi anunțul vestea că reprezentațiile vor urma de 10 până la 12 ori pe lună deoarece nu era destul public pentru ca reprezentațiile să poată fi date zilnic. Prețurile serale erau: benuar, 24 lei noi; lojă de rangul I, 20 lei noi; loja de rang II, 12 lei noi; stal I, 4 lei noi; stal II, 3 lei noi; stal III, 2 lei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
leu nou. Studenților li se face cu plăcere un scăzământ de 50 bani la orice loc. Apoi se făceau și abonamente.23 Duminică la 23 septembrie s-a deschis stagiunea cu Rubedeniile, comedie națională locală în 4 acte. A doua reprezentație era cu Paiața, a treia cu Hoții de codru, a patra cu Radu Basarab etc. anul 1873 217 23. Am verificat și am completat informațiile oferite de Bacalbașa privind repertoriul stagiunii 1873-1874 a Teatrului cel Mare din București cu „programa
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Pascaly, stagiune inaugurată la 23 septembrie/5 octombrie 1873 și încheiată la 5/17 martie 1874 cu comedia Revizorul general, adaptare după Gogol de Petre Grădișteanu; Piesele pe vremea aceea nu făceau serie, afișul trebuia schimbat în fiecare seară deși reprezentațiile nu se dădeau decât de 2 sau mult de trei ori pe săptămână. Hanul Manuc de pe strada Carol schimbă numele; proprietarul său anunță la sfârșitul anului 1873 cum că acest han va purta, de aci înainte, numele de Hotel Dacia
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
făceau parte, printre alții, Ștefan Iulian, N. Mateescu, Ioan Panu, Catinca Dimitrescu. 21. Stagiunea „Teatrului-circ“ s-a inaugurat la 10/22 octombrie 1874 cu drama istorică Liberarea Greciei (Liberii) de Edmond Gondinet, inspirată din lupta patrioților greci pentru independența națională; reprezentația a atras publicul datorită montării grandioase; în arenă au fost aduși caii circului, iar o numeroasă figurație era utilizată pentru impresionante scene de masă. 22. De la fr. libeller - a redacta. 23. Anunț reprodus de Bacalbașa din TRC., an. XII, nr.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
caii circului, iar o numeroasă figurație era utilizată pentru impresionante scene de masă. 22. De la fr. libeller - a redacta. 23. Anunț reprodus de Bacalbașa din TRC., an. XII, nr. 1163, 21 noiembrie 1874, p. 3; era vorba de a treia reprezentație a dramei Lupta pentru credință de Marc Fournier (premiera avusese loc la 14/26 noiembrie 1874), spectacol în care jucau unii dintre cei mai mari artiști români ai vremii: Eufrosina Popescu, C. Dimitriade, Ștefan Vellescu, Gr. Mano lescu, Aristizza Romanescu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la 14/26 noiembrie 1874), spectacol în care jucau unii dintre cei mai mari artiști români ai vremii: Eufrosina Popescu, C. Dimitriade, Ștefan Vellescu, Gr. Mano lescu, Aristizza Romanescu. Adaog că Teatrul cel Mare nu mai atrăgea pe nimeni, deși reprezentațiile nu se dedeau decât de 2 ori pe săptămână: joia și duminica. Pentru ca actorii și celalt personal să poată fi plătit, s-a recurs la reprezentații de filantropie. Așa, luni 2 decembrie trupa de operă italiană, de sub direcția lui B.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lescu, Aristizza Romanescu. Adaog că Teatrul cel Mare nu mai atrăgea pe nimeni, deși reprezentațiile nu se dedeau decât de 2 ori pe săptămână: joia și duminica. Pentru ca actorii și celalt personal să poată fi plătit, s-a recurs la reprezentații de filantropie. Așa, luni 2 decembrie trupa de operă italiană, de sub direcția lui B. Franchetti, a dat o „reprezentație extraordinară în profitul fondului Teatrului“. Afișul anunța că primadona d-na Virginia Bianchi, „va cânta din complezanță rolul Adalgisei“.24 Dar
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de 2 ori pe săptămână: joia și duminica. Pentru ca actorii și celalt personal să poată fi plătit, s-a recurs la reprezentații de filantropie. Așa, luni 2 decembrie trupa de operă italiană, de sub direcția lui B. Franchetti, a dat o „reprezentație extraordinară în profitul fondului Teatrului“. Afișul anunța că primadona d-na Virginia Bianchi, „va cânta din complezanță rolul Adalgisei“.24 Dar acestea erau paliative. Atunci grupul literar compus din Petre Grădișteanu, Ciru Economu, poetul Zamfirescu etc. se pune pe muncă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Pascaly era cel amenințat de faliment. În desperare de cauză, Pascaly a pregătit și el în grabă o altă revistă cu titlul: Ai cuvântul 26, însă fiind cu mult mai slabă decât rivala de la Național, n-a avut decât puține reprezentații. anul 1874 235 26. Revista Ai cuvântul de Pantazi Ghica n-a avut succes, deși Pascaly apelase la cele brul cupletist al epocii, I.D. Ionescu. anul 1875 [Vestitele alegeri din 1875. Coaliția de la Mazar-pașa. Acțiunea și agitația opoziției. Convențiunea comercială
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
vază, un om la ordinea zilei este I.D. Ionescu, cântărețul bucureștean. Canțonetele lui politice sunt foarte gustate, mai ales în timpul cât era Lascăr Catargiu la putere, canțonetele - multe din ele de Pantazi Ghica, deși anonime - făceau furori.63 Acum dădea reprezentații 302 bucureștii de altădată semnatarii „programei“ mai aflăm numele lui: C. Bosie, E. Costinescu, Ciru Oeconomu, N. Fleva, D. Giani, Ilariu Izvoreanu, M. Macca, C. Nacu, C. și R. Opreanu, Em. PakeProtopopescu, A. Stolojan, I. Villacros ș.a., deci elementul tânăr
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
arătând meritele lui ca luptător și nestrămutat membru al partidului. anul 1876 303 să mai dea spectacole în sala Walhala din Piața Constantin-Vodă (TEL., an. VI, 14 ianuarie 1876, p. 1). 64. În primăvara anului 1876 I.D. Ionescu a dat reprezentații în grădina Union-Suisse, începând de la 1 mai, reprezentații care „în caz de ploaie“ se desfășurau în „salonul mare“ al Hotelului Dacia (fostul Han Manuc), apoi din nou în sala Walhala. În reclama trimisă presei prin care se anunța „deschiderea grădinii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
al partidului. anul 1876 303 să mai dea spectacole în sala Walhala din Piața Constantin-Vodă (TEL., an. VI, 14 ianuarie 1876, p. 1). 64. În primăvara anului 1876 I.D. Ionescu a dat reprezentații în grădina Union-Suisse, începând de la 1 mai, reprezentații care „în caz de ploaie“ se desfășurau în „salonul mare“ al Hotelului Dacia (fostul Han Manuc), apoi din nou în sala Walhala. În reclama trimisă presei prin care se anunța „deschiderea grădinii Union-Suisse“, cu un „café concert internațional“, I.D. Ionescu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
populația Capitalei era în picioare. Pe unde trecea drapelul cu bravii lui cuceritori, era o furtună de urale și strigăte de „Trăiască!“. De pe la ferestre, lumea arunca cu flori, cu mici drapele tricolore etc. Seara a fost la Teatrul Național o reprezentație festivă. Sala geme de un public care exaltează de entuziasm. După imnuri și cuvântări ocazionale, apar pe scenă eroii cari au cucerit steagul.126 Toată sala e în picioare și muzica cântă imnul național. Aclamațiile vuiesc ca o furtună, doamnele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
18 septembrie 1877 s-a deschis prima stagiune a Societății dramatice a Teatrului Național din București, creată ca urmare a aplicării „Legii pentru organizarea și administrarea teatrelor din România“, sancționată de corpurile legiuitoare ale țării în martie 1877. În cadrul acestei reprezentații festive a fost adus pe scenă drapelul turcesc capturat la Grivița de către ostașii Batalionului al II-lea de vânători; Mihail Pascaly a recitat poezia Steaua României de G. Sion, iar Constantin Dimitriade, Balcanul și Carpatul de Alecsandri (Massoff, Teatrul românesc
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]